Recordmenul dosarelor penale Platon ar vrea să-i ridice pe procurori deasupra judecătorilor. Filat îl susţine cu amândouă mâinile

Filat şi Platon

După o tăcere îndelungată, de aproape jumătate de an de la obţinerea mandatului de parlamentar, deputatul de limbă rusă Veaceslav Platon, ales pe listele AMN, poreclit în mediul ziaristic şi Slavic Penalistu, a ieşit în sfârşit la rampă cu o iniţiativă legislativă. Iniţial am crezut că Platon a decis să-şi aducă şi el obolul la perfecţionarea legislaţiei naţionale, ca aceasta să fie ajustată, în sfârşit, la normele şi standardele europene, mai ales că Alianţa pentru Integrare Europeană şi-a propus să negocieze acordul de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Am mai crezut că Platon a decis să nu-şi mai piardă timpul hărţuindu-i prin instanţele de judecată pe ziariştii şi publicaţiile incomode guvernării. Adică, a celor care refuză să se înregimenteze în cohorta de aplaudaci şi lustruitori de imagine a lui Filat, Ghimpu, Lupu şi Urechean şi care îşi permit să comită „sacrilegiul” de a spune adevărul despre actuala guvernare, despre afacerile frauduloase şi criminale în care sunt implicaţi reprezentanţii ei.

Am zis că, în sfârşit, Platon s-a decis să iniţieze un proiect de lege care să îmbunătăţească cât de cât condiţiile de viaţa ale alegătorilor, care o duc tot mai greu în ultima perioadă. Dar iată că, după o scurtă privire asupra iniţiativei legislative a lui Platon, am constat că autorul ei s-a ostenit în sudoarea frunţii să elaboreze un proiect de lege nu pentru a rezolva măcar una din problemele cu care se confruntă ţara pe timp de criză economică, ci pentru a-şi rezolva problemele personale şi pe cele ale altor colegi de a-i săi certaţi cu legea. Este ştiut faptul că Platon era vizat în 11 dosare penale. S-ar putea ca acum acestea să fie mai puţine, dat fiind faptul că acest deputat de limbă rusă şi punctum a ajuns deputat şi face parte din ditamai alianţa de guvernământ.

Infractori achitaţi peste capul instanţelor de judecată

Să vedem ce propune Platon. Deputatul amenist vrea ca Parlamentul să amendeze articolul 53 al Codului de Procedură Penală, care stabileşte atribuţiile procurorului în instanţa de judecată. Platon vrea anume ca procurorul să fie abilitat cu dreptul „să renunţe parţial sau integral la învinuire, dacă în procesul judecării cauzei se convinge că datele urmăririi penale nu confirmă învinuirea adusă inculpatului, expunând instanţei de judecată motivele renunţări”. Totodată, Platon solicită ca decizia procurorului prin care renunţă la învinuire să se transforme, în mod automat, în decizie a instanţei de judecată şi inculpatul să fie achitat, să fie recunoscut de instanţă drept nevinovat. Iată cum sună textul lui Platon: ”Renunţarea procurorului la învinuire în condiţiile pct.8)¹ alin.(1) din prezentul articol se face în scris şi atrage adoptarea de către instanţa de judecată a unei sentinţe de achitare sau de clasare a procesului”. Altfel spus, Platon vrea ca în cazul în care infractorul, criminalul reuşeşte să mituiască un procuror care acceptă să renunţe la învinuire contra unei recompense grase, acesta să fie declarat nevinovat şi achitat de către instanţă fără ca măcar să se desfăşoare procesul, fără ca să existe o decizie judecătorească pe fondul cauzei.

Şi Filat stă cu gândul la dosarele sale penale

Şi acest lucru nu-l doreşte doar Platon, ci întreaga clasă guvernantă, în frunte cu premierul Vladimir Filat. Facem această afirmaţie întrucât proiectul lui Platon a fost avizat pozitiv (cum altfel?) de către Guvern prin votul unanim al reprezentaţilor tuturor celor patru partide de guvernământ: PLDM, PL, PD şi AMN. Ba mai mult, în cadrul dezbaterilor, premierul Vladimir Filat a recunoscut deschis să această iniţiativă legislativă vizează dosarele intentate actualilor guvernanţi de către fost guvernare, printre aceştia numărându-se chiar dânsul.

Iată ce a declarat Vladimir Filat pentru InfoPrim Neo: „În toată ziua citesc despre clasarea unor dosare şi mă tem că nu găsesc printre acestea şi pe cele intentate asupra mea. Toate cauzele acestea trebuie să aibă o finalitate şi o judecată, dacă există intentată o cauză, trebuie să se pronunţe – e vinovată persoana respectivă sau nu. Instanţa de judecată trebuie să decidă. Nu unii procurori sau ofiţeri de urmărire penală să claseze dosarele, fără ca societatea să afle de ce au fost clasate aceste dosare, precum nu a aflat nimic societatea de ce au fost intentate. Dacă noi vom admite ca să fie clasate dosarele, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat şi oamenii nu ar fi fost terorizaţi, atunci când va începe o nouă campanie electorală sau când vor interveni alte situaţii, dosarele vor fi scoase la iveală şi se va începe din nou teroarea”.

Amnistie generală pentru guvernanţi

Prim-ministrul a spus pe şleau care este, de fapt, scopul urmărit de Platon prin iniţierea acestui amendament la Codului de Procedură Penală: clasarea dosarelor penale în care sunt urmăriţi actualii guvernanţi. Acum este momentul prielnic. Mai departe nimeni nu ştie ce se poate întâmpla, după cum spune Filat, s-ar putea să vină alţii la conducerea ţării şi respectivele dosare să fie iarăşi puse pe rol. Aşa că pentru guvernanţi este mai bine ca ele să fie clasate, şi nu de către instanţa de judecată, căci acolo pot apărea unele surprize, ci de către procurori, pentru Procuratura se află la cheremul guvernanţilor şi este oricând gata să-şi servească stăpânii.

De ce guvernanţii au înaintat această iniţiativă legislativă prin care dau mână liberă procurorilor să decidă soarta dosarelor penale dacă Procuratura rămâne a fi o instituţie nereformată, coruptă şi obedientă puterii politice? Acest lucru l-au afirmat chiar guvernanţii, în special Filat şi Urechean, arătând că în vremea guvernării comuniste Procuratura a iniţiat un şir de dosare politice la indicaţiile ex-preşedintelui Vladimir Voronin. Păi după ce au venit liberal-democraţii la putere nu s-a schimbat nimic la Procuratură, pentru că această instituţie nu a fost reformată, contrar recomandărilor Consiliului Europei, şi a rămas la fel de obedientă puterii. Doar că acum ea nu-l mai serveşte pe Voronin, ci pe Filat, Urechean, Lupu şi Ghimpu. Oare astăzi Procuratura nu îndeplineşte comenzile politice venite de la Parlament şi guvern atunci când aruncă la coş dosarele intentate pe vremea comuniştilor împotriva actualilor guvernanţi şi iniţiază altele împotriva fostei guvernări, care astăzi se află în opoziţie?

Guvernanţii, preocupaţi doar de propriile probleme

În definitiv, ce s-a schimbat după alegerile din 29 iulie? Nimic. Guvernanţii au preluat ticurile autoritare ale fostei guvernări. S-au schimbat guvernanţii, dar practicile au rămas aceleaşi, la fel de autoritare şi abuzive.

Vă aduceţi aminte că după alegerile parlamentare din 2005, comuniştii au refuzat să-l includă pe Urechean, ca reprezentat al opoziţiei, în delegaţia la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. A fost un gest abuziv şi nedemocratic, neconform cu practicile şi normele europene. Dar iată, ironia sorţii face că în 2009, după ce s-au inversat rolurile, alianţa de guvernământ, din care face parte şi prim-vicepreşedintele Parlamentului, Serafim Urechean (mâna dreaptă a spicherului Ghimpu), procedând identic, a refuzat să-l includă în aceeaşi delegaţie pe Vladimir Voronin, ca reprezentat al opoziţiei parlamentare, gestul AIE fiind la fel de abuziv şi de nedemocratic ca şi al comuniştilor în 2005. Unde-i schimbarea promisă, domnilor guvernanţi? Singura schimbare care s-a produs cu adevărat odată cu schimbarea guvernării este că oamenii au devenit şi mai săraci, că viaţa a devenit şi mai grea în Republica Moldova. Cine poate să conteste acest adevăr? Şi nici nu are cum fi altfel, pentru că cei care au ajuns în Parlament şi în Guvern fac politică pentru a-şi rezolva problemele lor persoanele, dar nu pe cele ale alegătorilor.

Publicitate