Prima pagină > Uncategorized > Iniţiativele AIE pun în pericol funcţionarea instituţiilor democratice

Iniţiativele AIE pun în pericol funcţionarea instituţiilor democratice

Apel al Asociaţiei Juriştilor Creştin Democraţi (AJCD) către instituţiile europene

Asociaţia Juriştilor Creştin Democraţi din Republica Moldova face un apel public către instituţiile internaţionale în legătură cu unele modificări ale legislaţiei naţionale operate de Parlamentul recent constituit, acţiuni care vin în contradicţie cu normele europene şi prejudiciază grav buna funcţionare a instituţiilor democratice din ţara noastră.

Prin acest apel dorim să atragem atenţia organismelor internaţionale asupra unor derapaje antidemocratice în politica legislativă a noii guvernări din Republica Moldova.

Enumerăm doar câteva dintre iniţiativele periculoase adoptate de coaliţia majoritară din Parlamentul de la Chişinău:

1. A fost modificat Codul Audiovizualului. Astfel, a fost schimbată procedura de alegere a membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi ai Consiliului de Observatori ai Companiei Publice a Audiovizualului. De la majoritatea de 3/5 necesară pentru numirea în funcţie a acestor demnitari s-a trecut la cea simplă de 50+1, neglijându-se deschis apelurile pe marginea acestor acţiuni abuzive venite din partea societăţii civile, dar şi a mediilor jurnalistice.

Ţinem să menţionăm faptul că legea naţională care reglementează activitatea audiovizualului – Codul Audiovizualului – a fost elaborată de către legislativul precedent pe baza recomandărilor venite de la Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei şi a fost expertizată de Programul Media al Fundaţiei Soros-Moldova şi de Organizaţia Internaţională Articolul XIX, întrunind standardele europene şi cele internaţionale. În plus, dorim să amintim că, potrivit prevederilor în vigoare, persoanele alese în funcţiile de membru al Consiliului Audiovizualului şi de membru al Consiliului de Observatori au devenit pentru prima dată în istoria ţării inamovibile. Astfel, chiar dacă actuala majoritate parlamentară are pretenţii faţă de activitatea celor două instituţii autonome ale puterii de stat, precum şi faţă de politica editorială a Companiei Naţionale de radio şi TV, asta sub nici o formă nu justifică intenţia noilor autorităţi de a revizui legislaţia cu scopul exclusiv de adaptare a acesteia la numărul de mandate pe care le deţine (50+1) şi demiterii din funcţii în mod arbitrar a demnitarilor incomozi care nu le fac jocul politic.

Modificarea procedurii de alegere a organelor de coordonare a activităţii Audiovizualului naţional constituie o tentativă de a subordona politic instituţia dată şi o sfidare grosolană a recomandărilor şi expertizelor europene.

2. A fost modificată Legea privind funcţia publică şi funcţionarii publici. Astfel, a fost schimbată procedura de ocupare a funcţiilor de viceminiştri.

Aceştia au fost excluşi din categoria înalţilor demnitari şi incluşi în categoria funcţionarilor publici. De asemenea, dacă până la modificare aceştia erau numiţi în funcţie prin hotărâre de Guvern pe bază de concurs, după modificare ei sunt numiţi de prim-ministru, la propunerea ministrului de resort.

Astfel, a fost lichidată o procedură democratică şi eficientă de recrutare a demnitarilor de acest rang prin concurs în baza competenţei şi a profesionalismului, funcţia de viceministru fiind politizată. De acum încolo astfel de funcţii vor fi ocupate doar de persoane docile actualei guvernări, şi nicidecum de tehnocraţi. În felul acesta a fost sacrificat principiul eficienţei manageriale al acestei categorii de demnitari, precum şi cel al capacităţii administrative a fiecărui minister pe cel al docilităţii politice. Noua putere ignorează practica europeană potrivit căreia portofoliile politice sunt cele ale miniştrilor şi ale altor membri ai Guvernului, acestea fiind repartizate în funcţie de rezultatele electorale şi înţelegerile între partidele parlamentare. Treapta a doua din orice structură ministerială europeană, de regulă, este ocupată de un tehnocrat, care se bucură de stabilitate în funcţie şi nu este afectat de ciclurile electorale şi de schimbarea majorităţilor parlamentare. Funcţia respectivă se numeşte ministru de stat sau viceministru, potrivit legislaţiei naţionale a Republicii Moldova. În mod firesc, politicile în fiecare domeniu sunt trasate de Guvern în ansamblu şi de miniştri în particular, dar realizarea lor este de competenţa profesioniştilor.

