Prima pagină > Eveniment > Adrian Severin: Moldova nu are o clasă politică legitimă

Adrian Severin: Moldova nu are o clasă politică legitimă

Miercuri 14 aprilie 2010, Fundaţia „Friedrich Ebert” (oficiul UE din Bruxelles), a organizat o dezbatere publică „Relaţiile UE – Moldova, prin prisma crizei politice interne: Căi de soluţionare in viitor”, care a fost moderata de Markus Broich, expertul pentru Republica Moldova în cadrul grupului parlamentar social-democrat german.

Dezbaterea a fost iniţiată de Marian LUPU, preşedinte al Partidului Democrat din Moldova. În prima parte a discursului său, M. Lupu a făcut o scurtă prezentare a Republicii Moldova şi a situaţiei politice interne, după care a relatat cauzele care au generat blocajul politic instituţional. În opinia lui Marian Lupu, principalul motiv care stă la baza crizei politice interne este „lipsa de conlucrare cu opoziţia parlamentara – Partidul Comuniştilor”.

„În prezent, acest partid, este condus în mod autocratic de preşedintele său, care de mult trebuia să se pensioneze. Pe parcursul celor 8 ani (2001-2009) Vladimir Voronin a guvernat în acelaşi mod autocratic şi tara, şi partidul. Dar eşecul suferit după alegerile anticipate din 29 iulie 2009 a provocat, la o parte din conducerea PCRM, o abordare politică dominată de revanşism neconstructiv. Ca urmare, noile alegeri anticipate nu mai pot fi evitate. Alianţa pentru Integrare Europeană s-a constituit pe principii democratice, de aceea ea va respecta prevederile constituţionale şi va organiza Alegeri parlamentare anticipate – la finele anului 2010 sau la începutul anului 2011. Însă, înainte de a declanşa campania electorală, AIE trebuie să realizeze un obiectiv politic important, care va elimina pe viitor orice tentativă de blocaj instituţional. Articolul 78 din Constituţie, privind alegerea şefului statului, trebuie neapărat modificat, altfel, Republica Moldova se va confrunta din nou cu o criză politică. În acest sens, AIE a ajuns la un consens parţial cu PCRM. De ce parţial? Deoarece, comuniştii au venit cu proiectul lor, iar AIE a prezentat proiectul ei. Însă aici nu merge vorba de un „război al proiectelor”; unul comunist şi altul democrat. Pur şi simplu, AIE a ajuns la concluzia că cetăţenii Republicii Moldova trebuie să-şi aleagă preşedintele ţării prin vot direct şi democratic în cadrul Alegerilor Prezidenţiale. Vom implementa regimul politic semiprezidenţial – semiparlamentar, după modelul României, Lituaniei, Poloniei; unde Preşedintele ţării va deţine un rol cheie, alături de Prim-ministru şi Preşedintele Parlamentului. Cei 8 ani de guvernare comunistă au demonstrat că în Republica Moldova democraţia este încă un proces politic fragil, de aceea nu este bine când puterea este concentrată doar în mâinile unei persoane. Pe de altă parte, proiectul comunist de schimbare a Articolului 78 prevede trei scrutine de alegere a şefului statului în Parlament, cu votul respectiv a: I – 61 deputaţi, II – 56 deputaţi, III – 52 deputaţi. Dar dacă după viitorul scrutin parlamentar vor câştiga 2 formaţiuni: una cu 50 şi alta cu 51 de deputaţi, iarăşi, va trebui să organizăm alegeri parlamentare anticipate.  De aceea, până a declanşa alegerile parlamentare anticipate, AIE va modifica articolul 78 prin votul a 68 de deputaţi, necesar pentru a opera o modificare constituţională sau va supune referendumului constituţional respectiva modificare legislativă.

În prezent Alianţa pentru Integrare Europeană a iniţiat un amplu proces de integrare europeană. Însă, in ultimii 10 ani acest proces a fost stopat de comunişti, care nu au cooperat „nici intr-un fel” cu structurile UE. De aceea, pentru a accede legal la piaţa muncii din UE, cetăţenii Republicii Moldova zilnic îşi schimbă cetăţenia, recurgând la obţinerea paşapoartelor româneşti şi bulgare. Pentru a a-şi stabiliza situaţia demografică, Republica Moldova, are nevoie in primul rând de liberalizarea regimului de vize. Pe lângă aceste probleme, sectorul energetic al Republicii Moldova este total dependent de Federaţia Rusă. Acum, Republica Moldova are nevoie de asistenţă tehnică, logistică şi investiţională din partea structurilor UE pentru facilitarea procesului de integrare europeană”, a declarat Marian Lupu.

Hughes Mingarelli: În Republica Moldova nu sunt specialişti ce ar poseda capacitatea să gestioneze eficient proiectele europene

Cel de-al doilea vorbitor în cadrul dezbaterii publice, domnul Hughes Mingarelli, director general adjunct în cadrul Directoratului General al Politici Externe, Comisia Europeană (direcţia Politica Europeană de Vecinătate), a salutat opţiunea de integrarea europeană a Republicii Moldova, care, de fapt, a fost iniţiată odată cu semnarea la Bruxelles (22.02.2005)  de Guvernul Tarlev a Planului de Acţiuni UE – Moldova. El a spus că la 24 martie 2005 a fost adoptată cu unanimitate de voturi Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova privind Parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene, care prevedea consensul larg al celor patru fracţiuni parlamentare în ceea ce priveşte promovarea consecventă şi ireversibilă a cursului strategic spre integrarea europeană. Drept urmare a acestei Declaraţii, Comisia Europeană, în conformitate Politica Europeană de Vecinătate a adoptat un şir de acţiuni ce au facilitat procesul de integrare europeană a Republicii Moldova:

* Pentru susţinerea reformei instituţionale, juridice şi administrative, Republica Moldova a beneficiat începând cu anul 2005 de proiectul TACIS, co-finanţat de Comisia Europeana şi Consiliul Europei (pentru perioada de 30 luni = 3.300.000 Euro).

* Începând cu 1 ianuarie 2006, Republica Moldova sa bucurat de un regim de Preferinţe Generalizate Comerciale, in cadrul comerţului cu statele membre ale UE (GSP +), care prevedea taxa „zero” pentru 80 % din mărfurile exportate din Republica Moldova. Astfel, 607 grupe de mărfuri din cele 700 exportate de Republica Moldova pe piaţa europeană a căzut sub incidenţa acestui sistem.

* La 10 octombrie 2007, la Bruxelles a fost încheiat un ACORD între Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind facilitarea eliberării vizelor, pentru următoarele categorii de persoane: a) pentru membrii permanenţi ai delegaţiilor oficiale; b) pentru membrii profesiilor libere care participă la expoziţii internaţionale, conferinţe simpozioane şi seminarii; c) pentru oamenii de afaceri şi reprezentanţii organizaţiilor de afaceri; d) pentru conducătorii auto care prestează servicii de transport internaţional de mărfuri şi pasageri; e) pentru membrii echipajelor de pe trenuri internaţionale; f) pentru jurnalişti; g) pentru persoanele care participă la activităţi ştiinţifice, culturale şi artistice; h) pentru elevii, studenţii şi profesorii instituţiilor universitare şi postuniversitare, care întreprind călătorii de studii sau formare profesională, inclusiv în cadrul programelor de schimb; i) pentru participanţii la evenimente sportive internaţionale.

Însă, potrivit lui Hughes MINGARELLI, Uniunea Europeana nu poate să acorde mai multe facilităţi pentru Republica Moldova, decât cele prevăzute în Politica Europeană de Vecinătate. Totodată, în Republica Moldova până în prezent nu sunt specialişti ce ar poseda capacitatea să gestioneze eficient proiectele europene. Abordarea mai mult formală asupra procesului de integrare europeana, dăunează vădit pentru imaginea externă a Republicii Moldova. A sosit momentul pentru politicienii moldoveni să treacă de la mesaje populiste la fapte concrete. În primul rând, dacă Republica Moldova doreşte să faciliteze pentru toţi cetăţenii săi regimul de vize cu Uniunea Europeană, ea trebuie să soluţioneze conflictul transnistrean. UE nu va permite aderarea unui stat ce are probleme cu hotarele sale.

Adrian Severin: Moldova nu are o clasă politică legitimă

Un alt participant la dezbateri, europarlamentarul român Adrian Severin, vicepreşedinte al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, a menţionat că nu este corect să abordezi împreună integrarea europeană a Republicii Moldova şi soluţionarea conflictului transnistrean, care, de fapt, sunt două obiective total diferite. Conflictul transnistrean nu este un conflict politic, economic, religios, etnic sau lingvistic, problema Transnistriei este una geopolitică. În prezent, Republica Moldova nu are mecanismele necesare pentru rezolvarea acestui conflict, aici se cere implicarea mai activă a UE, SUA, Rusiei şi Ucrainei. Pe când integrarea europeană este un deziderat exclusiv al clasei politice moldoveneşti. De fapt, democraţia din Republica Moldova a fost „opera poştaşilor”, care, aducând pensia, influenţau în mare parte şi direcţia votului. Deoarece majoritate persoanelor în vârsta se află sub pragul sărăciei, votul lor era direcţionat spre „partidele care abordează mai mult problemele sociale”. În prezent, în Republica Moldova nu există partide comuniste şi partide democratice. Partidele politice se împart în partide moderniste şi partide populiste. Din păcate, majoritatea populaţiei de la sate se luptă zi de zi pentru a supravieţui, de aceea ea este mai mult deschisă mesajului populist. Deoarece clasa de mijloc este plecată peste hotare, Republica Moldova duce lipsa de stabilitatea politică şi economică.

În Republica Moldova nu există partide comuniste şi partide democratice, ci partide populiste şi partide moderniste

Potrivit lui Adrian Severin, pentru a avea o imagine externă pozitivă şi legitimă, în prezent clasa politică din Chişinău trebuie să găsească mecanisme legale de modificare a Constituţiei. Când Republica Moldova va deveni o ţară prosperă, cu o clasă politică legitimă, susţinută de structurile europene, treptat problema Transnistriei se va rezolva de la sine, a mai spus Adrian Severin.

Ion DUMINICA, Bruxelles, pentru FLUX
Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: