Societatea civilă îi recomandă Guvernului să angajeze profesionişti care să poată purta negocieri

Experţii consideră că în cazul Palanca autorităţile de la Chişinău dau dovadă de lipsă de profesionalism, fapt ce afectează grav interesele naţionale ale Republicii Moldova

Graba pe care o manifestă autorităţile de la Chişinău în cazul cedării către Ucraina a teritoriului de la Palanca este nejustificată şi poate duce la nişte decizii pripite care vor afecta grav interesul cetăţenilor Republicii Moldova. Sintagma „Palanca contra Giurgiuleşti” trebuie exclusă din dezbaterile publice, deoarece actele care stipulează condiţiile şi contextul cedării tronsonului de drum Odesa-Reni din regiunea satului Palanca nu fac absolut nici o referire despre vreun schimb de teritorii cu Ucraina. Dacă cedarea teritoriului naţional este în folosul interesului naţional al Republicii Moldova, este nevoie ca asupra acestui lucru să se pronunţe întreaga populaţie a ţării în cadrul unui referendum. În caz contrar, este încălcată Constituţia Republicii Moldova care interzice categoric atentarea la caracterul inalienabil al teritoriului naţional. Acestea sunt câteva dintre concluziile exprimate în cadrul unei mese rotunde pe tema cedării teritoriale de la Palanca.

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă a organizat marţi, 23 martie 2010, la Hotelul Joly Allon din Chişinău, o Masă rotundă, cu genericul „Căile de depăşire a conflictului teritorial din satul Palanca şi procesul de demarcare a frontierei moldo-ucrainene”.

În cadrul Mesei rotunde au fost puse în discuţie problemele apărute ca urmare a semnării şi ratificării Protocolului Adiţional la Tratatul de frontieră, încheiat între Republica Moldova şi Ucraina.

La eveniment au fost invitaţi reprezentanţii autorităţilor publice centrale, preşedintele interimar Mihai Ghimpu, prim-ministrul Vladimir Filat, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, preşedinţii fracţiunilor parlamentare ale partidelor politice, preşedinţii comisiilor parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană, pentru drepturile omului şi relaţii interetnice, pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică, şeful Serviciului de Grăniceri al Republicii Moldova.

Majoritatea factorilor de decizie invitaţi nu s-au prezentat la Masa rotundă şi nici nu şi-au delegat reprezentanţii. Excepţie au făcut Andrei Popov şi Eugen Revenco, reprezentând Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene, Vasile Şova, reprezentând Comisia pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică şi Grigore Petrenco din partea fracţiunii parlamentare a PCRM.

Andrei Popov, viceministru de externe, prezent la începutul Mesei rotunde, a declarat că traseul în litigiu a fost în trecut transferat la balanţa Ucrainei pentru ca aceasta să întreţină partea carosabilă, ulterior a fost cedat şi traseul împreună cu jurisdicţia asupra teritoriului respectiv. Popov a menţionat de asemenea că vor fi create condiţii de traversare a traseului de către locuitorii satului Palanca prin treceri subterane sau aeriene şi că în schimbul cedării celor 18 hectare (7,77 km) Republica Moldova a primit 450 metri la Giurgiuleşti.

Juristul Radu Buşilă, reprezentant al Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă, a menţionat că schimbul Palanca contra Giurgiuleşti nu poate fi discutat deoarece nu există nici un Acord de schimb de teritorii între Republica Moldova şi Ucraina, ci doar Protocolul Adiţional de cedare a teritoriului de la Palanca, iar trecerile peste sau pe sub traseu nu reprezintă o soluţie serioasă pentru situaţia de conflict creată în jurul satului Palanca.

Mircea Iuga, fost judecător la Curtea Constituţională, a specificat importanţa adoptării de către actuala componenţă a Curţii Constituţionale a unei decizii de examinare în fond a sesizării depuse de către avocatul parlamentar Tamara Plămădeală privind încălcarea drepturilor omului în satul Palanca.

Primarul satului Palanca, Larisa Voloh, a menţionat necesitatea reexaminării prevederilor Protocolului Adiţional care aduc atingere dreptului de proprietate şi dreptului la libera circulaţie a locuitorilor satului Palanca.

Avocatul parlamentar Tamara Plămădeală a relatat că în cazul în care Curtea Constituţională nu va da curs sesizării ei, va depune toate eforturile ca cererile locuitorilor satului Palanca să ajungă la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Tamara Plămădeală a menţionat, de asemenea, necesitatea adresării autorităţilor Republicii Moldova la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga pentru apărarea interesului naţional în cazul respectiv.

Deputatul Vasile Şova a specificat că el personal a semnat contractul de arendă a traseului pe un termen stabilit, iar cedarea a avut loc ulterior. El a mai menţionat că angajaţii Ministerului Afacerilor Externe lasă de dorit din punct de vedere profesional şi că actualii factori de decizie se grăbesc să rezolve acest caz în detrimentul intereselor Republicii Moldova.

Viceministrul Justiţiei, Gheorghe Susarenco, fost judecător la Curtea Constituţională, a menţionat că prin adoptarea Protocolului Adiţional de cedare a teritoriului de la Palanca au fost încălcate în mod evident prevederile articolelor 1, 3 şi 8 ale Constituţiei Republicii Moldova, iar Curtea Constituţională s-a transformat într-o instituţie politico-juridică, care ia decizii orientându-se mai mult politic decât să vegheze la respectarea Constituţiei. De asemenea, Gheorghe Susarenco a menţionat că dacă actualii factori de decizie doresc să cedeze teritoriul naţional, trebuie să fie organizat un referendum naţional şi să fie consultată populaţia în acest subiect.

Petru Grozavu, preşedinte al Asociaţiei Dunărea şi Marea, a menţionat că este total greşită abordarea „Palanca contra Giurgiuleşti”, pe motiv că la Giurgiuleşti teritoriul la care fac referire autorităţile de la Chişinău şi Kiev a aparţinut dintotdeauna Republicii Moldova.

La Masa Rotundă au mai participat: Victor Gurău, preşedinte al Centrul pentru Strategii Politice şi Economice “Moldova Europeană”, Bogdan Ţârdea, analist politic, Alexandru Petcov, director al Agenţiei Omega, Igor Ţurcanu, reprezentant al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi, Alexandru Flenchea, asistent politic al Ambasadei SUA, Mihai Adauge, reprezentant al PPCD, Violeta Petre, reprezentant al Asociaţiei Pegas, Ghenadie Vaculovschi, expert al Institutului pentru Dezvoltare Regională şi Administrativă Durabilă, şi alţii.

FLUX

Publicitate