Prima pagină > Uncategorized > Gestul lui Ghimpu este regretabil

Gestul lui Ghimpu este regretabil

Interviu cu juristul şi expertul IDRAD, Ghenadie Vaculovschi

În cadrul unei emisiuni televizate, preşedintele interimar Mihai Ghimpu, a declarat că Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ar fi o instituţie coruptă şi mafiotă şi că judecătorii sunt legaţi între ei, creând o „caracatiţă” greu de influenţat. Domnule Ghenadie Vaculovschi, cum comentaţi declaraţiile preşedintelui interimarMihai Ghimpu la adresa CSM?

– În primul rând, declaraţia respectivă este una pur politică. În al doilea rând, declaraţia, chiar dacă vine din partea persoanei care exercită funcţia de preşedinte al statului, este, din punctul meu de vedere, regretabilă. Mihai Ghimpu nu a ţinut cont de două principii fundamentale care sunt consfinţite în Legea fundamentală a Republicii Moldova. Şi anume, separaţia puterii în stat. Şeful statului, fiind parte a puterii executive, nu poate să intervină prin asemenea declaraţii în activitatea puterii judecătoreşti. CSM este unica putere de autoritate judecătorească. Al doilea principiu constituţional pe care Ghimpu l-a nesocotit este, din punctul meu de vedere, cel al prezumţiei nevinovăţiei. Or, nu există nici o probă confirmată prin hotărâre definitivă a instanţei de judecată precum că persoanele respective ar fi corupte şi legate cu mafia, aşa cum a afirmat Ghimpu. Eu sper că autorul acestor afirmaţii deja a înţeles că a comis o gafă care nu corespunde spiritului statului de drept şi sper ca pe viitor nu va repeta această greşealî.

– Nemulţumirea lui Mihai Ghimpu vine din faptul că CSM nu a propus demisia judecătorului Drosu, despre care o parte a presei a scris că s-ar face vinovat de înfăptuirea justiţiei în mod abuziv, ci i-a înaintat preşedintelui interimar cererea prin care acest judecător îşi prezintă demisia.

– Nu este sarcina CSM să-i prezinte şefului statului interimar informaţii exhaustive despre comportamentul acestui judecător. Pe de altă parte, sarcina şefului statului în asemenea cazuri este doar să constate faptul menţionat de CSM şi prin semnătura sa, adică, pur şi simplu, să asigure eliberarea acestei persoane din funcţie. Preşedintele nu are putere de decizie în această chestiune, ci doar semnează. Atât.

– Îmi voi permite să dau un citat din comunicatul de presă al CSM, prin care această instituţie a dat o replică preşedintelui Legislativului. „CSM îşi exprimă speranţa că pe viitor toate declaraţiile şi afirmaţiile din partea altor autorităţi statale legate de activitatea judecătorilor vor fi echilibrate, se vor baza pe un suport faptic şi vor fi exprimate într-un limbaj adecvat poziţiei publice deţinute”. Întrebarea mea este: toate aceste constatări ale CSM pot fi atribuite declaraţiei lui Mihai Ghimpu, a fost aceasta neechilibrată, care nu este bazată pe un suport faptic şi care nu ţine cont de rolul Justiţiei într-o societate democrată?

– Declaraţia CSM este echilibrată şi corespunde totalmente cu statutul acestei structuri, care este stabilit prin Constituţie şi lege. Mai mult ca atât, este regretabil faptul că Executivul îşi permite să intervină în activitatea Justiţiei. Şi acesta nu este singurul caz. Vreau să vă amintesc cazul Institutului Naţional de Justiţie. Acest Institut a fost creat în vederea pregătirii de cadre pentru Justiţie şi Procuratură. Dar cum este posibil ca într-un stat de drept, în care funcţionează principiul separaţiilor puterilor în stat, ca puterea executivă să se ocupe de pregătirea cadrelor pentru puterea judecătorească. Institutul naţional de Justiţie ar fi trebuit să fie plasat sub conducerea CSM, aşa cum este în statele cu un regim democratic mai avansat decât în ţara noastră. Un lucru inexplicabil din punct de vedere al separaţiilor în stat este plasarea Institutului sub conducerea Ministerului Justiţiei. Ar fi fost normal ca de politica de cadre să se ocupe anume puterea judecătorească. Începând cu anul 1994, când a fost votată Constituţia Republicii Moldova, se observă o tentativă a puterii executive şi a celei legislative de a-şi atribui tot felul de competenţe care le sunt absolut străine. Eu sper că discuţiile care sunt în societate despre reforma constituţională să conducă la o adevărată reformă constituţională care să fie durabilă şi să perfecţioneze sistemul parlamentar care funcţionează destul de bine în Republica Moldova, cu excepţia anumitor carenţe care nu au putut fi anticipate 2000, atunci când s-a renunţat la republica semi-prezidenţială în favoarea republicii parlamentare.


Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: