Prima pagină > Interviu > Iurie Roşca: Nu sunt nici printre opozanţii ireconciliabili, dar nici printre susţinătorii fervenţi ai actualei guvernări

Iurie Roşca: Nu sunt nici printre opozanţii ireconciliabili, dar nici printre susţinătorii fervenţi ai actualei guvernări

Interviu cu liderul Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca

Dle Iurie Roşca, o delegaţie a PPCD a participat recent la Congresul Partidului Popular European, din care face parte formaţiunea politică pe care o conduceţi. Dincolo de comunicatul oficial pe care l-aţi difuzat, la care aţi ataşat şi textul luării Dvs de cuvânt, ce impresii v-a lăsat acest eveniment? Şi ce credeţi că ar mai fi de spus despre PPE ca familie politcă mai puţin cunoscută la noi?

– Ar fi de remarcat faptul că astfel de evenimente au loc de regulă o dată la patru ani, acest congres fiind unul statutar, în cadrul căruia a avut loc şi alegerea conducerii familiei noastre politice. Congresul statutar precedent a avut loc la Roma, în mai 2005, unde am fost prezent împreună cu colegul Vlad Cubreacov. În 2008 a avut loc un alt congres al PPE la Varşovia, unde o delegaţie din care făceau parte şi tinerii mei colegi Victor Ciobanu şi Ghenadie Vaculovschi, dar acolo nu s-au făcut alegeri, deşi forul a fost unul extrem de important, cu o participare a circa treizeci de mii de delegaţi. De această dată am beneficiat de opt locuri la forul respectiv, din delegaţie făcând parte Valeriu Berilă, preşedintele raionului Ştefan-Vodă, Igor Ţurcanu, vicepreşedintele raionului Hânceşti, ambii preşedinţi ai filialelor noastre teritoriale, Dinu Ţurcanu, secretar general PPCD, Edurad Roşca, om de afaceri, Sergiu Rabei, preşedintele Cartelului Ţărănesc „Sfântul Gheorghe” şi Victor Ciobanu, preşedintele organizaţiei de tineret „Noua Generaţie” şi consilierul pentru afaceri externe din Italia, Mario La Sala. – Aşadar, aţi plecat într-o echipă destul de numeroasă.

– Aşa e, deoarece fiecare a avut de discutat subiecte de care se ocupă în mod prioritar în partid: cooperarea regională, atragerea de fonduri transfrontaliere ale UE, proiectele comune cu fundaţiile apropiate PPE, colaborarea cu organizaţiile de tineret din ţările de pe continent, dar şi interacţiunea cu organizaţia SME Union, care reuneşte o reţea de întreprinderi mici şi mijlocii.

– Se ştie că această organizaţie internaţională cuprinde partide politice de orientare creştin-democrată, populară şi conservatoare şi reprezintă cea mai influentă forţă politică de pe continent. Italia, Franţa, Germania, Polonia, Bulgaria, Belgia, Macedonia, Albania, Olanda, Luxemburgul, Slovacia şi alte ţări europene sunt conduse de exponenţii partidelor din această organizaţie, iar instituţiile Uniunii Europene au şi ele în frunte reprezentaţii PPE. Ce înseamnă pentru zona noastră asocierea la acest curent?

– În spaţiul post-totalitar partidele de centru-dreapta, promotoare ale reformelor democratice şi ale integrării euro-atlantice, au aderat în ultimul deceniu la PPE. Aşa, de exemplu, în Polonia avem drept principal partener Partidul Platforma Civică, al cărui premier Donald Tusk a fost gazda congresului precedent, în Ungaria partenerul nostru este Partidul FIDESZ, condus de Viktor Orban, fostul premier maghiar care, cel mai probabil, va câştiga parlamentarele de anul viitor şi îşi va recăpăta poziţia. În Georgia avem drept parteneri Mişcarea Uniunea Naţională, condusă de preşedintele Mihail Saakaşvili, dar şi pe creştin-democraţii din această ţară care se află în opoziţie. În Ucraina avem drept parteneri partidul premierului Iulia Timoşenko „Patria”, partidul preşedintelui Victor Iuşenko „Naşa Ucraina”, partidul RUH, condus de ex-ministrul de externe Boris Tarasiuk şi Uniunea Creştin Democrată, condusă de deputatul Radei Supreme Volodimir Stretovici. Tradiţional suntem foarte apropiaţi de prietenii noştri, militanţii pentru democraţie din Belorusia, liderul acestora fiind Alexandr Milinkevici. Ei au o situaţie deosebit de dificilă, aflându-se sub regimul autoritar al lui Lukaşenko. Fiind prezent la Bonn, am trăit din nou bucuria întâlnirii acestor buni prieteni. Printre colegii pe care i-am întâlnit şi cărora le-am urat succes la apropiatele alegeri parlamentare au fost şi liderul Partidului Popular din Spania, Mariano Rajoy, şi liderul Partidului „Nea Demokratia” din Grecia, Antonis C. Samaras. După estimările experţilor, cei doi au toate şansele să învingă şi să preia puterea în ţările lor. De altfel aceleaşi aşteptări sunt legate şi de perspectivele electorale ale prezidenţiabilului din Ucraina Iulia Timoşenko.

Odată cu succesiunea la guvernare, produsă în ţara noastră, a apărut oportunitatea depăşirii tuturor restanţelor la capitolul reforma politică şi instituţională

– Am observat că în discursul dumneavoastră aţi trecut în revistă principalele restanţe la capitolul reforme ale Republicii Moldova. De ce credeţi că a fost nevoie să fie evidenţiate la acest for?

– Din simplul motiv că odată cu succesiunea la guvernare, produsă în ţara noastră, a apărut oportunitatea depăşirii tuturor restanţelor la capitolul reforma politică şi instituţională. Iar discursul meu a fost adresat, în primul rând, colegilor din Parlamentul European şi Comisia Europeană, cărora le-am solicitat să exercite o influenţă pozitivă asupra factorilor de decizie moldoveni, pentru a-i motiva suplimentar să manifeste suficientă voinţă politică şi să opereze transformări radicale de care are nevoie societatea noastră.

– Pentru prima dată în cadrul unui astfel de for al PPE a fost remarcată şi prezenţa premierului moldovean Vladimir Filat, însoţit de vicepremierul şi ministrul de Externe Iurie Leancă. Cum se explică aflarea acestor demnitari acolo?

– Dânşii au avut statut de invitaţi ai PPE, acest statut oferindu-li-se deoarece formaţiunea lui Filat, PLDM, şi-a anunţat intenţia de a adera în perspectivă la această familie politică. În luarea mea de cuvânt am salutat prezenţa celor doi în sală, subliniind că eventuala aderare a formaţiunii lor la PPE ar face vocea Republicii Moldova mai puternică pe plan continental.

În societatea noastră cultura politică lasă mult de dorit, iar partizanatul şi animozităţile capătă deseori proporţii caricaturale

– Remarca dumneavoastră a şi provocat unele reacţii de presă răuvoitoare, dar şi aprecieri maliţioase din partea premierului Filat. Cum vă explicaţi astfel de atitudini?

– Mai întâi aş vrea să precizez că în societatea noastră cultura politică lasă mult de dorit, iar partizanatul şi animozităţile capătă deseori proporţii caricaturale. La noi se înţelege mai greu că după campaniile electorale, care sunt perioade de maximă tensiune politică şi de conflicte majore între competitori, odată cu încheierea acestora trebuie să intervină o relaţie de minimă comunicare pozitivă, axată pe interesul naţional şi agenda publică a societăţii, nu pe reglările de conturi între actorii politici. Remarca mea din alocuţiunea pe care am prezentat-o la Congresul PPE de la Bonn a punctat şi faptul că PLDM este cel mai puternic partid din alianţa de guvernământ. Aici este vorba exclusiv de o constatare, nu un compliment sau un elogiu. Am pornit de la procentele pe care le-a obţinut fiecare dintre cele patru partide, cel al lui Filat acumulând un punctaj mai mare decât al aliaţilor săi de azi. Regret că această simplă constatare l-a iritat pe premier şi dânsul nu a găsit nimic mai bun decât să arunce nişte săgeţi maliţioase înspre noi. Până la urmă el decide dacă e cazul să dea preferinţă ostilităţilor în defavoarea unei minime comunicări civilizate.

Vladimir Filat pare a fi dominat de sindromul învingătorului şi uită înţelepciunea populară despre valurile vieţii

– Am observat că premierul Filat, spre deosebire, de pildă, de Mihail Saakaşvili sau Iulia Timoşenko, nu a luat cuvântul de la tribuna Congresului PPE. De ce?

– Explicaţia este foarte simplă: acolo pot lua cuvântul doar liderii partidelor membre ale PPE. Prin urmare, dânsul va putea să beneficieze de acest drept doar după eventuala aderare a PLDM la PPE. Iar cât priveşte împunsăturile de la balcon lansate de domnul Filat la adresa mea în momentul revenirii în ţară, nu pot să nu remarc faptul că dânsul pare a fi dominat de sindromul învingătorului şi uită înţelepciunea populară despre valurile vieţii. Iar viaţa politică e plină de surprize: azi eşti pe creasta valului, iar mâine te poţi pomeni sub val. Aşa că mai cuminte este să nu ameţeşti de rău de altitudine în primul caz şi nici să cazi pradă disperării în al doilea caz.

– Lărgind puţin cadrul discuţiei, cum aţi formula în câteva cuvinte atitudinea dumneavoastră faţă de actuala guvernare?

– Nu sunt nici printre opozanţii ireconciliabili, dar nici printre susţinătorii fervenţi ai actualei guvernări. Atitudinea noastră faţă de putere variază în funcţie de acţiunile pe care le întreprinde aceasta: atunci când se ia o decizie necesară şi pozitivă, o apreciem ca atare, iar atunci când guvernarea se va deda unor acţiuni care ar afecta interesul naţional sau principiile democratice, o vom critica.

Problemele economice, în vizorul Congresului PPE de la Bonn

– Unul dintre documentele cele mai importante adoptate de forul de la Bonn a vizat aspectele economice. Ce ne puteţi spune despre acest document?

– Denumirea completă a acestuia este „Economia socială de piaţă într-o lume globalizată” şi reprezintă viziunea doctrinară a creştin-democraţilor asupra proceselor economice mondiale, punându-se accentul pe cauzele actualei crize financiare mondiale şi pe oferirea de soluţii pentru depăşirea ei. Doctrina economică a curentului nostru politic se plasează între viziunea etatistă a stângii socialiste şi cea radicală şi individualistă a liberalismului. Accentul pe aspectele sociale, pe solidaritate, pe rolul familiei, dar şi al statului în societăţile moderne şi în economiile de piaţă sunt printre elementele cheie ale acestei viziuni. Ideea de parteneriat între stat şi companiile private, politica bugetară şi monetară, rolul întreprinderilor mici şi mijlocii, echilibrul dintre tendinţele globaliste şi interesele naţionale ale statelor sunt şi ele reflectate în această platformă economică a PPE.

– Vă mulţumesc pentru acest interviu.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: