Prima pagină > Politica > Iurie Roşca: Unde au fost Filat, Ghimpu, Chirtoacă şi Urechean în noaptea în care murea Valeriu Boboc?

Iurie Roşca: Unde au fost Filat, Ghimpu, Chirtoacă şi Urechean în noaptea în care murea Valeriu Boboc?

Discursul preşedintelui Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca, din cadrul conferinţei de presă de vineri, 2 aprilie

Această conferinţă de presă a fost determinată de ultimele evoluţii legate de tragica aniversare a zilei de 7 aprilie care se apropie. Aş dori să fac câteva precizări care vizează PPCD şi care trebuie să aducă câteva clarificări importante în toată această tărăşenie propagandistică, care s-a stârnit în jurul unor noi competiţii electorale care se anunţă în Republica Moldova şi care nu se ştie când se vor încheia.

Guvernarea dezinformează opinia publică privind cauzele evenimentelor din 7 aprilie

Mai întâi aş vrea să vă atrag atenţia asupra faptului că actuala guvernare distorsionează în mod intenţionat, cu rea credinţă şi urmărind acoperirea adevăratelor cauze ale tragicelor evenimente din 7 aprilie, dezinformând atât opinia publică, cât şi organele de anchetă.

Ce se întâmplă, stimaţi prieteni şi onorată asistenţă? În primul rând se trunchiază felul în care s-a produs acea catastrofă din zilele de 6, 7 şi 8 aprilie. Pentru a înţelege exact ce s-a întâmplat, avem nevoie să restabilim lanţul logic şi cronologic al evenimentelor. Altfel zis, trebuie să vedem cauzalitatea. Cauza întotdeauna trebuie să fie pusă înaintea efectului, dacă vrem să înţelegem ce s-a întâmplat. Am schiţat 11 puncte care arată maniera în care s-aui desfăşurat evenimentele de atunci.
1. Conducătorii unor partide politice de opoziţie declară cu mult înaintea zilei alegerilor că acestea vor fi falsificate de guvernarea comunistă.
2. Vladimir Filat depune în numele partidului său o cerere la primăria capitalei prin care înştiinţează autoritatea publică locală că începând cu ziua de 7 aprilie, acest partid, PLDM, va organiza acţiuni de protest prin care să conteste rezultatele alegerilor. În cerere, organizatorii se angajează să asigure caracterul paşnic şi democratic al protestelor. În aceeaşi zi la Primăria capitalei este depusă şi o altă cerere din partea unei organizaţii care şi-a spus Coaliţia Civică, condusă de o oarecare domnişoară Natalia Morari.
3. Primarul general Dorin Chirtoacă declară în faţa presei că mitingurile sunt autorizate de Primăria şi cheamă lumea la proteste.
4. Acţiunile de protest sunt declanşate la 6 aprilie, când Comisia Electorală Centrală încă nu încheiase numărarea voturilor şi nu făcuse totalurile rezultatelor şi caracterului alegerilor iar observatorii internaţionali din partea OSCE, ai Consiliului Europei şi ai altor organisme internaţionale încă nu-şi anunţaseră concluziile pe marginea campaniei electorale.
5. În ziua de 7 aprilie conducătorii unui şir de partide de opoziţie adună mulţimea în faţa preşedinţiei şi a Parlamentului.
6. Protestele degenerează în acte de violenţă, grupuri numeroase de protestatari atacă cu pietre şi molestează colaboratorii de poliţie, fără ca aceştia să dea vreun temei pentru astfel de acţiuni. Poliţiştii sunt culcaţi la pământ, bătuţi cu pietre, cu picioarele în cap, zeci de oameni în uniformă fiind răniţi şi transportaţi la spitale.
7. Protestatarii înaintează spre clădirea preşedinţiei, aruncând pietre, spărgând geamuri şi uşi şi, în definitiv, luând cu asalt sediul preşedinţiei, devastând şi incendiind totul în calea lor.
8. Mii de protestatari, după ce au devastat preşedinţia, se îndreaptă spre Parlament aplicând aceeaşi tactică: ploaie cu pietre, snopirea în bătăi a poliţiştilor, ocuparea, distrugerea, incendierea şi prădarea sediului forului legislativ.
9. Organizatorii acţiunilor de protest, care încearcă să tempereze mulţimea, pierd orice control asupra situaţiei şi dau bir cu fugiţii. După vandalizarea şi arderea celor două sedii ale instituţiilor de stat, intrând în panică, toţi capii partidelor liberale care au instigat mulţimea la proteste dispar din centrul capitalei şi din preajma celor două sedii oficiale.
10. Către seara zilei de 7 aprilie, nici un conducător de partid nu mai rămâne în stradă, nimeni dintre cei care au pregătit politic acţiunile de protest nu mai este de găsit printre protestatari.
11. În noaptea dintre 7 spre 8 aprilie, forţele de ordine declanşează operaţiunea de eliberare a celor două clădiri, reţin mai mulţi protestatari, îi transportă la sectoarele de poliţie. Subliniez, anume în timpul nopţii s-au comis toate abuzurile şi excesele din partea unui şir de colaboratori ai Ministerului de Interne. În mod evident, dacă în ziua de 7 aprilie organizatorii acţiunilor de protest, conducătorii de partide, deputaţii, ceilalţi activişti ai partidelor care la ora actuală se fală la guvernare ar fi rămas în mijlocul protestatarilor, i-ar fi convins, i-ar fi rugat pe aceştia să înceteze distrugerile, incendierile şi devastările celor două clădiri, i-ar fi rugat pe aceştia să plece acasă, nimic din cele întâmplate în acea fatidică noapte nu ar fi avut loc.

