Prima pagină > Eveniment > Victimele lui Slavic Penalistu au ieşit în stradă

Victimele lui Slavic Penalistu au ieşit în stradă

„Privatizatorii” fabricii de zahăr din Glodeni au aruncat în stradă peste 500 de persoane

Angajaţii fabricii de zahăr din Glodeni îi cer Guvernului să le facă dreptate. Oamenii sunt disperaţi, întrucât, de mai bine de şapte luni, nu-şi primesc salariile şi sunt impuşi să stea în concediu forţat neplătit.

Un grup de angajaţi ai fabricii de zahăr din Glodeni au organizat marţi, 9 februarie, o acţiune de protest în faţa Guvernului, cerându-le autorităţilor să se implice pentru a soluţiona problemele fabricii la care lucrează de zeci de ani şi care reprezentă singura lor sursă de existenţă. Protestatarii au declarat că la fabrica de zahăr din Glodeni sunt peste 500 de angajaţi, majoritatea dintre ei având în fabrică stagii între 20 şi 30 de ani. Totodată, aceştia susţin că, de când conducerea companiei a fost preluată de Gold Crown SRL, angajaţii nu şi-au mai primit salariile pe ultimele 7-8 luni, fiind forţaţi să stea în concediu forţat neplătit. Datoriile salariale faţă de angajaţi depăşesc 2 milioane de lei. Angajaţii consideră că fabrica este în prag de faliment deoarece nu se pregăteşte de următorul sezon de prelucrare a sfeclei de zahăr. „Pe parcursul ultimilor ani întreprinderea şi-a schimbat de multe ori proprietarii, iar stăpânii temporari nu prea şi-au dat interesul pentru modernizarea întreprinderii, gându-se doar cum să se îmbogăţească”, a declarat unul din manifestanţi.

Protestatarii mai sunt de părere că împărtăşesc aceeaşi soartă pe care au avut-o angajaţii fabricii din Cupcini. „Majoritatea locuitorilor nici până astăzi nu şi-au găsit un loc de muncă. Noi nu vrem să avem aceeaşi soartă”.

Protestatarii au atenţionat autorităţile că, dacă problema lor nu va fi soluţionată, peste 5 zile vor recurge la „alte măsuri” pentru a fi auziţi de autorităţi.

(Tatiana MANEA, FLUX)

Câteva detalii care merită a fi reţinute

Cu titlu de precizare în paranteză, le atragem atenţia cititorilor noştri că, în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, ziarul FLUX a publicat o investigaţie jurnalistică, în care s-a vorbit despre aşa-numitele atacuri raider, care presupun privatizarea la preţuri derizorii a unor întreprinderi de stat, după ce acestora, în urma unor combinaţii frauduloase, li se creează datorii artificiale pe care nu le pot achita. Ulterior, persoanele din spatele acestor combinaţii privatizează întreprinderea din contul „datoriilor”.

În Republica Moldova au existat multe întreprinderi strategice care au fost victime ale atacatorilor de tip raider. Printre acestea se numără SA „Glodeni-zahăr” şi SA „Cupcini-Cristal”, ai căror angajaţi au organizat protestul de astăzi.

Este la fel de important de reţinut că, în spatele privatizării acestor întreprinderi a stat nimeni altul decât actualul deputat din partea AMN, controversatul businessman de limbă rusă Veaceslav Platon, care este şi protagonistul investigaţiei menţionate.

Vom aminti, aşadar, câteva detalii care se regăsesc în articolul menţionat şi care se referă anume la subiectul privind falimentarea şi, ulterior, privatizarea la preţ de nimic a fabricii de zahăr din Glodeni, precum şi a altor întreprinderi importante pentru Republica Moldova.

Este de menţionat că, în anii 90, când la putere se aflau agrarienii, iar preşedinte era Petru Lucinschi, Veaceslav Platon a reuşit să adune o avere fabuloasă, în urma unor combinaţii frauduloase de falimentare şi acaparare a întreprinderilor de stat. Actualul deputat AMN şi-a creat o grupare de tip mafiot care lucra prin intermediul unor companii off-shore şi unor firme fantomă înregistrate în Republica Moldova, reuşind astfel să devină acţionar la diverse companii şi bănci din Republica Moldova, dar şi din Ucraina şi Federaţia Rusă. Acesta, de altfel, este şi motivul pentru care Veaceslav Platon a fost declarat persona non-grata în Ucraina. El este singurul deputat moldovean care a primit vreodată interdicţia de a călca în ţara vecină.

Iată ce se conţinea în articolul la care am făcut referire în legătură cu acest subiect: „În anul 1999, gruparea condusă de Platon acaparează fraudulos pachetele de control sau de blocare ale SA „Cupcini-Cristal” (68%), SA „Glodeni-zahăr” (61%), SA „Combinatul de zahăr din Alexandreni” (37%), SA „Frunză” (20%) şi SA „Fabrica de zahăr din Făleşti” (23%). Afacerile cu valorile mobiliare erau efectuate prin intermediul fondului de investiţie „Nord Invest” SA şi alte structuri comerciale, controlate de Platon.

Acaparând principalele fabrici din ţară, gruparea Platon a preluat controlul şi asupra activităţii lor. Acesta se ocupa, în special, de procesul de aprovizionare şi comercializare care era efectuat doar prin intermediul firmelor controlate de Platon, printre care cele mai importante erau: „Lumânare”; „Neîmblânzit”; „Tindarei”, „Colbost”, „Ukrintertrans”, „Norvis Trading Inc”, „Penfei”, „Hriseida”, „Cupcini-Cristal”, „Asinco”, „Delta-E”, ÎM „Balcombe”, „Liminor”, „Fertilitate-Călăraşi”, „Nepotean”, „Pinar-Com”, „Rambero”, „Alcor”.

