Kakaia Constituţia?

“Dizolvarea Parlamentului este în detrimentul stabilităţii, dar dacă acesta nu reuşeşte să aleagă un preşedinte, legislativul trebuie să fie dizolvat”.
(Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei, 12 martie 2010)

Comisia de la Veneţia a recomandat?

Şi iarăşi despre Constituţie. Comisia de la Veneţia a pus punctul pe „i” şi a interpretat pe înţelesul TUTUROR dispoziţiile art. 78 alin. (5) din Constituţia Republicii Moldova. Mulţi analişti s-au şi grăbit să dezbată poziţia Comisiei, afirmând că este vorba doar de o „recomandare”. Nimic mai fals. Nu poţi să recomanzi ceva ce scrie deja în Constituţie. De exemplu, dacă un document al Comisiei de la Veneţia statuează că potrivit art. 14 din Constituţie, Capitala Republicii Moldova este municipiul Chişinău, putem sa venim a doua zi şi să afirmam cu voce tare că aceasta este o „recomandare” ? Ar fi absurd.Norma constituţională imperativă cu caracter onerativ statuează: „Preşedintele dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament”. Nu avem nevoie de Comisia de la Veneţia şi nici de alţi experţi care să ne interpreteze acest text. Sau, poate, după exemplul de mai sus, ar fi bine să chemăm Comisia de la Veneţia să ne spună dacă municipiul Chişinău este într-adevăr capitala Republicii Moldova. Pentru mai multa siguranţă şi rigurozitate juridică.

„Poporul nu doreşte alegeri anticipate!”. „Alegerile anticipate ar fi o catastrofă pentru economia ţării!”

Nu ştiu dacă abordarea este corectă. Poporul trebuie educat în sensul de a înţelege multe aspecte legate de viaţa politică şi de componentele juridice ale acesteia. Dacă mâine organizam un referendum în care întrebăm poporul dacă vrea desfiinţarea Parlamentului, întrucât această instituţie este „ineficienta”, consumă multe resurse de la bugetul statului şi fără Parlament am duce o viaţă mai bună, oare ce va vota poporul? Cred că răspunsul poate fi uşor anticipat. În temeiul art. 75 alin. (2) “Hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridica suprema”. Consecinţa imediată ar fi desfiinţarea Parlamentului, întrucât … “Aşa a decis poporul!”. Or, nu poţi să utilizezi mecanismele democraţiei în sensul distrugerii democraţiei însăşi. Nu poţi să foloseşti nişte texte constituţionale, cum ar fi cel referitor la referendum şi la rezultatele acestuia [art. 75 alin.(2)], pentru eludarea şi înfrângerea altor dispoziţii din aceeaşi Constituţie, în speţă cele referitoare la obligativitatea dizolvării Parlamentului şi organizării alegerilor parlamentare anticipate, în cazul în care Parlamentul a eşuat în tentativele de alegere a Preşedintelui.

Aspectul riscant rezidă în faptul că tot ce se întâmplă în spaţiul public vizavi de reforma constituţională poate fi folosit chiar de către comunişti. Reacţia lor poate consta în abordarea comparativă a situaţiei. Un exerciţiu de imaginaţie în acest sens poate fi util pentru a înţelege riscurile pe care le comportă o interpretare şi aplicare tendenţioasă a Constituţiei. Să ne imaginăm ca acest lucru l-ar fi făcut comuniştii. Oare care ar fi fost poziţia experţilor în drept constituţional în astfel de situaţii? Oare care ar fi fost poziţia politicienilor din opoziţie? Politicieni care au rezistat, continuând lupta anti-comunistă, tocmai beneficiind de instrumentele constituţionale şi de instrumentele juridice oferite de organizaţiile internaţionale. Oare alegerile anticipate, pe care acum le blamează, nu au fost în beneficiul fostei Opoziţii?

Dacă Voronin, în iunie 2009, după cele două tentative eşuate de alegere a Preşedintelui, NU ar fi dizolvat Parlamentul şi NU ar fi organizat alegeri anticipate, spunând că va modifica Constituţia astfel încât Preşedintele ţării să poată fi ales, pentru a “evita instabilitatea politică şi posibile efecte negative asupra economiei”, am fi vorbit astăzi de Mihai Ghimpu – preşedinte interimar, de Vlad Filat – prim-ministru, de Iurie Leancă – Ministru al Afacerilor Externe, de Alexandru Tănase – Ministru al Justiţiei şi lista de personalităţi poate continua? Să înţelegem ca atunci când este în beneficiul nostru, Constituţia este bună, în rest – “Voinţa Poporului este mai presus de orice!”. Comparaţie încheiată.

Referendum vs. Constituţia în vigoare

Nimeni nu ne împiedică să organizam un referendum. Nimeni nu a făcut o astfel de afirmaţie. Art. 2 şi 75 din Constituţie rămân valabile în orice situaţie. Însă, acest lucru trebuie făcut în perimetrul stabilit de Constituţie şi cu respectarea acesteia. Or, aserţiunea din care rezulta că un referendum ne poate salva de dizolvarea Parlamentului şi de alegeri anticipate destabilizează arhitectura constituţională, chiar dacă “stabilizează” societatea. Acest Parlament este deja „dizolvabil”, fiind consumate cele două tentative de alegere a Preşedintelui. După cum am menţionat, aflându-ne sub incidenţa unei norme imperative cu caracter onerativ, Preşedintele este obligat să sesizeze Curtea Constituţională pentru ca aceasta să constate circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului [art. 135 alin.(1) lit. f)]. Ulterior, potrivit art. 94 alin. (1) din Constituţie coroborat cu art. 78 alin. (5), Preşedintele va trebui sa emită în cursul lunii iunie 2010 decretul de dizolvare a Parlamentului şi de stabilire a datei alegerilor pentru noul Parlament.

Dispoziţiile noii Constituţii, rezultată în urma referendumului, în care ar fi modificată procedura de alegere a Preşedintelui de către Parlament, pot fi puse în aplicare doar de noul Parlament, rezultat în urma alegerilor anticipate. Actualul Parlament nu poate reîncepe procedura de alegere a sefului statului sub imperiul unei noi Constituţii, deoarece el şi-a epuizat mecanismele de alegere a şefului statului generate de actuala Constituţie şi a devenit un Parlament „dizolvabil”, fiind “ţinut în viaţă” până în luna iunie 2010 de dispoziţiile art. 85 alin. (3).

Chiar dacă, prin reductio ad absurdum, ar fi adoptată o noua Constituţie, acest Parlament nu mai poate fi „salvat”. O situaţie juridică produce acele efecte juridice care sunt prevăzute de legea în vigoare la data producerii ei, conform principiului de drept tempus regit actum. Fiind vorba de nişte raporturi juridice stabilite anterior intrării în vigoare a noii Constituţii, ele vor fi guvernate de Constituţia în vigoare la acea dată. Astfel, dacă la acea dată, Constituţia prevedea că Parlamentul trebuie dizolvat şi organizate alegeri anticipate, chiar dacă producerea acestor efecte este „suspendata” până în iunie 2010, atunci acestui raport juridic i se aplică dispoziţiile acestei Constituţii şi nu ale Constituţiei care ar rezulta din organizarea unui referendum.

În final, vă reamintesc ca Republica Moldova a scăpat de Voronin în virtutea acestei Constituţii. Aveţi grijă ce faceţi cu ea.

Alexandru IAVORSCHI

Sursa: http://www.acum.tv

Publicitate