Arhiva

Archive for martie 23, 2010

Limba şi naţiunea „moldovenească” în Legea cu privire la guvern şi de 10 ori MD pe paginile autorităţilor publice centrale

În ultima jumătate de an FLUX a abordat în mod repetat chestiunea limbii române pe paginile oficiale ale administraţiei şi autorităţilor centrale de stat. Ca urmare a campaniei noastre de presă, unele autorităţi şi instituţii au acceptat într-un târziu înlocuirea pictogramei MD cu RO pe paginile lor de internet. Întrucât multe dintre instituţiile vizate de noi stăruie asupra formulei de LIMBĂ MOLDOVENEASCĂ, refuzând cu obstinaţie denumirea corectă de LIMBA ROMÂNĂ, revenim la subiect şi le prezentăm cititorilor noştri situaţia la zi. Citește mai mult…

Calea sinuoasă spre o reformă constituţională în Republica Moldova. Cronologie, factologie, concluzii

La 5 iulie 2000 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege constituţională, prin care a revizuit o serie de norme din Legea supremă. Prin reforma respectivă, Republica Moldova a fost transformată în republică parlamentară. Modificările operate în Constituţie la acea dată nu au fost de natură să clarifice într-un mod satisfăcător rolul fiecărei instituţii politice. Distribuţia prerogativelor, sarcinilor şi competentelor nu s-a făcut în deplină concordanţă cu ideea de republică parlamentară. Neajunsurile sistemului constituţional moldovenesc au ieşit la suprafaţă în anii 2000 şi 2009. Aceste neajunsuri, precum s-a văzut, se manifestă în momentele când majoritatea şi opoziţia din Parlament nu au capacitatea de a colabora în vederea atingerii unui compromis rezonabil la etapa alegerii de către Parlament a şefului statului. Criza în care s-a pomenit Parlamentul moldovenesc după cele două scrutine parlamentare a provocat discuţii şi căutări de soluţii pentru depăşirea actualei stări de blocaj. Principala cauză, care a determinat incapaitatea legislativului de a aleg şeful statului, rezidă în norma constituţională atipică pentru o republică parlamementară, potrivit căreia şeful statului poate fi ales doar cu cel puţin3/5 din numărul total al mandatelor de deputat, adică cu nu mai puţin de 61 de voturi din numărul total de 101 deputaţi. La fel de atipică şi contraproductivă apare şi prevederea care stabileşte dizolvarea Parlamentului în cazul consumării celor două tentative de alegere a Preşedintelui republicii de către Parlament. Citește mai mult…

Kakaia Constituţia?

“Dizolvarea Parlamentului este în detrimentul stabilităţii, dar dacă acesta nu reuşeşte să aleagă un preşedinte, legislativul trebuie să fie dizolvat”.
(Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei, 12 martie 2010)

Comisia de la Veneţia a recomandat?

Şi iarăşi despre Constituţie. Comisia de la Veneţia a pus punctul pe „i” şi a interpretat pe înţelesul TUTUROR dispoziţiile art. 78 alin. (5) din Constituţia Republicii Moldova. Mulţi analişti s-au şi grăbit să dezbată poziţia Comisiei, afirmând că este vorba doar de o „recomandare”. Nimic mai fals. Nu poţi să recomanzi ceva ce scrie deja în Constituţie. De exemplu, dacă un document al Comisiei de la Veneţia statuează că potrivit art. 14 din Constituţie, Capitala Republicii Moldova este municipiul Chişinău, putem sa venim a doua zi şi să afirmam cu voce tare că aceasta este o „recomandare” ? Ar fi absurd. Citește mai mult…

Marian Lupu admite că evenimentele din 7 aprilie 2009 poartă amprenta unei lovituri de stat

Marian Lupu

Liderul Partidului Democrat (PD) Marian Lupu a fost audiat marţi, 23 martie, de către Procuratura Generală în calitate de martor, pe marginea dosarului din 7 aprilie. După mai bine de trei ore de audienţă, liderul PD a făcut presei o declaraţie senzaţională, el a admis că evenimentele care s-au derulat în cursul zilei de 7 aprilie 2009 au avut pe alocuri caracteristicile unei loviturii de stat. „Am văzut anumite manifestări care ar putea să poarte amprenta unor caracteristici a tentativei unei lovituri de stat. Consider că arborarea drapelelor altor state şi scandarea unor lucruri care vin în contradicţie cu suveranitatea Republicii Moldova, pot fi clasificate ca lovitură de stat”, a fost de părere Marian Lupu. Totodată, liderul PD susţine că societatea trebuie să cunoască adevărul despre ceea ce a avut loc în cursul zilei de 7 aprilie. „Sper ca aceste audieri să nu fie zadarnice, dar să ajute Procuraturii ca să se expună corect pe marginea evenimentelor care au avut loc în acea zi şi cine se face vinovat”, a declarat liderul PD. Citește mai mult…