Activitatea principală a grupării conduse de Platon era crearea de datorii artificiale agenţilor economici de stat faţă de „firmele platonice”. Astfel, după un şir de înţelegeri prealabile cu factorii de decizie, acesta determina întreprinderile de stat să procure utilaje inutile şi la un preţ cu mult peste valoarea lor. În rezultat, acestea îşi creau datorii faţă de Platon, din contul cărora el obţinea proprietăţi personale, prin intermediul mai multor firme fictive sau „fantome”. Prin aceeaşi metodă se practica acapararea de bunuri ale întreprinderilor „cu probleme”, prin spălarea banilor şi prin eschivarea de la plata impozitelor care se ridicau la sume de milioane.

Operaţiuni de cumpărare-vânzare a utilajului au fost efectuate în perioada 2000-2001 prin intermediul SA „Glodeni-Zahăr” (valoarea tranzacţiilor ridicându-se de peste 7 milioane de dolari SUA) şi SA „Cupcini-Cristal” (în valoare de 3,2 milioane de dolari SUA).

În anul 2001, gruparea dirijată de Platon a nimerit în atenţia poliţiei, pe cazul dispariţiei de la depozitele firmei „Balcombe” (or. Vatra) a 3 000 tone de zahăr, în valoare de peste 14 milioane de lei. Procuratura municipiului Chişinău a intentat un dosar penal, bănuiţi fiind directorul firmei „Balcombe”, Măciuca Valeriu Gheorghe (organizator), Kontievschi Iurie Valentin, Renchez Oleg Boris, Laşco Valeriu Gheorghe şi, bineînţeles, Platon Veaceslav. Anchetarea cazului a fost însă stopată, graţie unei „atenţii” de 50 mii de dolari.

Prima confruntare cu justiţia nu l-a speriat însă pe Platon, „afacerile” fiind demarate în continuare. Astfel, tot în 2001, poliţia descoperă o operaţiune de export al unui container pentru transportarea deşeurilor radioactive TK-13 în Federaţia Rusă, stabilind că acest container, care aparţinea lui Platon, a fost introdus iniţial în Republica Moldova prin contrabandă. Exportul a fost efectuat prin intermediul SA „Cupcini-Cristal” spre SA „Tehnologhia i Industria Profi” (firmă fictivă din Federaţia Rusă), contra sumei de 3,2 milioane lei. În consecinţă, a fost iniţiată o cauză penală, în care s-a stabilit că tranzacţia a fost efectuată doar „pe hârtie” şi că acelaşi container a fost „exportat” de mai multe ori către diverse firme, inclusiv fantome sau off-shore, astfel fiind spălate sume de milioane, fiind, totodată, create artificial datorii la companiile care urmau a fi aduse forţat la faliment.

Circulaţia mijloacelor financiare prin firmele dirijate de Platon era efectuată prin intermediul băncii „Moldindconbank”, pe parcursul unei singure zi. Prin metode similare, Platon a preluat controlul asupra BCA „Investprivatbank” şi BCA „Moldindconbank”, prin care gruparea sa efectua majoritatea tranzacţiilor bancare. Tot prin intermediul acestor bănci, erau transferate veniturile obţinute ilegal din tranzacţiile cu utilaje, zahăr ş.a., în conturile bancare ale firmelor off-shore controlate, de asemenea, de Platon: „Morganville Enterprise Ltd.” (Bahamas), „Ergo Tech LLC”, „Riverside Express LLC” şi multe altele.

În anul 2000, Banca Naţională a Moldovei a stopat tentativa emisiei de către Platon, prin intermediul SA „Glodeni-Zahăr”, a hârtiilor de valoare care valorau de 25 milioane de lei, efectuată în scopul exportului ilegal de capital din ţară în adresa unei bănci off-shore „Saturn Bank LLC” din SUA, care, la acel moment, era deja inexistentă.

Unul din partenerii lui Platon în aceste afaceri criminale a fost Valeriu Laşco, care era cunoscut în lumea interlopă drept „Karlik” (piticul). După nişte neînţelegeri de ordin „financiar”, Laşco, alias „Karlik”, care avea relaţii în poliţie şi procuratură, l-a „vândut” pe Platon organelor de anchetă şi, astfel, în aprilie 2001, Platon a fost reţinut, fiind ţinut sub arest pe parcursul a câtorva luni. După această trădare, Laşco a fost nevoit să se refugieze în Germania, iar la întoarcere (în 2007) a fost asasinat în Transnistria.” (citiţi articolul integral aici).

Ar mai fi de menţionat că, imediat după ce a venit la putere Alianţa pentru Integrare Europeană, iar Veaceslav Platon a devenit preşedinte al Comisiei parlamentare pentru Drepturile Omului şi, de asemenea, după partajarea către liderii AIE a celor mai importante funcţii în stat, iar AMN şi-a însuşit funcţia de procuror general, Veaceslav Platon, supranumit şi Slavic Penalistu, a dezlănţuit o campanie fără precedent de anihilare a ziarului FLUX, pe care îl hărţuieşte de mai bine de jumătate de an, târându-l prin instanţele de judecată şi pretinzându-i milioane de lei pentru repararea „onoarei şi demnităţii” sale, chipurile, ştirbite pe nedrept.

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: