Acordul de cooperare dintre Stat şi Biserică, alternativă la referendumul lui Vladimir şi Pasat

Aşa cum am dezvăluit încă la 26 martie, publicând în FLUX articolul „Filat + Pasat = Lucinschi sau de ce nu avem nevoie de referendum pentru ca religia să fie predată în şcoală”, Mitropolitul Vladimir şi fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Valeriu Pasat, au pus de un partid politic care se va servi de stindardul Ortodoxiei pentru scopuri secular-politice, implicit electorale. Avertismentul nostru din 26 martie era că cele sfinte vor fi târâte în zona politicului şi că oamenii care au zămislit asemenea idei, mânaţi de patimi destul de păgâne şi neavând nici o oprelişte, îi vor căşuna mult rău Ortodoxiei. Un nou personaj apărut la orizont în această poveste a controversatului referendum şi a partidului lui Pasat este Dmitri Ciubaşenco, candidat la ultimele alegeri parlamentare pe listele Partidului Liberal Democrat din Moldova al premierului Filat şi cavaler al „Ordinului Republicii”, distins de preşedintele interimar Mihai Ghimpu.

Pasat a şi anunţat că îşi va crea partidul politic în cel mult două săptămâni pe osatura structurilor mitropoliei Chişinăului şi a „întregii Moldove” (episcopii, protopopiate şi parohii), printre fondatori fiind mulţi preoţi din subordinea mitropolitului Vladimir Cantarean. Pretextul şi calul de bătaie în această întreprindere, după cum era evident de la bun început, este subiectul predării obligatorii în şcoală a religiei, numită pretenţios „Bazele Ortodoxiei”. Comisia Electorală Centrală a înregistrat grupul de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea organizării unui referendum legislativ pentru modificarea Legii învăţământului, cu toate că proiectul de lege care ar urma să fie supus referendumului nu a fost făcut public.

Ministrul Educaţiei, Leonid Bujor, sesizând destul de târziu situaţia, a acuzat public mitropolia „întregii Moldove” de implicare partizană în lupta politică. „Mitropolia Moldovei se implică în viaţa politică. Nu cred că se doreşte sincer introducerea obligatorie a religiei în şcoli. Această idee, promovată de fostul director al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Valeriu Pasat, şi Mitropolia Moldovei, aduce a proiect politic”, a declarat ministrul Educaţiei.

Era şi firesc ca ministrul Educaţiei să bată alarma, de vreme ce cadrul legislativ în vigoare este unul suficient pentru predarea religiei în şcolile de stat. În context trebuie să amintim că această materie este predată facultativ, de ani de zile, în 116 şcoli din Republica Moldova, în baza manualelor şi programelor elaborate de Patriarhia Română şi aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării de la Bucureşti. Deci, cine a vrut să predea religia, a putut-o face. Iar contribuţia mitropoliei „întregii Moldove” a fost egală exact cu zero. Mitropolia a preferat să-şi dezvolte afaceri economice de mare anvergură, să se ocupe de operaţiuni de import-export, inclusiv a maşinilor de lux, să colecteze la timp şi fără pierderi taxele împovărătoare stoarse cu forţa din parohiile noastre tot mai sărace material, să jupoaie „de pe viu şi de pe mort”, cum se spune în popor, să slugărească politic, fără nici o deosebire regimurile Snegur, Lucinschi şi Voronin şi guvernele lor.

Revenind însă la cadrul legislativ, se cuvine să observăm că Legea privind cultele religioase şi părţile lor componente, nr. 125 din 11 mai 2007, prevede în mod expres posibilitatea predării religiei ca obiect de studiu în şcolile de stat. Astfel, Capitolul VI „Învăţământul moral-religios şi teologic”, în articolul 32 „Organizarea învăţământului moral-religios şi teologic” al acestei legi prevede că „Învăţământul moral-religios în şcolile de stat de toate gradele este opţional şi facultativ, exceptând cazurile prevăzute în acordurile sau convenţiile de cooperare dintre stat şi cultele religioase” (alineatul 7) şi că „Acordurile dintre stat şi cultele religioase vor prevedea dreptul copiilor de a fi exceptaţi de la orele de religie, în baza cererii părinţilor sau tutorilor legali” (alineatul 8). Prevederi similare despre posibilitatea încheierii de acorduri de cooperare între cultele religioase şi stat au fost cuprinse şi în vechea Lege despre culte, nr. 979-XI, din 24 martie 1992.

Vom preciza că Mitropolia Chişinăului şi a „întregii Moldove”, aflată în relaţii de complicitate politică, dar şi economică cu toate administraţiile care s-au perindat din 1992 până astăzi, a respins ideea încheierii unui acord de cooperare cu statul care să prevadă predarea religiei în şcolile de stat din localităţile în care are parohii. Calea încheierii unui acord de cooperare este calea legală cea mai scurtă pentru predarea obligatorie a religiei în şcolile de stat de toate gradele.

Dar, de-a lungul celor 18 ani de când există această posibilitate legală reală, cultul ortodox în frunte cu mitropolitul Vladimir Cantarean a preferat să se eschiveze de la încheierea unui acord de cooperare cu Ministerul Educaţiei. Suntem absolut convinşi că nici unul dintre miniştrii Educaţiei de la noi (Nicolae Mătcaş, Petru Gaugaş, Ion Guţu, Anatol Gremalschi, Ilie Vancea, Gheorghe Sima, Victor Ţvircun, Larisa Şavga, Leonid Bujor), în principiu favorabili mitropoliei Chişinăului, nu s-ar fi opus unui asemenea acord de cooperare.

Actualul ministru al Educaţiei, Leonid Bujor, a sondat terenul, testând reacţia celor două mitropolii ortodoxe din Republica Moldova în vederea încheierii pe parcursul acestei veri a unor acorduri de cooperare care să prevadă predarea religiei în şcolile de stat. Mitropolia Basarabiei, discutând subiectul, s-a pronunţat ferm pentru încheierea unui asemenea acord şi a respins ideea unui referendum legislativ folosit în scopuri politice. Mitropolia Chişinăului s-a arătat refractară la iniţiativa ministrului Bujor şi marşează în continuare, alături de fostul cap al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Pasat, pe ideea de referendum cu orice preţ.

Cunoscând aceste elemente, putem presupune că Mitropolia Basarabiei va prelua iniţiativa şi va negocia cu ministerul Educaţiei, într-un timp foarte apropiat, un acord de cooperare în chestiunea predării religiei în şcolile de stat, exemplu care ar putea fi urmat şi de alte culte religioase recunoscute. Mitropolitul Basarabiei Petru Păduraru a subliniat în declaraţiile publice de până acum că anume aceasta ar fi calea de urmat, nu cea a referendumurilor care tulbură şi dezbină Biserica. Logica situaţiei ne sugerează că Ministerul Educaţiei va răspunde pozitiv unui asemenea demers legal şi legitim, prin care religia să fie studiată în şcoli, iar Biserica să fie ferită de interferenţele nefaste ale politicului. O astfel de perspectivă va fi de natură să diminueze impactul politic al referendumului urzit de Pasat şi compania şi să aducă lucrurile pe un făgaş normal, în limitele Legii privind cultele religioase şi părţile lor componente.

Sistemul de acorduri sau convenţii de cooperare dintre stat şi culte, într-o chestiune sau alta, este aplicat pe larg în statele Europei. În ţările de tradiţie catolică sau protestantă acesta se mai numeşte sistemul de concordate. Pe de o parte, un asemenea sistem permite materializarea principiilor simfonice de cooperare şi de subsidiaritate, fiind un ferment pentru armonizarea intereselor statului cu cele ale cultelor religioase. Pe de altă parte, un asemenea sistem are avantajul de a permite ca Biserica (organism divino-uman) şi Statul (organism secular-politic), diferite ca natură, scop şi mijloace, să rămână suveran fiecare în domeniul său de competenţă, fără a se confunda sau amesteca unul cu altul.

De ce mitropolitul Vladimir merge totuşi pe mâna lui Pasat, forţând Biserica să facă jocul acestuia? Mai mulţi observatori atenţi şi cunoscători ai domeniului sunt de părere că mitropolitul Vladimir dă toate pe una pentru că zilele lui de aflare în scaunul de Chişinău devin tot mai puţine. După mişcarea spectaculoasă a Moscovei de retragere, aparent inexplicabilă, a episcopului Iustinian Ovcinnikov de la Tiraspol şi înlocuirea acestuia cu unul mai de nădejde ca episcopul Sava Volkov, nu putem exclude că Patriarhia rusă are deja pregătit un înlocuitor pentru năbădăiosul, aventurierul şi hiperpolitizatul mitropolit Vladimir. Timpul va confirma dacă aceşti observatori au sau nu dreptate.

Până atunci însă este tot mai clar că iniţiativa politică pasato-vladimiristă cu referendumul nu poate conduce la liniştea Bisericii şi a societăţii noastre, nici la concilierea celor două mitropolii ortodoxe, nici la armonizarea relaţiilor dintre Biserică şi stat şi nici nu este o soluţie viabilă pentru problema predării religiei în şcoală. Singura soluţie realistă şi rezonabilă este cea administrativă, în limita Constituţiei şi legilor în vigoare, îmbrăţişată cu mult calm şi înţelepciune, chiar de la bun început, de către Mitropolia Basarabiei.

Aşteptăm aşadar ca Ministerul Educaţiei să spargă gheaţa şi să încheie anume cu Mitropolia Basarabiei primul său acord de cooperare, astfel încât religia să poată fi studiată în şcoli chiar de la 1 septembrie anul curent, înainte ca referendumul lui Pasat să aibă loc.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Publicitate