Menţionăm şi faptul că, dacă până acum aceste funcţii erau ocupate de persoane fără apartenenţă la vreun partid, de acum încolo viceminiştrii vor putea fi doar persoane din partidele aflate la guvernare.

3. A fost depus în Parlament proiectul de lege prin care se lichidează instanţele judecătoreşti economice, competenţele acestora urmând să treacă la instanţele de drept comun.

O asemenea reformă, făcută sub pretextul reducerii nivelului corupţiei în sistemul judecătoresc, de fapt, este o răfuială a foştilor avocaţi, actualmente înalţi demnitari, cu judecătorii care au refuzat colaborarea cu aceştia în vederea judecării unor cauze economice cu încălcarea legislaţiei în vigoare.

Este evident faptul că examinarea litigiilor economice necesită judecători cu o pregătire specială, iar instanţele economice sunt tocmai acele instituţii ale puterii judecătoreşti care au acumulat experienţă în acest sens. Totodată, nu cunoaştem ca vreo instituţie internaţională să fi cerut suprimarea judecătoriilor economice, ca element al consolidării capacităţii puterii judecătoreşti sau al eliminării corupţiei din interiorul acesteia.

Menţionăm că aceste reforme sunt făcute de actuala guvernare din Republica Moldova fără o consultare prealabilă cu societatea civilă, cu organizaţiile neguvernamentale de profil, cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu structurile europene care monitorizează reforma justiţiei din Republica Moldova.

Dacă Parlamentul Republicii Moldova ar avea intenţia să consolideze independenţa şi capacitatea puterii judecătoreşti, ea ar trebui să înceapă de la reforma Procuraturii Generale. Această instituţie urma să fie reformată încă din 1995, din momentul în care Republica Moldova a aderat la Consiliul Europei, asumându-şi angajamentul reformării Procuraturii. La ora actuală Procuratura rămâne a fi una subordonată politic puterii, Procurorul General fiind instalat în funcţie la propunerea preşedintelui Parlamentului cu votul simplei majorităţi a deputaţilor, el putând fi demis în orice zi conform aceleiaşi proceduri antidemocratice.

O altă reformă din justiţie care trenează de ani de zile ţine de statutul şi capacitatea administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii. Acest organ al autoadministrării puterii judecătoreşti, care a devenit mai independent şi mai reprezentativ prin reformele operate în 2005, urmează să îi includă şi pe procurori ca magistraţi, precum şi să se bucure de o finanţare adecvată din partea statului. Consiliul Superior al Magistraturii, amplasat la ora actuală în sediul Curţii Supreme de Justiţie, are nevoie şi de un sediu adecvat, problemă care poate fi rezolvată de autorităţi.

4. Semnalăm gravele încălcări ale Legii privind statutul deputatului, comise de membrii Guvernului şi de primarul general al mun. Chişinău, care, aflându-se în situaţii de incompatibilitate, nu s-au conformat termenului de 30 de zile, în care erau obligaţi să renunţe la una din funcţiile ocupate, la funcţia de deputat sau la funcţia de membru al Guvernului ori primar general. Actualmente sunt 8 membri ai Guvernului, care sunt concomitent şi deputaţi.

O situaţie cu totul deosebită este cea a primarului general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă, care este şi vicepreşedinte al Partidului Liberal aflat la guvernare. Acesta a depăşit termenul limită de aflare într-o situaţie de incompatibilitate cu 45 de zile, iar unchiul acestuia, Mihai Ghimpu, preşedintele Parlamentului şi Preşedinte interimar al Republicii Moldova, nu acceptă cererea de demisie a nepotului său şi refuză să o includă pe ordinea de zi a şedinţei Legislativului pentru ca Parlamentul să ia act de cererea respectivă, potrivit cu norma legală.

Un argument în plus la cele spuse este şi faptul că, atunci când se propune includerea pe ordinea de zi a chestiunii respective, deputatul Dorin Chirtoacă votează împotriva acestei iniţiative, adică împotriva propriei cereri de demisie.

Căutând să evite formal coliziunea juridică legată de incompatibilitatea aflării mai mult decât 30 de zile în funcţia de deputat şi în orice altă funcţie retribuită, coaliţia de guvernare a decis să modifice legislaţia în funcţie de interesele de grup, în acest sens fiind modificat termenul de aflare în stare de incompatibilitate de la 30 de zile la 6 luni. Astfel, a fost încălcat art. 6 din Constituţia Republicii Moldova care prevede că în ţara noastră puterile legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate. În acelaşi timp, funcţia de bază a forului legislativ, cea de control asupra puterii executive, este blocată prin simpla prezenţă a aproape întregii garnituri guvernamentale în Parlament.

Într-o asemenea situaţie se produce un grav şi evident conflict de interese între membrii guvernului sau primar şi statutul de deputat, mai cu seamă când aceste persoane sunt rude de gradul doi.

Totodată, sunt încălcate grav principiile legalităţii, neadmiterii conflictului de interese şi principiul separaţiei puterilor în stat, prevăzute de Constituţia Republicii Moldova, dar şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

5. Semnalăm, de asemenea, o iniţiativă periculoasă şi fără precedent în practica internaţională – cea privind introducerea votului deputaţilor în Parlament prin corespondenţă.

Este vorba de un proiect de lege, iniţiat de coaliţia majoritară, de a institui un model de adoptare a deciziilor în legislativ, potrivit căruia să fie considerate valabile şi voturile deputaţilor absenţi de la şedinţele plenare. În felul acesta, riscă să fie anulat însuşi principiul fundamental al democraţiei reprezentative, când deputaţii, ca reprezentanţi legitimi aleşi de popor în forul legislativ, participă direct şi nemijlocit la procesul de elaborare şi adoptare a legislaţiei şi la procesul de luare a deciziilor statale la nivelul Parlamentului în ansamblu. Logica acestui straniu şi periculos proiect de lege ar putea să conducă spre uzurparea puterii în stat de câţiva lideri politici care să îşi marginalizeze deputaţii din propriile grupuri parlamentare şi să voteze în locul acestora în plenul şedinţelor Parlamentului.

O astfel de normă absurdă ar putea să instituie în Republica Moldova un regim autoritar care va concentra în mâinile câtorva lideri de partid cu interese obscure puterea legislativă şi cea executivă. Urmând logica acestei iniţiative, la şedinţele forului legislativ format din 101 deputaţi ar putea să se prezinte doar preşedintele Parlamentului, care să declare şedinţa plenară valabilă, pretinzând că este deţinătorul unor procure din partea celorlalţi 52 de deputaţi din majoritatea de guvernământ, şi să adopte de unul singur legi, hotărâri şi alte acte normative ale legislativului. Astfel stând lucrurile, prezenţa la şedinţele plenare ale Parlamentului a celor 48 de deputaţi din opoziţie devine inutilă. Motivul acestei iniţiative legislative de o gravitate excepţională este acela că alianţa de guvernământ are doar 53 de deputaţi, dintre care 8 sunt membri ai Guvernului, unul este primar general al capitalei, alţii urmează să se afle în deplasare, ceea ce face imposibilă menţinerea unei majorităţi parlamentare funcţionale.

Se ştie că o astfel de practică în parlamentele naţionale ale statelor membre ale Uniunii Europene nu există, ca, de altfel, şi în alte ţări ale lumii, însă avocaţii proiectului de lege respectiv motivează iniţiativa dată prin faptul că Republica Moldova ar fi primul stat european care va crea un astfel de precedent.

Atragem atenţia partenerilor occidentali ai ţării noastre că Republica Moldova şi-a luat angajamentul să solicite expertize prealabile ale experţilor Consiliului Europei la toate proiectele de lege, inclusiv la cele care cuprind modificările la legile în vigoare ce ţin de funcţionarea instituţiilor democratice. Din păcate, însă, nici unul dintre proiectele prezentate mai sus nu au fost expediate spre avizare la Consiliul Europei.

Ca organizaţie neguvernamentală, care monitorizează îndeaproape procesul de adoptare a legilor şi de implementare a acestora, ne asumăm angajamentul să informăm periodic instituţiile europene asupra evoluţiilor din Republica Moldova în aceste probleme.

Totodată, facem apel către instituţiile europene să intervină prompt pe lângă coaliţia majoritară din Republica Moldova pentru a o determina să respecte angajamentele internaţionale ale ţării în materie de legislaţie şi practici, astfel încât să nu fie admise încălcări flagrante ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

De asemenea, ne adresăm organismelor europene să intervină neîntârziat în vederea stopării unor astfel de iniţiative periculoase pentru funcţionarea instituţiilor democratice şi a statului de drept în ţara noastră.

Radu Buşilă, preşedintele Asociaţiei Juriştilor Creştin Democraţi

Chişinău, 29.10.2009

Sursa: http://www.flux.md

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: