7 întrebări adresate de Vladimir Voronin „Comisiei 7 aprilie”

Fostul preşedinte al Republicii Moldova, liderul comuniştilor moldoveni, Vladimir Voronin, a fost audiat marţi de către Comisia pentru elucidarea cauzelor evenimentelor din luna aprilie 2009. Liderul PCRM a ţinut în faţa anchetatorilor o alocuţiune, ce conţine un set de întrebări, care, în opinia dânsului, nu-şi găsesc răspunsul până astăzi. Vă prezentăm în continuare textul declaraţiei lui Vladimir Voronin pe care o găsim, de altfel, extrem de actuală.

Publicitate

Societatea civilă îi recomandă Guvernului să angajeze profesionişti care să poată purta negocieri

Experţii consideră că în cazul Palanca autorităţile de la Chişinău dau dovadă de lipsă de profesionalism, fapt ce afectează grav interesele naţionale ale Republicii Moldova

Graba pe care o manifestă autorităţile de la Chişinău în cazul cedării către Ucraina a teritoriului de la Palanca este nejustificată şi poate duce la nişte decizii pripite care vor afecta grav interesul cetăţenilor Republicii Moldova. Sintagma „Palanca contra Giurgiuleşti” trebuie exclusă din dezbaterile publice, deoarece actele care stipulează condiţiile şi contextul cedării tronsonului de drum Odesa-Reni din regiunea satului Palanca nu fac absolut nici o referire despre vreun schimb de teritorii cu Ucraina. Dacă cedarea teritoriului naţional este în folosul interesului naţional al Republicii Moldova, este nevoie ca asupra acestui lucru să se pronunţe întreaga populaţie a ţării în cadrul unui referendum. În caz contrar, este încălcată Constituţia Republicii Moldova care interzice categoric atentarea la caracterul inalienabil al teritoriului naţional. Acestea sunt câteva dintre concluziile exprimate în cadrul unei mese rotunde pe tema cedării teritoriale de la Palanca.

Scrisoare deschisă adresată conducerii Companiei Publice Teleradio Moldova

COMPANIA PUBLICĂ TELERADIO MOLDOVA

Domnului Constantin MARIN
Preşedintele Companiei

Doamnei Angela SIRBU
Director TV

Domnului Alexandru DOROGAN
Director radio

SCRISOARE DESCHISĂ

Curtea Constituţională a refuzat repetat să se pronunţe asupra cazului Palanca

Membrii Curţii Constituţionale au respins, fără drept de apel, sesizarea avocatului parlamentar Tamara Plămădeală, care le-a cerut să se pronunţe asupra constituţionalităţii Tratatului dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat şi a Protocolului Adiţional. Motivul invocat de Curtea Constituţională îl constituie faptul că această sesizare nu poate fi acceptată spre examinare în fond, deoarece problema abordată în ea a făcut anterior obiectul jurisdicţiei constituţionale, la sesizarea unor deputaţi în Parlament.

Gheorghe Susarenco: Problema Palanca poate fi rezolvată doar în cadrul unui referendum naţional

Viceministrul Justiţiei, Gheorghe Susarenco, consideră că o eventuală cedare a teritoriului naţional în regiunea satului Palanca poate fi făcută doar cu condiţia ca această chestiune să fie aprobată de toţi cetăţenii Republicii Moldova în cadrul unui referendum naţional. În caz contrar, consideră oficialul, autorităţile vor atenta la prevederile Constituţiei Republicii Moldova, care stipulează clar că teritoriul naţional este inalienabil, iar dacă interesul naţional necesită o astfel de situaţie, singura soluţie în acest sens o constituie referendumul în cadrul căruia să se pronunţe întreaga populaţie cu drept de vot.

1,9 miliarde de euro sau adoptarea noii constituţii

Reprezentaţii Guvernului Republicii Moldova şi cei ai Uniunii Europene au semnat miercuri şa Bruxelles Programul de Asistenţă pentru Moldova pentru anii 2011-2013 în valoare de 1,9 miliarde de euro. Documentul a fost semnat de către premierul Vladimir Filat şi de comisarul Uniunii Europene pentru Extindere şi Politica de Vecinătate, Stefan Fule. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului de la Chişinău, acest document, care în 2011 va deschide calea finanţării Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, a fost semnat ca urmare a lucrărilor Şedinţei Grupului Consultativ „Forumul „Parteneriat pentru Moldova”, co-prezidată şi găzduită de Comisia Europeană şi de Banca Mondială, la care au participat 32 de instituţii bilaterale şi 10 organizaţii multilaterale de dezvoltare.