Iurie Roşca: Relaţia de bună vecinătate cu Ucraina nu înseamnă concesii unilaterale şi cedarea teritoriului naţional

Menţionăm că cedarea teritoriului pe care trece şoseaua în regiunea satului Palanca sub jurisdicţia exclusivă a Ucrainei, a fost anunţată şi de ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Piotr Poroşenko. Oficialul ucrainean a declarat, la 1 februarie curent, în timpul vizitei premierului moldovean Filat la Kiev, că partea moldoveană s-a arătat dispusă să-i acorde Ucrainei, în cel mai scurt timp, Actul de proprietate asupra teritoriului traversat de autostrada din apropierea satului Palanca. Partea ucraineană a calificat drept „constructivă” poziţia Guvernului Filat cu privire la transmiterea teritoriului de la Palanca sub jurisdicţia exclusivă a Ucrainei. Poroşenko a mai spus că Ucraina aşteaptă documentul nu mai târziu de 11 martie curent.
„Din informaţiile de care dispunem şi din ceea ce s-a publicat, consider că domnul Filat, cel puţin, şi-a depăşit mandatul. Cred că un astfel de acord ar fi necesitat un consens naţional perfect la nivelul clasei politice din Republica Moldova, mai ales când este vorba de astfel de chestiuni sensibile, când sunt vizate raporturile cu un stat atât de important pentru noi, cum este Ucraina – un partener-cheie pentru Republica Moldova şi din punct de vedere politic, economic şi comercial, şi în ceea ce priveşte dimensiunea transnistreană a problematicii bilaterale”, a spus Iurie Roşca.
„Aţi văzut că suspiciunea iniţială a fost de ce domnul Filat a alergat la Kiev cu câteva zile înainte de alegerile prezidenţiale din Ucraina, să semneze documentul respectiv cu doamna Iulia Timoşenko, tocmai în clipa în care acolo se finaliza campania electorală şi se presupunea că, poate, fi un alt guvern. Şi de ce partidele parlamentare, sau, cel puţin, fracţiunile care fac parte din arcul guvernamental, dar şi opoziţia, nu au fost invitaţi să discute acest subiect, să găsească varianta optimă?
Vreau să vă dau drept exemplu Parlamentul anilor 2005-2009, când o serie întreagă de legi foarte importante pentru ţara noastră au fost votate prin consens, inclusiv legislaţia din 2005 care vizează problematica transnistreană. A fost o activitate de câteva săptămâni de zile în care au fost discuţii, polemici aprinse şi, până la urmă s-a găsit un numitor comun. De ce cred aşa? Pentru că este vorba de politica externă. Şi atunci când este vorba de politica externă, mai ales cu o ţară vecină, toţi demnitarii şi politicienii responsabili trebuie să caute abordări consensuale, nu divergente. Nu este doar treaba Guvernului, a preşedintelui în exerciţiu, a primului ministru, a învingătorilor în alegeri. Pentru că, dacă cel puţin o forţă politică contestă corectitudinea, legalitatea unei astfel de semnături, se minează nu doar situaţia internă din Republica Moldova, dar şi bunele relaţii cu Ucraina, la care noi ţinem foarte mult.
De aceea, eu cred că nu trebuia să se facă în grabă şi pe întuneric astfel de înţelegeri. Noi avem toată preţuirea pentru primul ministru şi ministrul adjunct de Externe, care s-au specializat pe acest subiect în ultima vreme, dar nu putem să nu observăm că ei încearcă să substituie voinţa poporului în ceea ce priveşte suveranitatea Republicii Moldova care se exercită pe întregul teritoriu.
Cred că această tărăşenie este departe de a se sfârşi. Iată că un gest nesăbuit pe care l-au săvârşit guvernanţii acum 10 ani şi care se perpetuează până astăzi reprezintă un pericol foarte grav pentru interesele naţionale ale Republicii Moldova dar şi pentru bunele relaţii cu Ucraina. Am observat accentul pe care l-a avut domnul Filat în Parlament spunând: „Noi avem nevoie de Ucraina, ce să facem? Doar avem nevoie de Ucraina!”. Poate să mai dăm o parte din teritoriu dacă avem nevoie de Ucraina. Problema nu poate fi pusă în astfel de termeni. Relaţia noastră de bună vecinătate, corectitudinea noastră, spiritul cooperant nu înseamnă concesii unilaterale şi cedarea teritoriului naţional. Dar dacă e să ne uităm pe hartă, cel puţin imaginar, cum arată Republica Moldova în acea regiune, trebuie să ne gândim care a fost raţiunea Republicii Moldova, nu a Ucrainei, de cedare a acestui segment în varianta respectivă în perioada iniţială. Dacă ucrainenii au nevoie de o şosea în acea regiune, să şi-o croiască în felul în care sunt croite hotarele lor după destrămarea URSS. Situaţia este extrem de complexă. Eu nu vreau să învinuiesc, doar constat lipsa de corectitudine.
Pot să presupun şi nişte dedesubturi care vizează anumite influenţe pecuniare asupra celor care au luat decizii şi au pus autografe. De ce nu? Cine poate garanta că această semnătură a fost pusă din raţiuni politice şi domnul Filat are plăcere să-şi mineze scurta şi fulminanta carieră politică doar operând o semnătură pe un document bilateral cu Ucraina? Cred că în joc poate fi o chestiune mult mai gravă.
Oamenii de acolo (Palanca – n.n.) sunt ostatecii situaţiei. Este foarte greu să te gândeşti la a-i invita pe aceşti oameni să protesteze. Nouă ne este mai simplu să speculăm, de aici de la Chişinău, să facem acţiuni de protest sau nu mai ştiu ce. Oamenii aceştia sunt ţărani simpli care au terenuri proprietate privată dincolo de această şosea blestemată şi ei vor să-şi exercite dreptul de proprietate asupra acestor terenuri”, a declarat preşedintele PPCD, Iurie Roşca.
Totodată, liderul creştin-democrat a mai menţionat că dispune de informaţii sigure că asupra autorităţilor raionului Ştefan Vodă şi asupra autorităţilor primăriei Palanca se exercită toate felurile de influenţe pentru a-i determina să renunţe la poziţia pe care au ocupat-o iniţial în problema cedării teritoriului naţional sub jurisdicţia exclusivă a Ucrainei. „Eu ştiu aceste lucruri şi îmi pare foarte rău. Iar pârghii de influenţă sunt destule. Vă daţi seama în ce măsură autorităţile publice locale depind financiar de autorităţile publice centrale? Cât ne este de uşor nouă, ca partid extra-parlamentar, să luăm atitudini critice, şi cât de greu le este lor să se pronunţe împotriva cuiva de care depinde cvasitotal de finanţările de la Bugetul de Stat. Lucrurile sunt foarte nuanţate, foarte sensibile în acest sens. Există responsabili speciali pentru comunicarea cu aceste administraţii: cu dulcegării, cu bombonele, cu cifre rotunde ş.a.m.d. Lucrurile sunt extrem de neplăcute”, a mai declarat Iurie Roşca.
Nicolae FEDERIU, FLUX
-
februarie 18, 2010 la 8:51 amPo(a)nta « Cuib de mitralieră
Comentarii recente