Prima pagină > Părerea mea > Civilizaţia moldoveană, fără apeduct şi canalizare?

Civilizaţia moldoveană, fără apeduct şi canalizare?

Lipsa accesului populaţiei Republicii Moldova la sursele de apă potabilă este o problemă moştenită încă din perioada sovietică. Problema nu a putut fi rezolvată timp de 19 ani de independenţă a statului. Ceea ce în Occident este o banalitate, un atribut indispensabil al traiului zilnic – apeductul şi sistemul de canalizare, la noi reprezintă un lux la care puţini au acces. Mai ales în cazul populaţiei din mediul rural.

Potrivit statisticilor, doar 16 % din concetăţenii noştri de la ţară au acces la apeduct şi doar 5 % – la sistemul de canalizare. Respectiv, 84 % nu au în casă un robinet de apă curentă, iar 95% – nu dispun de un closet, de duş sau de o cadă de baie. Această statistică sumbră reduce la zero pretenţiile noastre de a ne numi europeni, de a face parte din civilizaţia europeană. Sub acest aspect, situaţia din Republica Moldova este comparabilă cu cea din cele mai subdezvoltate şi sărace ţări din Africa. Şi de vină nu este doar sărăcia noastră cronică, ci, în primul rând, mentalitatea perimată a moldovenilor. Drept dovadă serveşte şi faptul că de foarte multe ori întâlneşti în satele noastre „gospodari” care şi-au înălţat case în două, trei sau chiar patru niveluri (un lux pe care puţini occidentali şi-l permit), dar nu au prevăzut cel puţin un grup sanitar în construcţiile lor faraonice. Nu mai vorbim de faptul că nu pot utiliza o maşină de spălat automată.

Europenitatea noastră păleşte rău de tot când stai şi te gândeşti că 95 la sută din populaţia de la sate (chiar să admitem că nu chiar toţi locuitorii de la sate, dar, totuşi majoritatea lor) merge la closet în fundul grădinii, că nu-şi poate permite să facă duş cel puţin o dată pe zi, ci, cel mai probabil, se spală doar sâmbăta, stând cu picioarele într-un lighean şi turnându-şi în cap două căni de apă încălzită cu ciocleji la plită. Exact aşa se spălau strămoşii noştri cu câteva secole în urmă, doar că ei, spre deosebire de noi, nu se plimbau în autoturisme şi nu discutau ore în şir la telefoanele mobile.

Da, Moldova stă cam prost cu spălatul. Şi, din păcate, din 1991 şi până în prezent, depăşirea acestei situaţii jenante şi chiar ruşinoase pentru noi ca popor (nu spun „pentru noi ca civilizaţie”, căci ar suna cam ridicol) nu a constituit niciodată o prioritate pentru autorităţile statului. Adevărul este că nu a fost implementat (poate doar a fost schiţat undeva pe hârtie) nici un proiect naţional de asigurare a populaţiei cu servicii de apeduct şi de canalizare. Nu putem spune că nu s-a făcut nimic pe această direcţie. Câte ceva s-a reuşit pe alocuri, dar cei care au realizat acest fapt au fost, oricât ar fi de straniu, străinii, adevărat în parteneriat cu autorităţile locale şi cu comunităţile beneficiare.

Recent am asistat la prezentarea activităţilor pentru 2010 din cadrul Proiectului Elveţiei pentru Apă şi Sanitaţie în Republica Moldova „ApaSan”, proiect finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, cofinanţat de Biroul Austriac de Coordonare a Asistenţei Tehnice şi implementat de către Centrul Elveţian de Resurse şi de Consultanţă pentru Dezvoltare „SKAT”, care are şi statut de Fundaţie, în perioada 2009-2010.

Genericul “ApaSan”: „Apă şi sanitaţie – viaţă şi demnitate”

„ApaSan” este un promotor al sistemelor descentralizate de aprovizionare cu apă în spaţiul rural. De ce sisteme descentralizate? Pentru că în Republica Moldova există doar 3 posibilităţi de aprovizionare cu apă a populaţiei:

1. Prin sistemele centralizate. În cazul sistemelor centralizate apa este pompată din râuri, tratată şi distribuită populaţiei. Aceste sisteme sunt implementate în oraşele mari, cum ar fi municipiile Chişinău, Bălţi ş. a., unde concentraţia populaţiei este mare şi aceste sisteme sunt sau, cel puţin, ar trebui să fie rentabile. La nivelul unui sat aceste sisteme devin însă foarte costisitoare, mai ales în localităţile situate departe de unul dintre râuri (Prut sau Nistru) care pot oferi apă potabilă.

2. Prin sonde arteziene. Într-un şir de localităţi există sau au existat sonde arteziene. Dar apa din aceste sonde este în cea mai mare parte tehnică sau de calitate proastă, ceea ce necesită cheltuieli mari la tratarea ei, precum şi la pomparea ei de la adâncimi mari.

3. Prin sistemele descentralizate. În cazul sistemelor descentralizate este folosită apa din izvoare, care nu necesită tratare excesivă, deci este apă potabilă, dar după caz poate fi dezinfectată. Pentru că aceste sisteme sunt mici, ele pot fi construite şi întreţinute la nivel de comunitate locală, deoarece şi cheltuielile sunt mai mici. Sistemul descentralizat prevede colectarea apei din izvor într-un rezervor, de unde, printr-un apeduct, aceasta este distribuită pe la casele conectate la acesta. Sistemele descentralizate sunt administrate şi menţinute de către o asociaţie de consumatori, iar consumul de apă este achitat conform costurilor.

În ce condiţii comunităţile rurale pot aplica la Proiectul „ApaSan”?

Proiectul elveţian „ApaSan” este gata să coopereze cu acele comunităţi care întrunesc următoarele condiţii:

dispun de izvor care ar asigura câte 100 de litri de apă pe zi pentru fiecare consumator din localitate; calitatea apei să corespundă standardelor naţionale; locuitorii sunt capabili să constituie o asociaţie a consumatorilor de apă şi care acceptă să colecteze ca şi contribuţie proprie 20 la sută din costurile proiectului; la proiect trebuie să participe cel puţin 70 la sută din gospodării. Cel mai important este ca satul să-şi manifeste motivaţia de a dispune în case de apă potabilă la robinet şi să depună şi nişte eforturi, să accepte şi nişte cheltuieli, să ofere garanţii că acest proiect va avea durabilitate, adică va funcţiona şi în viitor. În acest sens, unele dintre condiţiile de bază ale Proiectului „ApaSan” este asigurarea lucrărilor de administrare şi menţinere a sistemului de către localnici şi ridicarea nivelului de implicare a beneficiarilor în proiect. Până în prezent „ApaSan” a lucrat mai mult în zona de centru a Republicii Moldova, deoarece aici problema aprovizionării cu apă era foarte acută, iar condiţiile naturale permiteau satisfacerea primelor două criterii.

Toalete „EcoSan” şi staţii de epurare a apelor reziduale de tipul „Zone Umede Construite”

Proiectul elveţian „ApaSan” prevede nu doar asigurarea cu apă a localităţilor rurale, ci oferă şi facilităţi sanitare de tip „EcoSan”. Toaleta „EcoSan” separă urina de masele fecale şi permite utilizarea acestora ca fertilizanţi după o numită perioadă de retenţie (urina – 6 luni, masele fecale – 2 ani). Toaleta „EcoSan” creează condiţii decente de viaţă, necesitând o cantitate minimă de apă care poate fi şi una tehnică, folosită pentru spălarea mâinilor (dar nu pentru spălarea excreţiilor cu jet de apă), deci fiind un sistem econom. În plus, datorită principiului de funcţionare, „EcoSan” prezintă o soluţie care răspunde cel mai bine necesităţilor de protecţie a mediului în zona rurală.

Totodată, Proiectul „ApaSan” le propune potenţialelor comunităţi beneficiare şi staţii de epurare a apelor reziduale de tipul „Zone Umede Construite”. Acestea reprezintă nişte paturi umplute cu pietriş şi plantate cu stuf. Apa reziduală trece printr-un strat de 60 de cm de pietriş în care are loc procesul de epurare. Pe pietriş se fixează o peliculă biologică care consumă substanţele organice din apa uzată, iar rădăcinile de stuf asigură accesul aerului în stratul de pietriş, prevenind colmatarea acestuia şi consumă pelicula biologică pentru creştere şi dezvoltare. Staţia de epurare a apelor reziduale de tipul „Zone Umede Construite” este una ecologică, deoarece foloseşte doar tehnologii naturale; este economicoasă, fiindcă necesită intervenţii minime pe parcursul exploatării şi omite etapa costisitoare de tratare a nămolului. În plus, staţia de epurare a apelor reziduale de tipul „Zone Umede Construite” se înscrie perfect în peisajul natural.

Graţie Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare, zeci de mii de persoane din localităţile rurale au obţinut acces la apeduct şi alte câteva mii – la sanitaţie.

Vom menţiona că până în prezent, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare a desfăşurat un număr impresionant de proiecte în patru raioane din centrul Republicii Moldova: Nisporeni, Hânceşti, Ialoveni şi Străşeni. Astfel, în perioada 2001-2009, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare a implementat 17 proiecte de aprovizionare cu apă în cadrului Programului pentru Ajutor Umanitar, de care au beneficiat aproximativ 21 de mii 400 de persoane. Două proiecte de aprovizionare cu apă au fost realizate deja în cadrul Proiectului „ApaSan”, de ele beneficiind 4 500 de persoane. Alte patru proiecte de sanitaţie au fost implementate în cadrul Proiectului „ApaSan”, de ele au beneficiat peste 900 de persoane. Totodată, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare a edificat blocuri sanitare cu fosă septică în 23 de şcoli în cadrul Programului de Ajutor Umanitar, de care au beneficiat peste 13 mii de persoane. Alte peste 1 600 de persoane au devenit beneficiarii proiectelor de construcţie a toaletelor „EcoSan” în şcoli, în cadrul Programului de Ajutor Umanitar, iar alte trei toalete de acelaşi tip au fost edificate în cadrul Proiectului „ApaSan”, de ele beneficiind peste 1 000 de persoane.

Începând din anul 2006, proiectele de apă şi sanitaţie sunt cofinanţate şi de Agenţia Austriacă de Dezvoltare.

Proiectul „ApaSan” se extinde şi în alte 3 raioane: Ungheni, Călăraşi şi Orhei

Pentru anul 2010 bugetul Proiectului „ApaSan” va constitui 37 de milioane 500 de mii de lei, dintre care 30 500 000 de lei constituie contribuţia Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare, iar celelalte 7 milioane de lei – ai Agenţiei Austriece de Dezvoltare. Trebuie să menţionăm că în anul curent, Proiectul „ApaSan” se va extinde. Pe lângă localităţile din cele patru raioane beneficiare până în prezent (Nisporeni, Hânceşti, Ialoveni şi Străşeni), vor putea participa şi comunităţile locale din raioanele Ungheni, Călăraşi şi Orhei.

Pentru cei interesaţi de Proiectul „ApaSan”, prezentăm datele de contact ale Fundaţiei „SKAT”, filiala din Republica Moldova, care implementează respectivul proiect, tel.: 0 22 73 13 31, fax: 0 22 73 72 93, e-mail: info@apasan.md, http://www.apasan.md.

Sergiu PRAPORŞCI, FLUX

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: