Prima pagină > Eveniment > PPCD: Moldova riscă să piardă un teritoriu de 54 de ori mai mare decât Insula Şerpilor

PPCD: Moldova riscă să piardă un teritoriu de 54 de ori mai mare decât Insula Şerpilor

Partidul Popular Creştin Democrat cere Guvernului să nu atenteze la norma constituţională şi la interesul naţional al Republicii Moldova şi să nu cedeze către Ucraina teritoriul pe care trece şoseaua Odesa-Reni în regiunea satului Palanca, Ştefan Vodă. Creştin-democraţii declară că, dacă va ceda această porţiune de teren, Republica Moldova se va autosepara de un teritoriu al său de 926 de hectare, „teritoriu care depăşeşte de 54 de ori suprafaţa Insulei Şerpilor”, şi-şi va crea astfel două exclave pe care nu le va putea controla (Exclava este partea unui stat sau entităţi administrativ-teritoriale care nu are legătură pe uscat cu teritoriul de bază al acestuia, fără a fi o insulă. Exemple de exclave sunt regiunea Kaliningrad în Rusia, Republica Autonomă Nahicevan din Azerbaidjan, zona Dubrovnik din Croaţia, statul Alaska în SUA, zona Campione de Italia din Elveţia, exclava rusă Suvorov din Elveţia ş.a. – nota noastră).Frontiera de stat trebuie să fie cunoscută de fiecare cetăţean, tocmai pentru a fi respectată

Miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, liderii PPCD au criticat dur acţiunile autorităţilor în cazul Palanca şi au cerut mai multă transparenţă în ceea ce priveşte negocierile care se poartă la Kiev cu partea ucraineană. Vicepreşedintele PPCD, Vlad Cubreacov, a amintit că, în cazul în cazul Palanca, este vorba de două teritorii, care se află dincolo de teritoriul revendicat, care ar urma să rămână desprinse de teritoriul Republicii Moldova, suprafaţa cărora este de 926 de hectare. El a menţionat este vorba de teritoriul numit Avdiu, care cuprinde cotele de pământ agricol ale locuitorilor satului Palanca, iar cel de-al doilea teritoriul se cheamă Baibol şi cuprinde păşunea şi o pădure a satului. Vlad Cubreacov a precizat că aceste două teritorii, care ar rămâne peste hotare, depăşesc de 54 de ori suprafaţa Insulei Şerpilor, teritoriu ce a făcut obiectul unui litigiu extrem de mediatizat dintre România şi Ucraina, judecat de Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga.

Totodată, Vlad Cubreacov a atras atenţia asupra mai multor cazuri de cedări teritoriale, nejustificate constituţional, admise de către autorităţile moldovene în favoarea Ucrainei, amintind aici cazurile Cuciurgan, Nişaliu, Palanca, Carabiber, Basarabeasca, Vulcăneşti, Giurgiuleşti (vezi aici detalii vizavi de acest subiect). „Vrem să ne exprimăm speranţa că autorităţile în exerciţiu din Republica Moldova, în dialogul pe care îl au cu Kievul, vor admite, întâi de toate, o transparenţă maximă, astfel încât opinia publică din ţară să fie la curent, chiar în detaliu, cu cele discutate. Pentru că este vorba de interesul nostru naţional şi de lucruri principiale care derivă din Constituţie, din Legea Supremă. Pe de altă parte, ne exprimăm speranţa că, în cadrul acestui dialog, problemele existente în continuare pe agenda bilaterală vor fi rezolvate şi nu se vor oferi soluţii care să genereze, la rândul lor, alte probleme. Spun asta pentru că, din câte cunoaştem, există un anumit potenţial exploziv, o anumită stare de nemulţumire. Acestea trebuie aplanate prin identificarea, de comun acord, a unor soluţii reciproc acceptabile, bazate pe respectul reciproc dintre state. Un dialog care să nu se încheie cu învingători şi învinşi”, a declarat Vlad Cubreacov.

El a mai precizat că Tratatul de frontieră în sine nu poate avea un caracter secret şi, cu atât mai mult, părţile adiţionale la acest document nu pot fi supuse secretizării, aşa cum spune şi Legea cu privire la secretul de stat. „Frontiera de stat trebuie să fie cunoscută de fiecare cetăţean, tocmai pentru a fi respectată”, a menţionat vicepreşedintele PPCD.

Referitor la subiectul privind demarcarea frontierei moldo-ucrainene, Cubreacov a accentual că acest lucru nu înseamnă, sub nici un formă, modificarea acesteia în interiorul unei sau altei părţi. „Demarcarea frontierei înseamnă trasarea ei la faţa locului şi atunci se folosesc hărţi care sunt convenite de experţi, la care s-a lucrat ani de zile şi care au la bază ceea ce spun şi declaraţiile de independenţă ale celor două state din 1991: vechile hărţi topografice şi de altă natură din perioada sovietică, care indicau limita administrativă între cele două foste republici sovietice. Trebuie să remarcăm că Protocolul adiţional la Tratatul de frontieră al Republicii Moldova cu Ucraina nu prevede modificarea vreunui punct al frontierei noastre comune, nu prevede transmiterea de teritorii şi nu prevede cedarea de teritorii. Din momentul în care se deschide o nouă chestiune, neprevăzută de Acordul de frontieră dintre cele două state, avem un alt obiect de discuţie şi aici negocierile sunt potrivite. Aşa cum am arătat, se aduce o gravă atingere intereselor naţionale ale Republicii Moldova. Şi aici o bună doză de principialitate şi patriotism este obligatorie”, a concluzionat vicepreşedintele creştin-democrat Vlad Cubreacov.

A face cârdăşie pe seama teritoriului naţional este o crimă împotriva poporului

La rândul său, istoricul Mihai Adauge, unul dintre fondatorii Comitetului cetăţenesc Palanca, a ţinut să precizeze că teritoriul naţional al Republici Moldova nu poate, conform normelor stabilite de Legea Supremă, să facă obiectul unor tranzacţii între state sau autorităţi. „Vedem că al treilea regim consecutiv abordează astfel de probleme. Aş vrea să remarc că, din ceea ce a fost publicat în presă şi din acţiunile şi declaraţiile oficiale ale reprezentanţilor Guvernului, se observă o grabă nejustificată în soluţionarea acestei probleme”, a spus Adauge, menţionând că există câteva neadevăruri la acest subiect, „puse în capul mesei” de către reprezentanţii Guvernului de la Chişinău. Unul dintre aceste neadevăruri este, potrivit lui Mihai Adauge, cel conform căruia Republica Moldova a rămas restanţieră la îndeplinirea Acordului semnat în 1999 şi ratificat în 2001. „Or, este un mare neadevăr. Acordul privind frontierele, aşa cum a fost el contestat de noi şi care a provocat proteste de stradă, a fost îndeplinit în proporţie de sută la sută de către Republica Moldova. Nu poate fi invocată vreo restanţă a Republicii Moldova în acest caz”, a menţionat Adauge.

Cel de-al doilea fals la care recurg autorităţile este că Ucraina i-ar fi cedat Republicii Moldova 430 de metri la Dunăre, pentru a putea extinde terminalul Giurgiuleşti şi că am fi „obligaţi să ne facem datoria şi să oferim în schimb o bucată din teritoriul naţional”. „Este iarăşi un mare neadevăr pentru că Giurgiuleştiul a fost obiectul mai multor dispute: în 2001, atunci când protestam în faţa Parlamentului, fracţiunea parlamentară a PPCD a atacat la Curtea Constituţională acest acord, unde au fost anexate toate hărţile şi materialele de arhivă de care dispuneam şi care pot fi şi astăzi consultate la Arhiva Naţională, unde se vede foarte clar că, la Giurgiuleşti, Republica Moldova a avut cu mult mai mult teritoriu. Chiar şi după cunoscutul decret din 4 noiembrie 1940, când Stalin a tras hotarul cu un creion foarte lat, încât a cuprins câţiva kilometri, Republica Moldova avea la Giurgiuleşti 1,8 kilometri”, a precizat istoricul.

Totodată, Mihai Adauge a calificat drept şocante declaraţiile reprezentanţilor Ministerului moldovean de Externe, potrivit cărora trebuie să cedăm acest teritoriu, iar în schimb Ucraina ne va ajuta să soluţionăm conflictul transnistrean. „Este o abordare absolut incorectă, neprofesionistă, şi foarte gravă sub aspect penal, pentru că teritoriul naţional nu poate fi obiect de cârdăşie – noi îţi dăm un raion, iar tu ne ajuţi să intrăm în Uniunea Europeană, de exemplu”, a spus Adauge.

