O statistică mincinoasă. Stalin şi Brejnev ar putea fi invidioşi

Biroul Naţional de Statistică: Minimul de existenţă a crescut în 2010 cu 15,6 %

Mărimea minimului de existenţă în anul 2010 a crescut în raport cu anul 2009 cu 15,6 la sută şi a constituit în medie pentru o persoană 1 373 de lei. Acestea sunt calculele Biroului Naţional de Statistică (BNS), făcute publice de respectiva instituţie printr-un comunicat de presă.

Autoritarismul lui Filat şi sinecura lui Tănase

 De ce şi cum a plecat Tănase de la Filat?

Aşa cum era de aşteptat, Alexandru Tănase a părăsit atât Guvernul Filat, în care deţinea funcţia de ministru al Justiţiei, cât şi partidul premierului Filat, PLDM, în care deţinea funcţia de prim-vicepreşedinte. Şi Alexandru Tănase, unul dintre fondatorii PLDM, în general s-a lăsat de politică în favoarea activităţii de judecător la Curtea Constituţională.

Opţiunea PPCD: 28 noiembrie – ultima zi de război, prima zi de pace

Pentru a pune capăt războiului politic, duşmăniei şi dezastrului economic, Partidul Popular Creştin Democrat trebuie să se impună la alegerile din 28 noiembrie ca forţă de echilibru, stabilizatoare şi constructivă între cele două tabere care se duşmănesc: comuniştii şi liberalii. Declaraţia aparţine liderului creştin-democrat Iurie Roşca şi a fost făcută într-o conferinţă de presă, astăzi, în ultima zi a campaniei electorale.

urie Roşca: Marian Lupu nu există. El este masca pudrată a domnului Plahotniuc

Preşedintele PPCD, Iurie Roşca consideră că liderul democrat Marian Lupu, deşi este „un băiat destul de instruit”, este caracterizat de o totală lipsă de caracter şi voinţă. De aceea, în cazul în care acesta va veni la putere, ţara va fi guvernată de omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, adevăratul proprietar al partidului lui Lupu şi Diacov. Iată ce a declarat Iurie Roşca, în cadrul conferinţei de presă de marţi, fiind întrebat de jurnalişti cum comentează includerea lui Vladimir Plahotniuc în lista electorală a PD:

De ce candidează Plahotniuc pe lista PD?

Mai multe formaţiuni politice au operat modificări în listele lor electorale exact cu o săptămână înainte de ziua alegerilor, când, potrivit Codului Electoral, se mai putea face acest lucru. Unele partide au procedat astfel din motive obiective, ţinând cont de tacticile respectivelor formaţiuni politice de abordare a electoratului. Altele însă, au recurs la modificarea listei exact pe ultima sută de metri a campaniei electorale din alte raţionamente, mai degrabă subversive, decât obiective.

Românul s-a născut poet

Mare lucru acronimele! DEX-ul ne spune că acronimele sunt cuvintele formate din literele sau din segmentele iniţiale ale altor cuvinte. De ce vorbim astăzi despre acronime? Pentru că mulţi dintre cititorii noştri, gustând procedeul, au postat pe site-ul FLUX comentarii care seamănă mai mult a joc de cuvinte, unul destul de interesant ca să le împărtăşim farmecul acestor postări şi cititorilor variantei tipărite a publicaţiei noastre.

Oglindă, oglinjoară, cine-i mai lung şi prezidenţiabil în ţară?

Dacă ar fi să traducem cuvânt în cuvânt în română denumirea reţelei de socializare pe internet „Facebook”, am obţine – Cartea Feţelor, Cartea Chipurilor. Şi cu adevărat multe şi neaoşe feţe poţi să vezi pe acest Facebook. Spre exemplu, astăzi deschid Facebook-ul şi îl văd pe cel mai lung politician din Republica Moldova, Marian Lupu, stâng în baie, gol până la jumătate, în faţa oglinzii, făcându-şi o poză cu camera de la telefonul mobil.

 

Din culise – în scenă. Petru Lucinschi, părintele spiritual al actualei puteri

Partea I

Am urmărit cu atenţie noua apariţie a lui Lucinschi în lumina reflectoarelor şi a camerelor de luat vederi. Prilejul avansării din rolul de regizor în cel de protagonist sau din cel de sforar în cel de oracol este evident. Vin alegerile, iar acesta vrea să-şi păstreze pionii în fruntea ţării. Aşa cum nu am putut să susţin astăzi conferinţa de presă promisă, vă prezint alăturat un text asupra persoanei vizate, spre documentarea celor care vor să înţeleagă ce se întâmplă în politica moldovenească. Adică a celor care nu consumă drept argument în favoarea unei opţiuni electorale mature nici baloanele verzi, umflate de zor de Filat pe la răscrucile din oraş, dar nici zâmbetele mălăieţe de pe coperţile revistelor de lux ale unui Marian Lupu, insipid şi bun de dus de căpăstru.

Musca la arat

Preluând o ştire de presă pe blogul său, Mihai Ghimpu ne anunţă: „marţi, 9 noiembrie, preşedintele interimar Mihai Ghimpu şi directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Gheorghe Mihai, vor începe transmiterea primelor 5 000 de dosare de la Depozitul Special SIS (fosta arhivă KGB) la Arhiva Naţională”. În ziua anunţată, generalul şi pensionarul KGB, Gheorghe Mihai, promovat în funcţie de Mihai Ghimpu, a şi organizat o ceremonie de transmitere a respectivelor dosare deja desecretizate. Mihai Ghimpu a fost prezent, rostind un discurs şi lăsând impresia că el ar fi autorul „faptei eroice”.

Ce s-a întâmplat în realitate? Obligat fiind prin Legea nr. 880-XII din 22 ianuarie 1992 privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova să transmită dosarele din Depozitul său special, Serviciul de Informaţii şi Securitate a procedat la o operaţiune de rutină. Dosarele transmise sunt doar cele întocmite persoanelor supuse represiunilor, nu şi dosarele operative ale ofiţerilor şi agenturii NKVD din RSSAM şi RSSM. Dosarele acoperă perioada anilor 1924-1951. Nici un alt dosar nu este ulterior datei de 1 ianuarie 1952, limită de timp în faţa căreia „eroismul” lui Mihai Ghimpu se opreşte şi bate pasul pe loc. Deci, este vorba despre un interval din interiorul perioadei staliniste, care a durat până la moartea dictatorului, în 5 martie 1953. Persoanele ale căror dosare i-au fost transmise Arhivei Naţionale de către SIS nu mai sunt în viaţă, în majoritatea lor zdrobitoare. Preşedintele interimar Ghimpu nu are, potrivit legilor în vigoare, nici un fel de atribuţii privind fondul arhivistic de stat, iar Serviciul de Informaţii şi Securitate, ca organ special în afara puterii executive, nu îi este subordonat. Majoritatea statelor ex-comuniste au desecretizat arhivele organelor de poliţie politică. Statele baltice, bunăoară, au desecretizat integral arhivele NKVD şi KGB, tot ce au cuprins acestea din 1940 până în 1991. Gestul Serviciului de Informaţii şi Securitate din 9 noiembrie a fost unul necesar, pozitiv, dar întârziat şi insuficient. Prezenţa lui Mihai Ghimpu la „ceremonia de transmitere a dosarelor” ne oferă un exemplu clasic de instrumentare în scopuri electorale a tragediei prin care au trecut persoanele supuse represiunilor. SIS putea transmite dosarele în fondurile Arhivei Naţionale cu acelaşi succes şi fără Mihai Ghimpu. Vom explica mai jos de ce.

Faptul că SIS poate avea un Depozit special de stat este în afara oricărei îndoieli. Articolul 22 al Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova stipulează că „Depozite speciale de stat se creează la Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, la muzeele şi bibliotecile de stat ale Ministerului Culturii şi Turismului, la fondul de stat de informaţii privind subsolul al Asociaţiei de Stat de Producţie pentru Explorări Geologice „AGeom”, la serviciul „Hidrometeo” al Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător. Utilizarea documentelor ce se păstrează în depozitele speciale de stat se efectuează în conformitate cu prezenta lege. Achiziţionarea de către depozitele speciale de stat a documentelor autentice ce aparţin persoanelor juridice din alte ramuri se interzice”.

Problema este că SIS nu poate ţine oricât în Depozitul special de stat documentele cu titlu secret, fiind obligat să le transmită Arhivei Naţionale la expirarea termenelor prevăzute de lege. Articolul 34 al Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova stabileşte că „documentele din Fondul arhivistic de stat şi din Fondul arhivistic obştesc ce conţin secret de stat şi au menţiunea „De importanţă deosebită” şi „Strict secret” sunt supuse restricţiilor de utilizare pentru o perioadă de până la 25 de ani, iar cele cu menţiunea „Secret” – de până la 10 ani de la data apariţiei lor. Guvernul, în temeiul avizului comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat, poate stabili termene mai îndelungate de restricţie asupra utilizării documentelor cu menţiunea „De importanţă deosebită”. În acest caz, Guvernul, ministerele şi departamentele interesate sunt obligate să reexamineze, din cinci în cinci ani, temeiurile menţinerii restricţiilor asupra utilizării acestor documente pentru o perioadă ce depăşeşte 25 de ani de la data apariţiei lor”. Legea nu prevede alte termene decât cel maxim de 25 de ani şi termene superioare stabilite, în fiecare caz aparte, prin hotărâre de Guvern. Aşa cum, deocamdată, nu avem, din 27 august 1991 încoace, nici o hotărâre de Guvern în materie de termene superioare celui de 25 de ani privind documentele din Depozitul special de stat de la SIS, este mai mult decât limpede că, în sensul legilor în vigoare, cele mai vechi documente secrete păstrate de SIS nu pot depăşi o vechime de 25 de ani.

Vom mai preciza că articolul 23 al Legii despre care vorbim prevede, între altele, că „La reorganizarea sau lichidarea instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor de stat chestiunile privind păstrarea ulterioară a documentelor Fondului arhivistic de stat sunt soluţionate cu participarea reprezentanţilor Organului de stat pentru supravegherea şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova”. Iar articolul 25 al aceleiaşi legi stabileşte că: „în cazul în care persoana juridică deţinătoare de documente ce fac parte din Fondul arhivistic obştesc se lichidează sau ea nu asigură integritatea documentelor, Fondul arhivistic al persoanei juridice respective se transmite spre păstrarea permanentă arhivelor de stat”. Dacă organele KGB au fost lichidate în 1991, când a fost creat Ministerul Securităţii Naţionale, procedura de rezolvare a arhivelor fostului NKVD/KGB trebuia rezolvată atunci. Totodată, dacă Ministerul Securităţii Naţionale a fost lichidat şi creat Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova în 1999, aceeaşi procedură era de neevitat.

Am citat pe larg aceste articole din lege pentru a arăta că, în termenii ei, la 9 noiembrie 2010 SIS trebuia să transmită toate dosarele întocmite de KGB până la 9 noiembrie 1985 şi nu doar pe cele ale persoanelor supuse represiunilor, dar şi pe cele ale agenturii sale. Asta sub falsa rezervă că SIS ar fi prin lege succesorul juridic al KGB. Aşa cum însă SIS nu este nici succesorul NKVD şi nici al KGB, toate arhivele secrete ale celor două organe sovietice de represiune întocmite până la 27 august 1991, când a apărut Republica Moldova, trebuiau demult desecretizate şi transmise spre păstrare permanentă Arhivei Naţionale. Ceea ce a făcut SIS la 9 noiembrie 2010 nu poate fi numit gest reparator în sensul deplin al cuvântului, întrucât această instituţie de stat va ţine în continuare sub şapte lacăte toate fondurile secrete ale NKVD/KGB din perioada 1951-1991, ceea ce înseamnă patru decenii de ocupaţie sovietică şi, implicit, de poliţie politică.

Ne vom opri puţin şi asupra unui alt detaliu interesant. Comunicatele de presă despre desecretizarea dosarelor vechi de 60 de ani ne-au anunţat că numărul celor deţinute de SIS este cu mult mai mare decât 5 000, dar acestea nu vor fi desecretizate şi transmise Arhivei Naţionale din cauza „lipsei spaţiului de depozitare”. Asta e bună de tot, ştiind că Arhiva Naţională deţine abuziv imensele Arhive ale Mitropoliei Basarabiei, capturate de sovietici în 1946 de la Craiova, ca trofeu de război, în baza unor hotărâri ale Comisiei sovieto-române de armistiţiu. Arhivele Mitropoliei Basarabiei au fost revendicare în mod repetat de către Înaltpreasfinţitul Mitropolit şi Exarh Petru Păduraru, care le-a adresat scrisori oficiale atât primului ministru Vladimir Filat, cât şi interimarului Mihai Ghimpu. Scrisorile Mitropolitului au rămas însă fără răspuns, pentru că cei doi capi ai AIE, Ghimpu şi Filat, nu au urnit un deget pentru rezolvarea problemei. Dacă Ghimpu şi Filat ar fi hotărât chestiunea retrocedării Arhivelor Mitropoliei Basarabiei, s-ar fi eliberat suficient loc în depozitele Arhivei Naţionale pentru alte zeci de mii de dosare din arhivele secrete ale KGB.

Ce ar fi trebuit să facă interimarul nostru pentru ca situaţia să nu ridice nici un fel de probleme? Întâi ar fi trebuit ca pe parcursul ultimului an şi ceva să propună examinarea şi adoptarea de către Parlament a proiectului de lege privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Acest proiect de lege a fost elaborat şi depus oficial în Parlament de către grupul de deputaţi PPCD, nefiind examinat de nici una din majorităţile din sânul Legislativului nostru. Proiectul este singurul de acest gen prezentat vreodată spre examinare în Parlamentul Republicii Moldova. Întrebările care se pun acum sunt: de ce nu a propus Mihai Ghimpu, ca şef al Legislativului, includerea respectivului proiect de lege pe agenda Parlamentului dominat de AIE sau de ce nu a prezentat un proiect alternativ, dacă ar fi o problemă că proiectul a fost semnat de deputaţi de altă culoare politică?

Răspunsurile la aceste întrebări sunt simple şi ne stau la îndemână. Pentru că Mihai Ghimpu, s-a văzut, preferă doar gesturi zgomotoase şi facile de natură electorală în locul unor demersuri concrete şi consistente de natură legislativă pentru o adevărată lustraţie a societăţii noastre.

Crearea şi împotmolirea voită a Comisiei Cojocaru a fost doar o aruncare de praf în ochi. Raportul pregătit de aceasta nu a mai fost audiat şi nici aprobat de către Parlament, pe motiv că majoritatea Alianţei, zise „pentru Integrare Europeană”, a fost alergică la idee. Nu ne stă în obicei să ne autocităm, dar seriozitatea subiectului ne obligă să amintim că acum zece luni scriam în FLUX următoarele: „Succesul Comisiei Cojocaru depinde de mai mulţi factori. Dincolo de probitatea profesională a majorităţii membrilor săi, dincolo de materialele preţioase cercetate ştiinţific şi valorificate public până acum privind subiectul, Comisia Cojocaru îşi va putea duce cu brio misiunea până la capăt dacă Puterea va fi consecventă, mergând mai departe şi desecretizând arhivele ţinute încă sub şapte lacăte. Avem în vedere întâi şi-ntâi de toate arhivele NKVD şi KGB, ca principale instrumente opresive ale regimului totalitar de ocupaţie. Deschiderea acestor arhive, oricâte secrete „de stat” ar cuprinde acestea, nu poate dăuna în nici un fel intereselor legitime ale Republicii Moldova ca stat apărut pe harta Europei la 27 august 1991. Deocamdată, suntem sceptici asupra capacităţii Puterii de a decide deschiderea acestor arhive, întrucât, în eventualitatea unei asemenea decizii, lustraţia devine inevitabilă, atrăgând pe cale de consecinţă deconspirarea desei reţele de agenţi ai serviciilor secrete sovietice care menţin încă şi astăzi sub control, într-o mare măsură, mediul politic, instituţional, jurnalistic, ştiinţific, cultural, bisericesc, neguvernamental şi de afaceri. Am fi bucuroşi dacă motivele scepticismului nostru ar fi eliminate rând pe rând de hotărâri înţelepte şi necesare ale Legislativului. Fără desecretizarea arhivelor NKVD şi KGB, cercetarea Comisiei Cojocaru va fi incompletă şi lacunară, iar succesul ei limitat”. Ne pare rău să constatăm, la distanţă de zece luni, că am avut dreptate. Mihai Ghimpu şi AIE au vânat doar capital politic şi nu au schimbat cu nimic situaţia de până în 2009.

Iar osteneala electorală a interimarului la SIS, unde el ar fi „desecretizat şi transmis dosarele NKVD” (şi doar pe cele de până în 1951), ni-l prezintă pe Ghimpu în postura muştei la arat din fabula lui Alexandru Donici. Vă mai amintiţi?

De la arat un plug

Venea încet spre casă

Şi, la un bou pe jug,

O muscă se-aşezase.

Iar ei, spre-ntâmpinare,

O altă muscă-n zbor

Îi face întrebare:

— De unde, dragă sor’?

— Şi mai întrebi de unde!

Ei musca îi răspunde

C-un aer supărat.

Au nu pricepi ce facem?

Nu vezi că noi ne-ntoarcem

Din câmp, de la arat!

Spre laudă deşartă

Mulţi zic: noi am lucrat,

Când ei lucrează-n faptă,

Ca musca la arat.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Un sondaj contrafăcut ca anestezie pentru partidul lui Lupu

Tot mai mulţi îmi spun că de mult timp nu li s-a întâmplat să urmărească o campanie electorală atât de amorfă şi de plictisitoare ca cea care de desfăşoară acum în Republica Moldova. Şi trebuie să le dau dreptate. Avem o campanie electorală în care, practic, nimic nu se întâmplă, în care elementul de noutate lipseşte cu desăvârşire. În loc să avem parte de un spectacol electoral fulminant, în care confruntarea de idei dintre concurenţii electorali să ne facă să lăsăm totul la o parte, pierzându-ne timpul în faţa televizoarelor, noi suntem obligaţi să ascultăm monologurile răsuflate, plictisitoare şi obtuze ale politicienilor noştri, care, de fapt, nu spun nimic nou, dar repetă poezia electorală pe care ne-au mai spus-o de două ori anul trecut, la alegerile din 5 aprilie şi 29 iulie, şi pe care au reuşit să o mai repete şi anul acesta în campanie pentru referendumul eşuat din 5 septembrie.

PLDM + PCRM = candidat comun?

Prim-vicepreşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, ministrul Justiţiei în guvernul Filat, Alexandru Tănase, vorbind în numele formaţiunii într-o conferinţă de presă organizată miercuri, 07 septembrie 2010 a susţinut că AIE şi PCRM trebuie să aibă un candidat comun la viitoarele alegeri prezidenţiale. În acest sens, Tănase a anunţat că PLDM este gata să negocieze cu Partidul Comuniştilor al lui Vladimir Voronin. Prim-vicepreşedintele PLDM a optat pentru identificarea unei „candidaturi de compromis la funcţia de preşedinte al ţării noastre, deoarece nici un partid nu va deţine „pachetul de control” în viitorul parlament moldovenesc”.

Exit-Poll-ul, o nouă manipulare sociologică

După eşuarea referendumului din 5 septembrie 2010, la care au participat doar 29,05% din electorat, toată lumea a rămas şocată pentru că sondajele realizate anterior de diverse instituţii de investigaţii sociologice pretindeau că la plebiscit vor participa 70% şi chiar mai mult. Eroarea este una ieşită din comun. Cei care au realizat aceste sondaje mincinoase au, probabil, un şir de explicaţii pentru a se disculpa.

Igor Boţan: Liderii AIE au fost extrem de aroganţi pentru că s-au văzut deja cu coroana pe cap şi cu sceptrul în mână

Eu m-am manifestat împotriva acestui referendum încă de la început şi mi-am făcut faimă proastă în ochii susţinătorilor acestuia. Acum însă am satisfacţia că s-a prăbuşit. Mai mult decât atât, am satisfacţia că liderii AIE recunosc că acest referendum este unul inutil, că problemele puteau fi soluţionate şi pe altă cale.

Dacă analizăm de ce s-a prăbuşit, găsim un şir întreg de explicaţii. Primul lucru este că boicotul comuniştilor a fost unul eficient. Apare întrebarea: de ce a fost eficient? La această întrebare ne răspunde exit-poll-ul pe Chişinău, care ne arată că cetăţenii rusolingvi nu au participat la votare şi putem presupune că acesta a fost un protest al lor nu atât la nivelul PCRM, cât o reacţie la faimoasele decrete ale preşedintelui Ghimpu.

Aşii din mâneca lui Ghimpu – un bluf liberal. Alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu va dizolva Parlamentul şi va anunţa data alegerilor parlamentare anticipate dacă până miercuri, 8 septembrie, când Comisia Electorală Centrală va prezenta rezultatele finale ale referendumului din 5 septembrie, nu se va înregistra un rezultat în măsură să-l facă validabil – peste 1/3 din alegătorii înscrişi în listele electorale. Anunţul a fost făcut de către liderii AIE după ce s-au întrunit luni seara, într-o şedinţă.

Cozmin Guşă: Premierul Filat are dosar penal la Bucureşti

Prezent în seara zilei de 1 septembrie la un talk-show organizat de televiziunea Publika, directorul întreprinderii „Platforme de convergenţă”, Cozmin Guşă, care în prezent îl consiliază pe Vladimir Plahotniuc din prietenie, după ce a vorbit despre un viitor geopolitic deosebit al Republicii Moldova, ca zonă de emergenţă, a făcut mai multe declaraţii cu privire la unii actori politici şi scena politică din Republica Moldova şi România.

Ca şi Lupu, Filat are probleme cu memoria istorică

Premierul Vladimir Filat este singurul lider al alianţei de guvernământ care a depus flori la Memorialul „Eternitatea” de la Chişinău pe data de 24 august, atunci când s-au împlinit 66 de ani de la desfăşurarea operaţiunii Iaşi-Chişinău, în urma căreia Basarabia a fost reocupată de trupele sovieto-bolşevice.

Guvernul Filat şi zestrea lui de tancuri

Un grup de tineri entuziaşti, în frunte cu Dan Nicu şi Petru Sârghi, au lansat pe internet o iniţiativă lăudabilă. Grupul despre care vorbim se numeşte „Antitanc” şi numără în prezent 1984 de membri.

După cum declară ei înşişi, membrii grupului şi-au propus să sensibilizeze opinia publică în legătură cu o problemă stringentă pentru societatea noastră, şi anume „prezenţa tancurilor sovietice amplasate pe post de monumente istorice pe întreg teritoriul Republicii Moldova”.

Rocada favoriţilor sau cine este favoritul cel mai favorit

Deşi mulţi erau tentaţi să creadă că Filat a fost convocat, în regim de urgenţă, la Iaşi, de către preşedintele român Traian Băsescu, pentru a fi convins să-şi tempereze veleităţile prezidenţiale în favoarea protejatului Mihai Ghimpu, s-ar putea totuşi să fi greşit cu toţii. Se pare că, mai degrabă, Băsescu a fost convins să-şi schimbe miza şi simpatiile, Occidentul punându-i în braţe propriul favorit, Vladimir Filat. Iar vizita „particulară”, dar sub auspicii prezidenţiale, a lui Ghimpu în România ar putea să însemne doar o consolare şi o recompensă pentru susţinerea pe care i-a oferit-o acesta preşedintelui român în propria campanie.

Igor Boţan: Modificarea Constituţiei prin referendum, un precedent periculos instituit de AIE

Interviu cu analistul politic, Igor Boţan, directorul executiv al Asociaţiei pentru democraţie participativă „ADEPT

– În una dintre ultimele sale declaraţii, liderul PD, Marian Lupu, a îndemnat electoratul să-l aleagă pe el preşedinte de ţară pentru că el, dacă va ajunge în acest post, va dizolva Parlamentul şi va anunţa data alegerilor parlamentare anticipate. Mai mulţi comentatori politici au constatat, pornind de la această declaraţie, că partidele liberale din arcul guvernamental, prin persoana preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, lider al Partidului Liberal şi preşedinte al legislativului, nu intenţionează să dizolve Parlamentul şi să anunţe data alegerilor parlamentare anticipate chiar dacă referendumul constituţional se va desfăşura cu succes şi mai apoi va fi ales prin vot direct un nou şef de stat. Adică, se va menţine actuala garnitură guvernamentală şi parlamentară, doar cu un nou şef de stat. Credeţi că este realist acest scenariu?

– Această declaraţie a domnului Lupu este destul de stranie fiindcă ştim că Partidul Democrat a insistat, şi domnia sa a spus foarte clar că există o înţelegere cu partenerii externi ai Republicii Moldova ca după referendum, alegerile prezidenţiale să aibă loc concomitent cu alegerile parlamentare. Este adevărat, am aflat şi eu din alte surse, că totuşi unele componente ale alianţei de guvernământ se gândesc să nu mai dizolve Parlamentul pentru că lor nu le convine ca alegerile parlamentare anticipate să aibă loc concomitent cu cele prezidenţiale. Declaraţia lui Lupu confirmă că astfel de abordări persistă şi asta este destul de îngrijorător.

Filat şi Ghimpu se întrec în a împărţi pomeni electorale sinistraţilor

Pentru prima dată am văzut în Republica Moldova oameni cerşind bani cu insistenţă, în direct, în faţa câtorva camere de luat vederi, fără nici o sinchiseală, fără a fi pătrunşi câtuşi de puţin de simţul ruşinii, de parcă cerşitul în societatea noastră ar constitui o normalitate, chiar o ocupaţie nobilă. Iar cel care împărţea banii nu era latifundiarul din Pipera, Gigi Becali, ci preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Mihai Ghimpu, tot el preşedinte interimar al Republici Moldova, iar cei care cerşeau cu neruşinare nu erau nişte ţigani din Ferentari, ci ţărani de-ai noştri, gospodari din Nemţeni şi Cotul Morii (raionul Hânceşti), Drepcăuţi şi Criva (raionul Briceni).

Filat deplânge cu lacrimi de crocodil victimele ocupaţiei sovietice

Premierul Filat a depus flori la monumentului victimelor regimului sovietic. Dar cine va depune flori la monumentul victimelor actualului regim?

În dimineaţa zilei de 28 iunie 2010, premierul Vladimir Filat a depus flori la piatra de temelie a monumentului consacrat victimelor represiunilor staliniste, amplasată în scuarul Gării Chişinău.

Potrivit unui comunicat al serviciului de presă al Guvernului, la depunerea de flori au participat membri ai Cabinetului de Miniştri şi parlamentari. Conform comunicatului, Filat a declarat presei că, acum 70 de ani, teritoriul actual al Republicii Moldova a fost ocupat forţat de către fosta Uniune Sovietică, ca şi consecinţă a Pactului Molotov-Ribbentrop, act condamnat de nenumărate ori în Republica Moldova. „Şi aici aş vrea să enunţ prevederile Declaraţiei de Independenţă, în care, într-o manieră exhaustivă, sunt condamnate evenimentele ce au avut loc acum 70 de ani”, a spus Filat. Totodată, el a mai menţionat: „Monumentul din scuarul Gării Feroviare este un simbol care marchează acea dramă a concetăţenilor noştri. Este un omagiu adus celor care au avut de suferit din cauza regimului instaurat atunci”.

Scandalagiul Ghimpu, fundamentalistul Voronin şi ipocritul Lupu

Regimul autoritar comunist nu va fi condamnat în Republica Moldova. Acest lucru a devenit evident după ce luni, 28 iunie 2010, atunci când s-au împlinit 70 de ani de la anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, liderii AIE s-au divizat în două tabere: una a comemorat demonstrativ această dată istorică, iar alta s-a abţinut de la acest lucru. De asemenea, tot luni, coaliţia parlamentară de guvernământ, Alianţa pentru Integrare Europeană, a amânat audierea şi dezbaterile pe marginea raportului Comisiei Cojocaru, prin care urma să se ia atitudine oficială faţă de atrocităţile comise de regimul totalitar comunist în timpul URSS.

Să vedem mai întâi ce s-a întâmplat. Săptămâna trecută, preşedintele interimar al statului, Mihai Ghimpu, a semnat un decret prin care a declarat ziua de 28 iunie 1940 drept „Zi a ocupaţiei sovietice şi a comemorării victimelor regimului totalitar comunist”. Dar nu doar atât. Mihai Ghimpu, prin acelaşi decret prezidenţial, îi cere în mod imperativ Federaţiei Ruse să-şi retragă trupele din Republica Moldova. Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei, „decretul prezidenţial stipulează ca Federaţia Rusă, în calitatea sa de succesor de drept al Uniunii Sovietice, să-şi retragă necondiţionat, urgent şi transparent trupele şi armamentul de pe teritoriul Republicii Moldova”. Acest decret, şi, mai ales, cererea adresată Federaţiei Ruse, i-a nemulţumit pe aliaţii de guvernare ai lui Ghimpu: Marian Lupu, Serafim Urechean şi Vladimir Filat.

Cvadriga rusească în cursa prezidenţială de la Chişinău II

Cvadriga rusească şi alegerile prezidenţiale din Moldova

Cvadriga rusească în cursa prezidenţială de la Chişinău

Moscova are patru favoriţi la postul de preşedinte al Republicii Moldova: Pasat, Lupu, Filat, Voronin

Imediat ce a devenit clar că în toamna anului curent în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare şi prezidenţiale, Kremlinul şi-a şi anunţat favoriţii în cursa pentru obţinerea puterii la Chişinău. Sâmbătă, 6 iunie 2010, cotidianul rus „Kommersant” publică articolul „Молдавия подаст голос России” (Moldova îşi va da votul pentru Rusia), în care anunţă că la următoarele alegeri parlamentare de la noi Moscova va avea mai mulţi candidaţi, de fapt aceştia vor fi patru: Valeriu Pasat, Marian Lupu, Vladimir Filat şi Vladimir Voronin sau, eventual, un alt fruntaş PCRM, desemnat de această formaţiune politică.

Vlad Filat este unul dintre favoriții Moscovei în alegerile prezidențiale din Moldova, scrie Kommersant

Kremlinul are mai mulți favoriți în alegerile prezidențiale din Republica Moldova, care ar urma să se desfășoare în toamna 2010, scrie Kommersant. Publicația rusă îi desemnează pe Marian Lupu, președintele PDM, Valeriu Pasat, dar și, în premieră, pe liderul PLDM, Vlad Filat.
“În ultima perioadă, Moscova demonstrează deschidere în relația cu liderul liberal democrat Vlad Filat. La 21 mai, Putin s-a întâlnit cu Filat în tmpul summit-ului CSI și mizează pentru o nouă întâlnire în luna iunie. Ministrul de externe Iurie Leancă a anunțat anterior că se pregătește o întâlnire bilaterală Filat-Putin, iar zilele trecute deja exista confirmarea că, până la sfârșitul lunii, întâlnirea va avea loc”, notează Kommersant.

Condamnând comunismul, Ghimpu îi aduce pe comunişti la guvernare

S-a întâmplat ceea ce nu trebuia să se întâmple: Comisia pentru aprecierea regimului comunist a recomandat interzicerea simbolurilor comuniste în Republica Moldova. Dacă această recomandare s-ar fi făcut în alt context, dacă asta nu ar fi presupus implicit şi interzicerea, scoaterea în afara legii a singurului partid de opoziţie din Parlament şi, totodată, a celei mai numeroase formaţiuni politice din Republica Moldova – Partidului Comuniştilor, atunci nu ar fi existat nici o problemă. Aşa însă situaţia devine extrem de delicată sub aspectul respectării celor mai esenţiale norme democratice: libertatea conştiinţei, pluralismul politici, dreptul la asociere ş. a.

Marian Lupu, între ipocrizie şi adevăr

Marian Lupu

Preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, a mai scos recent o perlă, care, din păcate, a trecut aproape neobservată de presă. Conştienţi de nedreptatea ce i s-ar putea face celui mai înalt politician din Republica Moldova dacă, Doamne, fereşte!, spusa înţeleaptă a lui ar rămâne în anonimat, am decis să reparăm greşeala.

Aşadar, pe 17 mai 2010, Marian Lupu a efectuat o vizită la Soroca unde le-a vorbit oamenilor despre iniţiativa sa legislativă privind micşorarea pensiilor parlamentarilor. Lupu li s-a plâns sorocenilor că, din cauza acestei iniţiative legislative şi-a făcut mulţi duşmani în Parlament. „Cu părere de rău, sunt persoane care se străduiesc să ajungă în Parlament pentru a-şi îndeplini scopurile proprii şi nu pentru a urma scopurile de interes naţional”, a spus Marian Lupu.

Un adaos de 0,04 lei pentru pensionari

Partidul Democrat le-a făcut deputaţilor o propunere pe care aceştia nu au putut s-o refuze, chiar dacă nu le-a convenit şi au încercat s-o decline cu eleganţă. Vineri, 21 mai, legislativul a adoptat în primă lectură un proiect de modificare a sistemului de pensionare, care prevede unificarea condiţiilor şi a vârstei de pensionare.

Astfel, pensiile preşedintelui Republicii Moldova, a deputaţilor şi membrilor guvernului vor fi calculate în mărime de 42 la sută din venitul acestora şi nu de 75% cum este în prezent. Va creşte şi vârsta de pensionare pentru demnitari: până la 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi. Acum aceştia se pensionează la 50 şi, respectiv, la 55 de ani.

Moldoretard de Ziua Europei

Guvernanţii au refuzat să marcheze Ziua Europei împreună cu întreaga Europă

Sâmbătă, 15 mai, la Chişinău s-a marcat cu mult fast şi pentru prima data Ziua Europei. Intenţia a fost bună, însă doar intenţia, pentru că evenimentul în sine s-a transformat într-o scamatorie. În primul rând, cei care şi-au mai păstrat facultatea de a pune întrebări în ţara asta s-au întrebat: de ce 15 mai, dar nu 9 mai, când de fapt este Ziua Europei? Toată Europa a sărbătorit Ziua Europei pe 9 mai. Mulţi dintre compatrioţii noştri au sărbătorit această zi fără concursul autorităţilor. Şi numai guvernanţii de la Chişinău, nişte europeni întârziaţi (sinonim cu retardaţi) s-au trezit peste o săptămână şi hai să sărbătorească.

Primar PLDM fugar în Europa

Primarul comunei Vadul lui Isac din raionul Cahul, Alexandru Beşliu, nu-şi exercită funcţiile o perioadă îndelungată de timp. Situaţia a intervenit la 8 aprilie 2009, când a părăsit localitatea pentru mai mult de patru luni de zile. Alexandru Beşliu a fost ales pe listele Partidului Popular Republican (preşedinte Nicolae Andronic), pe care l-a abandonat, aderând la Partidul Liberal Democrat din Moldova (preşedinte Vladimir Filat). El a fost unul dintre participanţii activi la violenţele din 7 aprilie 2009.