De ce gruparea Uechean-Pleşca-Platon vrea să se răfuiască cu Iurie Roşca şi să închidă FLUX-ul

După cum am anunţat în materialele anterioare, cercuri influente din cadrul guvernării AIE, în special reprezentaţii Alianţei Moldova Noastră, fac tot posibilul să aducă la faliment ziarul FLUX prin presiunile pe care le exercită asupra Justiţiei. Reamintim că ziarul FLUX a pierdut deja în două instanţe procesul intentat de deputatul AMN, Ion Pleşca, care este şi preşedintele Comisiei juridice a Parlamentului.Pleşca a cerut despăgubiri de 100 000 de lei, pentru că, la 4 iulie 2008, ziarul FLUX a publicat articolul „O pereche de nedespărţit sau cum s-a instalat Urechean în jilţul de primar”, articol semnat de liderul creştin-democrat Iurie Roşca, care atunci era şi vicepreşedinte al Parlamentului. Iată cele două citate din materialul lui Iurie Roşca, invocate de Pleşca că i-ar fi lezat onoarea şi demnitatea:

„Gurile rele spun că, în timpul aflării în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Botanica, Ion Pleşca a reuşit să creeze o întreagă reţea de tip mafiot cu implicarea ofiţerilor din comisariatul de sector, dar şi a unor elemente criminale. Se mai zice că respectiva grupare avea relaţii strânse cu oamenii de afaceri de la Botanica, aceştia fiind constrânşi să facă “donaţii” pentru a putea să îşi desfăşoare activitatea. Sistemul funcţiona fără greş, oamenii legii mai închizând ochii la abaterile oamenilor de afaceri”.

„Se mai aude că acelaşi Ion Pleşca, împreună cu fostul comisar de poliţie Alexandru Mihai, ar mai avea la Sângera un ditamai centru de agrement ridicat din salariile de bugetari, care ar fi înregistrat formal pe numele unor persoane dubioase. Complexul Novas include restaurant, hotel, sală de banchete, sala de biliard etc.”.

Tot 100 000 de lei ne pretinde un alt deputat AMN, Veaceslav Platon, un personaj obscur şi dubios care a fost cercetat într-un şir de dosare penale în Republica Moldova şi Ucraina. FLUX-ul a scris despre afacerile lui Platon şi acesta, ca şi Pleşca, s-a simţit cu onoarea şi demnitatea lezate şi ne-a atacat în judecată. De notat că avocatului Platon nu e altcineva decât Vasile Râhlea.

Opinia noastră este că împotriva ziarului FLUX acţionează o grupare guvernamentală, arondată lui Serafim Urechean, care are puternice legături cu servicii speciale străine şi cu lumea interlopă şi care doreşte să profite de faptul că acum deţine frâiele puterii pentru a se răzbuna pe publicaţia noastră. De fapt, prima ţintă a lor este liderul creştin-democrat Iurie Roşca, care, în ultimii ani, a făcut mai multe dezvăluiri privind complicitatea dintre fruntaşii unor partide politice, business şi crima organizată. Gruparea Urechean, Platon şi Pleşca atacă FLUX-ul doar pentru că ziarul nostru a publicat investigaţiile lui Iurie Roşca, precum şi altele efectuate de jurnaliştii de la FLUX. Vom arăta mai jos că cercul celor care doresc anihilarea politică a creştin-democraţilor este mult mai mare. Să depănăm firul acestei poveşti cu iz criminal.

Episodul întâi. Pleşca iese la rampă sau o iniţiativă legislativă în sprijinul lumii criminale

Conflictul lui Iurie Roşca cu unul dintre cei mai fideli ortaci de-ai lui Urechean a început încă în iulie 2006. Atunci, în cadrul şedinţei din 21 iulie 2006 a Parlamentului, deputatul AMN Ion Pleşca a propus modificarea Articolului 30 al Codului de procedură penală, esenţa acestei modificări constând în faptul ca infracţiunile penale excepţional de grave să nu mai fie judecate în primă instanţă de un complet format din trei judecători, ci de un singur judecător. Urmărind discuţia din Parlament după stenogramă, putem constata că atunci doi deputaţi s-au opus, luând atitudine de la microfon, iniţiativei lui Pleşca: Vladimir Filat şi Iure Roşca. Primul a invocat faptul că, potrivit practicii şi tradiţiei judiciare din Republica Moldova, prima instanţă este, practic, cea care ia decizii pe fondul cauzei, pe când celelalte instanţe, în cele mai multe cazuri, verifica doar respectarea procedurii. De aceea, potrivit lui Filat, este important ca infracţiunile penale excepţional de grave să fie judecate în primă instanţă de un complet format din trei judecători. Acelaşi punct de vedere l-a împărtăşit şi Iurie Roşca, care a presupus că Ion Pleşca are un interes personal în promovarea acestei modificări. Iată ce a declarat Iurie Roşca, făcând trimitere la Articolul 71 din Constituţie, care îi garantează libertatea de exprimare a opiniilor: „…Vă atrag atenţia asupra altui element important. Cazul Murzacov, fostul comisar al comisariatului Botanica (de fapt, fost şef adjunct al Poliţiei criminale Botanica – n.n.), care se află de un an şi ceva în instanţe, presupusă tentativă de omor şi estorcare de bani. Fostul preşedinte al Judecătoriei Botanica (adică Ion Pleşca – n.n.) cunoaşte foarte bine acest caz, deoarece soţia dânsului este avocat în cazul respectiv. Joia trecută, adică ieri, din nou s-a amânat cazul pentru joia viitoare. Procuratura, Instituţii Penetenciare, judecătoriile cunosc insistenţele deputatului Pleşca pentru rezolvarea acestui caz, care depăşesc cu totul mandatul de deputat. Şi toate adoptările modificările legislative {…}, urmăresc doar scoaterea ca basma curată a unor elemente periculoase pentru societate”.

Vom menţiona că după acest incident din plenul Parlamentului, dosarul Murzacov, la care a făcut trimitere Iurie Roşca, s-a mai judecat în instanţe încă un an şi ceva, ca la 26 noiembrie 2007, asupra lui să se pronunţe, printr-o hotărâre irevocabilă, Plenul Curţii Supreme de Justiţie, prezidat pe preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu. Din partea apărării, la proces au participat avocaţii Gheorghe Avornic şi Vasile Râhlea. Adică avocatul care reprezintă astăzi interesele lui Veaceslav Platon împotriva ziarului FLUX este acelaşi Vasile Râhlea care a apărat in instanţă şi grupul criminal Murzacov. Prin această hotărâre, Curtea menţine în vigoare deciziile judecătoreşti pronunţate în acest caz de instanţele inferioare, prin care Murzacov a fost condamnat la 15 ani de închisoare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de conducere pe termen de 5 ani. Amintim că fostul şef adjunct al Poliţiei criminale Botanica, Veaceslav Murzacov, care, se pare, este chiar cumătrul deputatului Ion Pleşca (înainte de a obţine mandatul de parlamentar, Ion Pleşca a deţinut funcţia de preşedinte al Judecătoriei Botanica din capitală), a fost acuzat de procurori că ar fi implicat în organizarea unei tentative de asasinat cu grenadă, în urma căreia urmau să fie lichidaţi doi oameni de afaceri din Chişinău, Serafima Botezat şi soţul său, Ion Manole, aceştia scăpând ca prin minune cu viaţă. Motivul care a stat la baza comiterii crimei a fost că cei doi oameni de afaceri au refuzat să plătească taxa de protecţie reprezentanţilor unei grupări mafiotice ai cărei capi erau Veaceslav Murzacov şi alţi doi ortaci de-ai săi, Vladimir Aga şi Timofei Şutac, acuzaţi alături de primul în dosarul respectiv şi, ulterior, condamnaţi la ani grei de puşcărie (vedeţi alăturat constatările instanţei de fond, citate chiar din hotărârea Plenului Curţii). Aici doar vom menţiona încă odată că soţia lui Ion Pleşca, Tatiana Pleşca, l-a reprezentat în proces pe Murzacov, iar complicele acestuia V. Aga a fost apărat de avocatul Vasile Râhlea.

Episodul doi. Pleşca încearcă să se răzbune pentru condamnarea lui Murzacov şi îl ameninţă pe Iurie Roşca cu moartea

Al doilea episod al acestei poveşti criminale s-a produs după ce Murzacov şi ortacii săi au fost băgaţi la puşcărie. În şedinţa din 16 iulie 2008 a Parlamentului s-a produs un incident fără precedent în viaţa politică de la Chişinău din ultima perioadă: acelaşi Ion Pleşca şi-a permis să profereze ameninţări, de la microfonul forului legislativ, la adresa liderului creştin-democrat, vicepreşedintelui Parlamentului, Iurie Roşca, pe care l-a ameninţat, în cel mai brutal mod, cu răfuiala fizică sau poate chiar şi cu moartea. Incidentul care s-a produs are, iarăşi, legătură directă cu grupul criminal al lui Murzacov.

În timpul dezbaterilor privind confirmarea judecătorului Iurie Bejenaru în funcţia de membru al Curţii Supreme de Justiţie, Alianţa Moldova Noastră s-a pronunţat împotriva acestei confirmări. În replică, Iurie Roşca a constatat că AMN, în special fostul judecător Ion Pleşca, are interese politice oculte, din care cauză încearcă să blocheze accederea lui Iurie Bejenaru la Curtea Supremă de Justiţie. Iritat de această declaraţie a liderului creştin-democrat, Ion Pleşca a ieşit furios la microfon şi a declarat: „O să ne clarificăm noi cu dânsul (adică cu Iurie Roşca – n. n.), prin judecată şi altfel”. După lansarea acestei ameninţări, Ion Pleşca s-a aşezat în fotoliul de deputat, alături de Veaceslav Untilă şi Serafim Urechean, cărora le-a explicat ceva, făcând repetat gesturi ce exprimă tăierea beregatei. Aceste gesturi au fost surprinse foarte clar şi arătate publicului larg de către postul de televiziune PRO TV Chişinău.

De ce AMN şi implicit Ion Pleşca s-au opus cu vehemenţă numirii în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii a lui Iurie Bejenaru? Pentru că acesta nu e nimeni altul decât judecătorul de la Judecătoria Buiucani care la examinarea pe fond l-a condamnat pe Murzacov la 15 ani de puşcărie. FLUX-ul a fost unul dintre puţinele instituţii de informare în masă (dar, totuşi, nu singurul) care a relatat despre aceste dedesubturi ale celor întâmplate în Parlament.

Episodul trei. Cercul se lărgeşte. La tandemul Urechean-Pleşca se mai adăugă încă două nume sonore, cel a ex-securistului Valeriu Pasat şi al capului lumii criminale Karamalak, alias Bulgaru

La 15 ianuarie 2009, procurorul general Valeriu Gurbulea şi vice-ministrul Afacerilor Interne Valentin Zubic au susţinut o conferinţă de presă în care au anunţat că Serafim Urechean, Ion Pleşca şi Valeriu Pasat, sunt suspectaţi că ar fi comandat asasinarea lui Iurie Roşca, angajând în acest sens un chiler plătit. La puţin timp după asta, Procuratura Generală a iniţiat şi un dosar penal în care cei trei figurau ca bănuiţi. Nu vom intra în detalii, poate cu altă ocazie vom arăta cum acest dosar a fost compromis pas cu pas (atât de vechea cât şi de noua conducere a Procuraturii), mai ales după venirea la guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană. Altceva ne interesează acum, avocaţii lui Pleşca şi Pasat a fost Gheorghe Ulianovschi şi Vasile Râhlea, acelaşi Râhlea care l-a apărat pe Murzacov, capul grupului criminal de la Botanica. Apariţia lui Ulianovschi în acest dosar ca apărător al lui Urechean şi Pleşca ne dă temeiuri serioase să-i bănuim că aceştia avea legături directe cu fostul lider al lumii interlope Grigore Karamalak. Dacă vă amintiţi, FLUX-ul a mai scris despre acest Ulianovschi. El, fiind judecător, a participat la luarea deciziei de eliberare din arest pe durata anchetei a cunoscutului cap al lumii interlope, Grigore Karamalak, alias Bulgaru, care se ascunde, în prezent, la Moscova (vezi alăturat un text care descrie pas cu pas cum a fost ajutat Karamalak de Ulianovschi). Încă un detaliu. Pe parcursul desfăşurării anchetei în cazul tentativei de asasinare a lui Iurie Roşca, organul de urmărire penală constatase că asasinul a discutat telefonic cu Pleşca, Urechean şi Pasat.

Acum dacă ne mai amintim şi de scrisoarea, găsită de poliţie, a ucigaşului care a fost angajat să-l asasineze pe Iurie Roşca, vom constata că acest asasin la comandă spune că a fost abordat de oamenii lui Bulgaru, care lucrează pentru un fost KGB-ist la Moscova (aluzie clară la Pasat), „de unde, se pare au şi venit banii” pentru realizarea misiunii. De asemenea, în aceeaşi scrisoare, ucigaşul menţionează că, în cadrul întrevederii cu persoanele care i-au dat o parte din sumă, şi care aveau faţă de politicieni, acestea i-au cerut să ia legătura pentru a primi sprijin cu un „oarecare Murzacov”, fost poliţist aflat în puşcărie.

În loc de concluzii

Toate aceste elemente puse cap la cap ne îndreptăţesc să afirmăm că între Urechean, Pleşca, Platon, Pasat, Karamalak şi Murzacov există o complicitate (dacă ar fi să mai amintim şi tentativa de lovitură de stat din 2005, tabloul ar deveni aproape complet). Ei toţi urmăresc anihilarea PPCD-ului şi, în special, al lui Iurie Roşca. Nu în zadar Urechean şi Pleşca au cerut Procuraturii să-i intenteze un dosar penal pentru că … liderul creştin-democrat a făcut public faptul că a fost ameninţat cu moartea, iar Pasat a declarat că îl va acţiona în judecată pe Iurie din aceleaşi considerente. Acum ei toţi au făcut front comun pentru a se răzbuna. Mai ales că doi dintre ei ocupă funcţii importante în stat: Urechean este prim-vicepreşedinte al Parlamentului, Pleşca – preşedintele al Comisiei juridice a Legislativului, iar Pasat mai că nu a fost declarat erou naţional. Ajunşi la putere, Urechean, Pleşca, Platon caută să se răzbune, iar prietenii lor caută să profite de pe acest fapt. Pasat a şi fost deja achitat, în mod sigur şi datorită faptului că fostul său avocat Alexandru Tănase este astăzi ministru al Justiţiei. Pasat a devenit marele prieten şi aliat al AIE. S-ar putea ca, în scurt timp, să fie achitat şi Karamalak şi acesta să se întoarcă acasă, iar AIE să-l facă, ca şi pe Pasat, mare erou naţional şi luptător cu „dictatura comunistă”. Ba şi Murzacov ar putea să fie eliberat, eventual amnistiat, căci şi el a fost băgat la zdup pe timpul guvernării lui Voronin, deci şi el ar putea fi considerat drept o victimă a „regimului dictatorial comunist”.

Aşa cum am spus, respectiva grupare ţinteşte şi în publicaţia noastră. Iată de ce Platon şi Pleşca ne cer câte 100 000 de lei fiecare. Ei speră să obţine câştig de cauză datorită funcţiilor pe care le deţin şi eventual sprijinului pe care i l-ar putea acorda aliaţii lor din AIE.

Pe parcursul celor aproape 15 ani de existenţă a FLUX-ului, nu o singură dată instanţele, aflate la cheremul puterii, au luat decizii de condamnare a ziarului nostru. Atunci, ca şi acum, s-a urmărit închiderea ziarului. În mai multe rânduri guvernarea ne-a îngheţat conturile bancare. Dar, de fiecare dată am rezistat, fie că am reorganizat ziarul, fie că, în definitiv, am obţinut câştig de cauză în instanţele superioare sau la CEDO, unde avem deja 6 victorii. Vom rezista şi de data aceasta. Asta este promisiunea pe care ţinem să o facem cititorilor noştri. Dar şi guvernanţilor, care în campania electorală au promis integrarea în Uniunea Europeană, iar odată ajunşi la guvernare s-au apucat să lupte cu presa independentă pe care puterea nu o controlează.

 

Publicitate