El a mai amintit că, în anul 2001, la iniţiativa Partidului Popular Creştin Democrat, a fost constituit Comitetul cetăţenesc Palanca care a pichetat Parlamentul mai mult de o lună, până la 21 iulie, când a fost ratificat Tratatul. „Cunoaştem starea de spirit din teritoriu: lumea a fost şi este nemulţumită de felul cum a fost gestionată această problemă foarte importantă pentru Republica Moldova. Noi (PPCD – n.n.) susţinem pe toate căile relaţiile bune cu Ucraina. Vrem ca aceste relaţii să fie cele mai bune, dar nu vrem ca ele să fie făcute din contul patrimoniului naţional al Republicii Moldova. A face cârdăşie pe seama teritoriului naţional este o crimă împotriva poporului. În comparaţie cu Acordul de frontieră, semnat în 1999 şi ratificat în 2001 ceea ce intenţionează autorităţile să facă acum este cu mult mai grav sub aspectul încălcării legislaţiei, pentru că acordul din 1999 prevedea transmiterea unui obiect până la urmă, este vorba de o autostradă care rămânea pe teritoriul naţional al Republicii Moldova dar în jurisdicţia Ucrainei. Acum însă se transmite teritoriul cu tot ce cuprinde: subsolul şi spaţiul aerian. După ce va fi realizată această intenţie, Republica Moldova va avea două exclave, vom avea două teritorii dincolo de frontiera de stat a Republicii Moldova. Va fi o situaţie deosebită şi, până în prezent, nimeni nu are nicio soluţie cum vor fi gestionate aceste teritorii”, a concluzionat Mihai Adauge.

Valeriu Berilă, preşedintele raionului Ştefan Vodă: Nu cedăm nicio palmă de pământ

Directorul Institutului pentru Dezvoltare Regională şi Administrativă Durabilă (IDRAD), juristul Ghenadie Vaculovschi, a menţionat că Guvernul ar trebui să discute chestiunea, în primul rând, cu populaţia. „Bineînţeles că această problemă nu poate fi soluţionată astfel încât să fie prejudiciate relaţiile noastre cu Kievul. Totodată, nu putem să negociem interesele şi drepturile Republicii Moldova în chestiunea respectivă. Guvernarea trebuie să discute, în primul rând cu populaţia această problemă. Doar implicând întreaga populaţie a Republicii Moldova în aceste discuţii, soluţia acestei probleme va fi una corectă, transparentă şi democratică”, a declarat directorul IDRAD.

Preşedintele raionului Ştefan Vodă, şeful filialei teritoriale a PPCD, Valeriu Berilă, prezent la conferinţă, a dat asigurări că nu va ceda „nicio o palmă de pământ” şi şi-a exprimat încrederea că premierul Filat va fi capabil să găsească o soluţie în favoarea locuitorilor din Palanca.

„Problema a început de la Lucinschi, Sturza, Braghiş. Ex-premierul Vasile Tarlev şi ex-preşedintele Vladimir Voronin au pus-o în practică. Cu ce s-a ales locuitorii satului Palanca? Numai cu incomodităţi şi probleme, cum ar fi, de exemplu, oameni arestaţi că au traversat drumul spre propriile terenuri. Ceea ce ne doare foarte mult este problema localnicilor care trăiesc acolo. Există şi probleme de ordin economic pentru că chiar la traseu şi în apropierea lui activează două pieţe de produse agricole activitatea cărora este grav afectată de această problemă. Îmi pun mari speranţe şi încredere în corectitudinea domnului prim-ministru Filat. Dumnealui cunoaşte situaţia de acolo pentru că a avut recent o vizită în raionul Ştefan Vodă, în cadrul căreia am discutat şi această problemă. Înainte de a veni premierul la noi, am fost vizitaţi de reprezentanţi ai Ministerului de Externe şi experţi care cunosc această situaţie şi cărora le-am împărtăşit poziţia mea, ca preşedinte de raion şi a doamnei primar al satului Palanca, Larisa Voloh. Sper ca problema să fie rezolvată fără să fie afectat interesul locutorilor din Palanca. Nu cedăm nicio palmă de teren şi trebuie să recuperăm teritoriile care sunt în discuţie, inclusiv insula Nişaliu care, de asemenea, se află în Ştefan Vodă”, a spus Valeriu Berilă.

Amintim că recent, premierul Vladimir Filat şi preşedintele interimar Mihai Ghimpu au confirmat că examinează posibilitatea de a transmite pentru totdeauna în posesia Ucrainei teritoriul pe care se află segmentul de drum în apropierea satului moldovenesc Palanca.

Segmentul de autostradă Odesa-Reni, cu o lungime de 7,77 km, în regiunea localităţii Palanca din Republica Moldova a fost transmis în exploatare şi sub jurisdicţie Ucrainei, cu titlu de obiectiv economic pe teritoriul Republicii Moldova, conform Protocolului adiţional la Acordul de frontieră dintre Ucraina şi Moldova, semnat la 18 august 1999. Ucraina însă insistă asupra transmiterii inclusiv şi a teritoriului de sub această autostradă, a subsolului şi a spaţiului aerian, în pofida faptului că în Acord se stipulează clar că „segmentul transmis este proprietate a Ucrainei pe teritoriul Republicii Moldova”. Fragmentul de drum este parte a unei autostrăzi cu o lungime de 310 km, care leagă partea de Sud-Vest a regiunii Odesa cu restul Ucrainei.

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: