Cetăţenia română încet şi la bucată?

Miercuri, 28 aprilie, preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit, alături de preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, cu studenţii basarabeni de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. „Luna trecuta s-au acordat 5.300 de cetăţenii române, iar obiectivul nostru este să atragem până la 10.000 de cetăţenii pe lună”, a declarat preşedintele român în faţa studenţilor. „Suntem două state şi un singur popor şi avem un viitor comun. Cei 22 de milioane de oameni din această parte sunt parteneri pentru cele patru milioane de cetăţeni de dincolo de Prut”, a mai afirmat Băsescu. „Am modificat Legea cetăţeniei, deşi erau politicieni care spuneau că vom fi sancţionaţi de către Europa. Nimeni din UE nu ne-a atras însă atenţia”, a susţinut preşedintele român.

Referitor la această ultimă afirmaţie, ar fi cazul să facem unele precizări. Exact cu un an în urmă, Traian Băsescu a mai făcut nişte declaraţii cu privire la acordarea cetăţeniei române, care au stârnit reacţii negative şi au produs îngrijorare în Europa. Preşedintele Băsescu a invocat atunci posibilitatea acordării cetăţeniei pentru un milion de locuitori ai Republicii Moldova, ca urmare a simplificării legislaţiei privind cetăţenia.

Şeful diplomaţiei de la Bucureşti de atunci, Cristian Diaconescu, a fost nevoit să tempereze spiritele, afirmând că partenerii europeni nu au de ce să se teamă, deoarece puţini moldoveni vor căpăta cetăţenia română, chiar prin legea simplificată. Ministrul Diaconesu preciza că decizia privind acordarea cetăţeniei române pentru moldoveni nu presupune acordarea ei în masă, ci o evaluare individuală. De asemenea, Emil Boc, fostul dar şi actualul şef al Executivului de la Bucureşti, a specificat, în aprilie 2009, că facilitarea obţinerii cetăţeniei române pentru moldoveni nu este o politică de acordare în masă a cetăţeniei. „Acordarea cetăţeniei române este o politică pe baze individuale, şi nu pentru toată lumea. Eligibile sunt doar persoanele care au avut cetăţenia română în trecut şi au pierdut-o pentru motive de care nu sunt vinovate”, a declarat Boc, precizând că dreptul la cetăţenie română se extinde acum la strănepoţii acelor oameni. Precizăm că, spre deosebire de Statele Baltice, care şi-au restabilit ex oficio foştii cetăţeni din perioada interbelică în drepturile cetăţeneşti, România a refuzat să aplice un asemenea model pentru foştii săi cetăţeni din Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa.

Întrebarea este dacă şi declaraţia făcută de Traian Băsescu la Iaşi este una la fel de populistă, ca şi cea din aprilie trecut. Miza ar fi tot una cu tentă electorală, de data aceasta ca un gest de răspuns pentru şeful Partidului Liberal şi nepotul acestuia, care l-au sprijinit în alegerile prezidenţiale.

FLUX

Publicitate