(VIDEO) Iurie Roşca: Actuala guvernare nu renunţă la controlul politic asupra Procuraturii Generale

Fragment din conferinţa de presă ţinut de liderul creştin-democrat Iurie Roşca, marţi, 16 februarie 2010, la sediul central al PPCD din Chişinău (I)

Prilejul acestei conferinţe de presă este recenta mea vizită la Procuratura Generală, după mai mulţi ani de absenţă, astfel încât putem să ne considerăm reveniţi în anul 2002. Astăzi dimineaţă, în urma citaţiei pe care am primit-o vineri seara, am fost interogat la Procuratura municipiului Chişinău, de procurorul Veaceslav Balan, care m-a informat că, în temeiul art. 287 cu insigna 3 al Codului Penal, a fost reluată urmărirea penală împotriva mea, legată de un pretins caz de maltratare a unui colaborator de poliţie de către Iurie Roşca, la 14 noiembrie 2002, în oraşul Rezina, în timpul unui concert în aer liber organizat de PPCD, la care au participat mii de tineri.

Vă amintesc că acest caz a fost clasat încă la începutul anului 2003. Spre surprinderea mea, Procuratura Generală şi, implicit, Procuratura municipală au reluat nu doar un caz clasat de mult, despre care, probabil, şi fosta guvernare a uitat, dar în secunda în care am intrat în biroul acestui procuror, a mai apărut un procuror pe nume Daniel Baraliuc, care m-a informat că mai este un dosar pe numele aceluiaşi Iurie Roşca, care a fost repus pe rol tot de către actuala Procuratură a municipiului Chişinău şi tot prin ordonanţa domnului Sergiu Croitor. Baraliuc a precizat că dânsul gestionează un alt dosar care vizează maltratarea altor doi colaboratori de poliţie în acelaşi an 2002, în timpul protestelor de masă organizate de Partidul Popular Creştin Democrat în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi, în general, în centrul capitalei. Domnul Baraliuc a încercat să-mi impună semnarea unei citaţii, astfel încât să trec dintr-un cabinet în altul. L-am rugat să-mi expedieze prin poştă citaţia respectivă şi voi merge la Procuratură pentru a depune mărturiile respective.

Precizez un detaliu procedural foarte interesant. Primul dosar la care m-am referit şi care vizează întâmplarea pretinsă de la Rezina este repus pe rol în 11 noiembrie 2009. Astăzi suntem în 16 februarie. Este vorba de o pauză de gândire inexplicabilă pentru mine care, poate, este legată de viitoarea acţiune pe care o pregăteşte PPCD, una de rutină, Congresul Partidului Popular Creştin Democrat. Poate cineva s-a gândit să ne strice dispoziţia înainte de Congres.

Aş vrea, de asemenea, să vă readuc în atenţie faptul că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, prin Rezoluţia 1220 din 24 aprilie 2002, cu privire la funcţionarea instituţiilor democratice a somat guvernarea comunistă de atunci să înceteze orice persecuţie de ordin penal împotriva protestatarilor şi a liderilor PPCD, iar Rezoluţia 1303 din 26 septembrie 2002 cu aceeaşi denumire, precum şi recomandarea 1554 din 24 aprilie 2002 au somat autorităţile Republicii Moldova să înceteze orice urmărire penală.

Dincolo de aceste detalii tehnice, procedurale, care contează foarte mult, trebuie să ne gândim la aspectele politice. Vreau să vă aduc aminte de faptul că Republica Moldova este restanţieră la un capitol extrem de sensibil încă din 1995 –  reforma Procuraturii Generale. Şi singura formaţiune politică care, timp de patru legislaturi succesive, a pus problema acestei reforme a fost PPCD. Statutul Procuraturii Generale trebuia modificat în momentul în care Republica Moldova a fost admisă condiţionat ca membru al Consiliului Europei şi s-a angajat să schimbe statutul Procuraturii. Iată că suntem deja la al cincilea Legislativ şi nici actualul corp de legiuitori, cu o majoritate mai mult sau mai puţin confortabilă de deputaţi care se consideră democraţi şi proeuropeni, nu a schiţat nici un gest să renunţe la controlul politic asupra Procuraturii Generale. Poate nu toată lumea ţine minte cum este stabilită procedura legală de alegerea procurorului general şi de ce verticala puterii funcţionează impecabil şi la ora actuală, nu doar sub fostele guvernări care s-au succedat în ultimii peste 15 ani în Republica Moldova. Aşadar, potrivit Constituţiei şi legii cu privire la procuratură, procurorul general este numit de către Parlament prin simpla majoritate parlamentară, la propunerea preşedintelui Parlamentului. Preşedintele Parlamentului este singurul deputat care are dreptul să facă această propunere. Prin urmare, putem să presupunem că Mihai Ghimpu, care este într-o dublă calitate în acest moment şi preşedinte al Partidului Liberal, are o atribuţie directă la alegerea noului procuror general Valeriu Zubco.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Publicitate