Vizita preşedintelui Băsescu provoacă antagonism sau schizofrenie în sânul PD

Lupu, Diacov şi Serebrian

Vizita preşedintelui Traian Băsescu la Chişinău, în perioada 27-28 ianuarie 2010, a provocat reacţii dintre cele mai diverse în rândul clasei politice şi al presei din capitala moldoveană. Unii au ţinut cu tot dinadinsul să-şi etaleze neţărmurita bucurie legată de vizita preşedintelui român, alţii, dimpotrivă, şi-au afişat rezervele şi chiar ostilitatea faţă de această vizită şi faţă de persoana preşedintelui Băsescu. Însă doar liderii Partidului Democrat al lui Diacov şi Lupu au lansat concomitent mesaje şi de prietenie, şi de ostilitate. Reprezentaţii PD sunt probabil într-atât de îngrijoraţi de rezultatele alegerilor parlamentare anticipate, încât au decis să lanseze simultan mesaje menite să-i ademenească atât pe alegătorii care privesc cu speranţe spre Bucureşti, cât şi pe cei care se uită cu nădejde la Moscova.Înainte chiar ca Traian Băsescu să fie aterizat la Chişinău, PD anunţă printr-un comunicat de presă că, în cadrul acestei vizite, îi va cere preşedintelui român semnarea cât mai rapidă a Tratatului de bază şi a Tratatului de frontieră dintre Moldova şi România. “În cadrul dialogului de la Chişinău, PDM va pleda pentru finisarea (corect finalizarea – nota noastră) cât mai rezultativă şi rapidă a negocierilor şi semnarea Tratatului de bază şi a Tratatul privind frontiera, adaptate la realităţile actuale“, se arată în declaraţia PD. Evident că acesta este un gest voit de distanţare de preşedintele Băsescu şi de România întrucât anume preşedintele Băsescu este cel care a declarat la 15 mai 2009, la Piatra Neamţ, că nu va semna cu Moldova Tratatul de frontieră. „Cine îşi poate imagina că un şef al statului român va semna un tratat prin care să consfinţească Pactul Ribbentrop-Molotov? Numai o minte care nu înţelege ce înseamnă responsabilitatea şefului statului român”, a declarat atunci preşedintele Băsescu.

Tot în ajunul vizitei lui Băsescu la Chişinău, unul dintre vicepreşedinţii PD, deputatul Oleg Serebrian, declară, în cadrul unei emisiuni HotNews.ro – RFI, că România trebuie să acorde cetăţenie română tuturor moldovenilor fără nici un fel de restricţii birocratice. Iată ce a declarat Serebrian: „În mare parte, responsabilă de agitaţia legată de procesul de redobândire a cetăţeniei cade pe Uniunea Europeana. Dacă regimul de vize, dacă circulaţia spre UE ar fi mai facilă, măcar dacă ar fi cum este pentru cetăţenii ruşi, nu ar fi o presiune atât de mare. (…) Aici este o ambiguitate a Uniunii Europene, stupefiantă. Bulgaria acorda foarte uşor şi repede zecilor de mii de bulgari din sudul Basarabiei, inclusiv din Republica Moldova, cetăţenie bulgară, Bulgaria fiind şi ea membru UE ca şi România, însă trece cumva nepedepsită şi neobservată aceasta generozitate a Sofiei. Pe de altă parte, nu cetăţenia românească este un pericol pentru statalitatea Republicii Moldova, cum încearcă unii gânditori politici din Vest să spună, nu cetăţenia românească aduce prejudicii Republicii Moldova, ci cetăţenia rusă, despre care nu vorbeşte nimeni”.

Serebrian merge şi mai departe. El se arată revoltat de faptul că până în prezent Ungaria, şi nu România, este cea care ocupă rolul de intermediar dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană: „Este cazul ca România să ocupe treptat acel rol care i-a revenit pe nemeritat/meritat Ungariei, de intermediar în relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Ştiţi prea bine că toţi funcţionarii de rang înalt ai UE în Republica Moldova şi în ce priveşte relaţiile cu Transnistria sunt dirijate încă de oficiali maghiari. Centrul de vize pentru Uniunea Europeana este lângă ambasada Ungariei. În mare parte, acest lucru s-a datorat tensiunilor care existau între Chişinău şi Bucureşti în acel moment şi faptului că Vladimir Voronin a vrut să excludă România din aceasta ecuaţie. Nu voia în nici un caz ca României să-i revină acest rol natural de punct de legătură dintre Republica Moldova şi UE”.

Suntem întru totul de acord cu Oleg Serebrian. Întrebarea noastră este însă ce caută dumnealui în funcţia de vicepreşedinte PD, odată ce acest partid a găsit necesar să se distanţeze public şi oficial de România şi chiar să-şi manifeste ostilitatea faţă de administraţia de la Bucureşti. Să nu uităm că PD a fost singurul partid din coaliţia de guvernământ care s-a pronunţat şi împotriva subtitrării în limba română a filmelor difuzate în cinematografele din Republica Moldova, pledând pentru menţinerea actualei practici de rulare a produsului cinematografic în varianta rusă, iar Marian Lupu, în calitatea sa de candidat unic la preşedinţia Republicii Moldova din partea Alianţei pentru Integrare Europeană, şi-a făcut cunoscute punctele de program din care nu lipsea „combaterea iredentismului” românesc.

Publicitate