Filat, Ghimpu, Chirtoacă şi Urechean, sunt direct responsabili de cele întâmplate pe 7 aprilie

În acest context, vreau să subliniez că întreaga răspundere politică, juridică şi morală pentru tragedia din 7 aprilie 2009 cade pe umerii celor care şi-au asumat organizarea mitingurilor prin cererile depuse la Primărie, prin prezenţa nemijlocită în centrul demonstranţilor ca şi prin încercarea de a deturna ancheta care se desfăşoară la ora actuală. Dincolo de nevoia de a stabili prin intermediul Justiţiei răspunderea personală a fiecărui protestatar violent şi a fiecărui poliţist care a bătut sau torturat pe unul dintre participanţii la acelea acţiuni, răspunderea personală a lui Vladimir Filat şi a celorlalţi semnatari şi organizatori oficiali ai acelor proteste sunt absolut evidente. Suferinţa, maltratările, moartea unora dintre protestatari trebuie să fie urmate în mod obligatoriu de identificarea şi pedepsirea tuturor vinovaţilor din rândurile colaboratorilor de poliţie. Însă, în acelaşi timp, Procuratura Generală trebuie să manifeste un tratament egal şi faţă de organizatorii acelor acţiuni de protest, şi faţă de persoanele care au snopit în bătăi pe unii poliţişti aflaţi la datorie şi au adus prejudicii materiale extraordinar de mari Republicii Moldova. Aşadar, Vladimir Filat, Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoacă, Serafim Urechean şi alţi exponenţi ai partidelor liberale sunt direct responsabili de cele întâmplate, însă nu compar în faţa organelor de anchetă pentru a da explicaţii şi a purta răspundere pentru implicarea directă în acea catastrofală zi de 7 aprilie, urmată de noaptea dintre 7 spre 8 aprilie.

Este absolut clar că, dacă aceşti politicieni ar fi rămas în piaţă pe tot parcursul nopţii respective, nimic din toate cele relatate la conferinţa de presă a şefului statului în exerciţiu şi de primarul general al capitalei nu s-ar fi întâmplat.

Spun aceste lucruri deoarece eu personal şi colegii mei am organizat sute şi mii de demonstraţii de protest, începând cu vara anului 1988, de-a lungul foarte multor ani, dar întotdeauna, noi, organizatorii, şi eu personal ca semnatar al cererilor depuse la Primărie, am asigurat caracterul paşnic şi democratic al acelor acţiuni.

Vreau să vă amintesc de trei ani care s-au succedat în lupta noastră de stradă în confruntarea cu guvernarea comunistă şi care sunt mai proaspeţi în memoria dumneavoastră. Anul 2002. Protestele noastre au durat din 9 ianuarie şi până la 29 aprilie. Zi şi noapte, non stop, zeci şi sute de protestatari s-au perindat atunci în centrul capitalei. Însă nici o zi şi, mai ales, nici o noapte, protestatarii nu au rămas fără organizatori. Noi, în calitatea noastră de lideri de partid şi de deputaţi, întotdeauna ne-am protejat protestatarii şi am stat între ei şi forţele de ordine.

Anul 2003, sfârşitul lunii noiembrie – respingerea Memorandumului Kozak, proteste care au durat timp de o săptămână. Eu şi alţi colegi de-ai mei personal am umblat prin instituţiile de învăţământ, licee şi universităţi, chemând tinerii la proteste. Dar pe parcursul acelor zile şi nopţi, din nou, de fiecare dată, liderii creştin-democraţi au fost printre protestatari şi au stat să vegheze caracterul paşnic şi democratic al demonstraţiilor şi să facă totul pentru a se evita o confruntare între demonstranţi şi forţele de ordine.

Anul 2004 – protestele din faţa Companiei „Teleradio-Moldova”, care s-au conjugat cu greva organizată de angajaţii la această companie. Iarăşi, aceste proteste care au durat foarte mult, în luna august şi la începutul lunii septembrie, întotdeauna au avut un caracter paşnic şi acest caracter a fost asigurat de prezenţa permanentă, subliniez, permanentă, am făcut de gardă acolo, a reprezentaţilor şi deputaţilor creştin-democraţi.

Este foarte şi foarte important să subliniem aceste exemple nu pentru a ne asuma noi nişte merite, dar pentru a arăta aşa cum au fost evenimentele din aprilie 2009 în centrul capitalei Republicii Moldova. Observaţi ce se întâmplă la ora actuală. Toate instituţiile mass-media aservite actualei guvernări trunchiază realitatea. Uitaţi-vă ce se întâmplă la Compania „Teleradio-Moldova”. Deja se face promo pentru un film care va fi difuzat pe 7 aprilie. Nu ştiu conţinutul acestui film, dar am văzut cum se promovează imaginile respective: protestatarii paşnici, cu floricele şi panglici tricolore, molestaţi şi mâncaţi de vii de către agresorii de la Ministerul de Interne. Subliniez încă o dată, nimeni dintre poliţişti nu poate să fie absolvit de răspunderea personală pentru eventualele abuzuri, torturi sau chiar asasinate. Dar asta nu înseamnă câtuşi de puţin că noua guvernare îşi poate permite o dezinformare atât de periculoasă a opiniei publice. Este extrem de regretabil faptul că o serie de ziarişti şi instituţii respectabile se lasă manipulaţi şi utilizaţi de actuala putere.

Teatrul „Satiricus” s-a transformat într-o organizaţie propagandistică

Am observat şi evenimentul care se vrea cultural de la Teatrul „Satiricus”. Regret foarte mult că această instituţie teatrală s-a transformat într-o organizaţie propagandistică şi nu mai are nimic în comun cu arta teatrală şi, cu atât mai puţin, cu estetica. Vladimir Filat şi alţi capi ai actualei guvernări s-au înfăţoşat în faţa publicului ca mari eroi.

Unde au fost Filat, Ghimpu şi Chirtoacă în noaptea în care murea Valeriu Boboc?

Rebobinaţi filmul, aveţi înregistrarea, uitaţi-vă la feţele acestor „lideri”. Cum arătau ei în toiul evenimentelor din 7 aprilie? Cum arătau ei la dezbaterea organizată în aceeaşi seară la Pro TV? La fel de viteji, la fel de spilcuiţi? Unde au fost ei în noaptea când murea Valeriu Boboc? Au fost alături de el? Aceşti oameni au trădat proprii protestatari şi adepţi. Aceşti oameni ar trebuie să fie urmăriţi penal de către Procuratura Generală, lucru imposibil la ora actuală în Republica Moldova. De ce? Pentru simpaticul nostru procuror general, de fapt, este avocatul actualei guvernări şi toţi subordonaţii lui fac, de voie, de nevoie, jocul actualei guvernări.

Cei care încă nu au înţeles că astfel de situaţii vor crea alte stări explozive în viitor trebuie să se oprească. Situaţia este explozivă. Ea este instigată de instituţiile mass-media în fiecare zi. Această tragică aniversare ar fi trebuit să ne regăsească într-un moment de reconciliere naţională şi de eliberare a organelor de anchetă şi a justiţiei de sub controlul politic al actualei guvernări.

Ghimpu şi Chirtoacă aplică o lovitură puternică statului de drept

Câteva cuvinte despre conferinţa de presă organizată ieri de către Mihai Ghimpu, şeful statului nostru la ora actuală, şi de către nepotul domniei sale, primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă. Ceea ce s-a întâmplat la acea conferinţă depresă este ceva absolut incalificabil, fără precedent şi condamnabil penal. Ancheta asupra evenimentelor din 7 aprilie se află în plină desfăşurare. Tânărul Dorin Chirtoacă, mânuitor destul de abil al calculatorului, a demonstrat în faţa presei şi a opiniei publice nişte imagini care se presupune că sunt din noaptea dinspre 7 spre 8 aprilie. Nu am căderea să judec calitatea şi autenticitatea acestui film. Ceea ce este însă absolut clar trebuie spus: avem de-a face cu noi demnitari care ocupă funcţii cheie în statul nostru. Ambii pretind că au făcut facultatea de drept şi ambii aplică o lovitură puternică instituţiilor statului de drept din Republica Moldova. Aţi observat cât de timidă a fost reacţia Procuraturii Generale după această conferinţă de presă. Nu ştiu dacă procurorul general sau altcineva în numele domniei sale a bolmojit ceva de genul: da, şi noi suntem în posesia acestei imprimări. Nici un cuvânt, nici o silabă, nici o aluzie la faptul că cei doi demnitari au violat grav normele statului de drept. Ar fi fost în drept opinia publică din Republica Moldova să audă din partea Procuraturii Generale avertismente publice adresate lui Mihai Ghimpu şi lui Dorin Chirtoacă să înceteze imixtiunile în anchetă, să înceteze presiunile politice asupra celor care trebuie să scoată la capăt cercetarea, investigarea tuturor elementelor şi a tuturor persoanelor implicate.

Aţi observat că Dorin Chirtoacă, ca de altfel şi în ajun, a înşiruit un şir întreg de nume de înalţi demnitari ai Ministerului de Interne care, la ora actuală, să află în exerciţiul funcţiunii. Cineva s-a gândit la consecinţele de azi ale acelor nominalizări? Ce facem cu prezumţia nevinovăţiei? Unde este spiritul critic al ziariştilor din Republica Moldova, care ar trebuie să aibă obligaţia nu să facă jocul guvernării, uneia sau alteia, ci să ţină în şah orice guvernare? Cine a admonestat public cei doi demnitari care violează Constituţia, Codul Penal, legislaţia şi ideea supremaţiei legii? Au fost nominalizaţi o serie de comisari. Ei trebuie să-şi continue activitatea de astăzi până când se va dovedi vinovăţia sau nevinovăţia lor. Cine să mai asigure ordinea publică în acele raioane sau oraşe, cine să mai dea ascultare reprezentaţilor forţelor de ordine? Ce facem noi, un stat anarhic?

Filat trebuie să-şi dea demisia pe durata anchetei

Mi-a plăcut foarte mult descinderea domnului Vladimir Filat la Comisariatul General al Poliţiei. Chiar arăta destul de bine imaginea lui în camerele de detenţie preventivă. Această vizită fulger, mediatizată masiv de instituţiile şi publice de presă din Republica Moldova s-a soldat cu demisia „benevolă” a comisarului de poliţiei al municipiului Chişinău. Habar nu am dacă persoana respectivă este sau nu implicată în evenimentele din 7 aprilie. Ceea ce pot spune cu certitudine este că Vladimir Filat este implicat direct în acele evenimente. Autograful domniei sale stă pe înştiinţarea depusă la Primăria capitalei. Putem concluziona că în timp ce comisarul municipiului Chişinău se presupune că a fost implicat în acele activităţi, Vladimir Filat a fost implicat cu certitudine ca organizator şi ca persoană care în numele partidului său a trebuit să garanteze caracterul paşnic, legal şi democratic al acelor proteste. Aşadar, dacă comisarul general al municipiului Chişinău şi-a dat ieri demisia, cred că suntem în drept să cerem demisia lui Vladimir Filat din funcţia de prim-ministru pe durata desfăşurării anchetei, până la clarificarea gradului lui de vinovăţie ca să avem şi noi satisfacţia că domnia sa respectă legea şi se pune la dispoziţia organelor de anchetă. Altfel ajungem într-o situaţie comică, dacă nu ar fi atât de dramatică. Adică ne imaginăm că un oarecare comisar al municipiului Chişinău poate să influenţeze în favoarea sa ancheta, iar ditamai şeful Guvernului Republicii Moldova nu influenţează câtuşi de puţin ancheta penală asupra evenimentelor din 7-8 aprilie. Ce facem fraţilor, încotro ne rostogolim? Cine poate să oprească această spirală a minciunii, dezinformării şi manipulării opiniei publice? Cine poate să oprească această degradare continuă şi periculoasă a Procuraturii Generale în postura de unealtă jalnică a actualei guvernări?

Această operaţiune de spălare a creierilor şi încercare de a evita răspunderea pentru ceea ce s-a întâmplat acum un an a fost însoţită şi de cunoscuta scrisoare a prim-ministrului Filat către primarul general al capitalei, care şi s-a votat în Consiliul Municipal, de instalare a unui monument în faţa Parlamentului, legat de evenimentele din 7 aprilie, numai că încă nu se ştie cine sunt eroii, şi cine sunt criminalii. Cui i se instalează acel monument? Niciodată Republica Moldova nu a fost într-o situaţie politică mai dificilă, într-un impas din care nu se întrevede nici o soluţie paşnică, constructivă, democratică, legală, europeană. Acest spirit revanşard, această încrâncenare, această ură şi dorinţă de a călca pe orişicine ce gândeşte altfel decât actuala guvernare este una fără precedent.

Republica Moldova riscă să se transforme într-un butoi cu pulbere

În aceste condiţii, Republica Moldova riscă să devină un stat neguvernabil. Republica Moldova riscă să se transforme într-un butoi de pulbere. Republica Moldova nu poate să nu manifeste îngrijorare prin vocile de conştiinţă care trebuie să se audă din ce în ce mai puternic: cum se va desfăşura viitoarea campaniei electorală, care va fi subiectul de dezbatere electorală preferat pentru principalii actori politici din Republica Moldova: problemele de ordin economic, social, administrativ, salarial sau isterizarea în continuare a opiniei publice asupra unei situaţii dramatice care s-a consumat acum un an şi care trebuie să se consume în linişte, prin activitatea corectă, independentă, legală, fără nici un fel de constrângere politică a Procuraturii Generale şi a justiţiei?

Un abuz nu poate fi substituit printr-un alt abuz. O crimă nu poate fi înlocuită cu altă crimă. Această înlănţuire de justificări a abuzurilor ale actualei guvernări prin abuzurile reale sau imaginare ale fostei guvernări nu poate să aducă la un final pozitiv, fericit, constructiv pentru Republica Moldova. De aceea, PPCD îşi exprimă regretul în legătură cu această alunecare periculoasă a situaţiei politice din Republica Moldova, îşi exprimă protestul faţă de ţinuta iresponsabilă, cinică şi imorală a exponenţilor actualei puteri şi cheamă factorii de decizie din actuala guvernare să înceteze dezinformarea opiniei publice, presiunile asupra anchetei şi să se prezinte benevol în faţa procurorilor pentru a depune mărturii şi pentru a se face responsabili, în măsura în care sunt, de ceea ce s-a întâmplat acum un an.

Anunțuri
  1. Aprilie 7, 2010 la 4:03 pm

    La… Prefectura ?

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: