Din nou despre podul Leova-Bumbăta peste râul Prut

Vlad Cubreacov în discuţie cu Gheorghe Focşa, primarul oraşului Leova

– Domnule primar, problema restabilirii podului Leova-Bumbăta este una mai veche. Acest pod a existat până în 1944, când a fost distrus de sovietici. Abia în ianuarie 2004 Guvernul Republicii Moldova, răspunzând cererilor primăriei Leova şi ale fostului Consiliu Judeţean Lăpuşna, a inclus pe agenda sa chestiunea restabilirii podului peste râul Prut. La ce etapă se află în acest moment rezolvarea problemei?

– Aveţi dreptate invocând demersurile Consiliului Judeţean Lăpuşna. Trebuie să precizez însă că interesul Consiliului Judeţean de atunci nu a fost unul suficient, întrucât pe teritoriul judeţului exista vama Leuşeni-Albiţa, considerată a fi suficientă. Mai târziu Consiliul Raional Leova, împreună cu primăria oraşului nostru, au revenit la această problemă. A fost elaborat un studiu de prefezabilitate. În anul 2007, cu ocazia şedinţei de la Suceava a Trilateralei România-Moldova-Ucraina, primăria Leova a depus un proiect de finanţare a reconstrucţiei podului Leova-Bumbăta. Ca urmare, am primit vizita unui expert, care ne-a recomandat divizarea proiectului în trei compartimente: accesul până la pod din partea Republicii Moldova, podul propriu-zis şi accesul la pod din partea României. Din păcate, din 2007 până în 2009 am constatat că Guvernul de la Chişinău nu a mai arătat interes faţă de acest proiect.– Studiul de prefezabilitate privind trecerea peste Prut în regiunea localităţilor Leova şi Bumbăta a fost elaborat de către Biroul de Proiectări şi Construcţii „Injproiect” din Chişinău. Mai este valabil acest studiu din anul 2004?

– Da, studiul de prefezabilitate este valabil, dar avem nevoie şi de un studiu de fezabilitate. În acest sens, suntem în căutare de fonduri financiare pentru un studiu de fezabilitate şi pentru lucrările de proiectare. Din păcate, începând cu anul 2007 elaborarea studiului de fezabilitate nu a fost posibilă din cauza lipsei de consens politic între Bucureşti şi Chişinău.

– În ultimul an de zile acest consens politic există?

– Cel puţin la nivel local există. În cel mult o lună de zile vom semna un Acord de parteneriat şi colaborare între primăria Leova şi primăria comunei vecine Vetrişoaia, judeţul Vaslui. Am hotărât să construim relaţiile noastre de jos în sus. Acest Acord de parteneriat şi colaborare va veni în completarea unui alt Acord similar încheiat între Consiliul Raional Leova şi Consiliul Judeţean Vaslui.

– În perioada anilor 2009-2010 chestiunea podului şi trecerii peste frontieră în regiunea localităţilor Leova-Bumbăta s-a aflat pe agenda Comisiei intergurvernamentale mixte moldo-române?

– Deocamdată nu, dar, din câte cunosc, această chestiune va figura pe agenda unei apropiate şedinţe a Comisiei respective.

– Ce ne puteţi spune despre costurile estimative ale lucrărilor de proiectare şi a celor de construcţie a podului Leova-Bumbăta şi a infrastructurii aferente de o parte şi de alta a Prutului?

– Este vorba de o sumă în jur de 8 milioane de euro. Am făcut demersuri pentru includerea acestui proiect în Programul operaţional Regiunea de Dezvoltare Sud pentru anul viitor, 2011. Aici mă refer la acoperirea costurilor pentru studiul de fezabilitate şi pentru lucrările de proiectare.

– Cam cât ar putea dura lucrările de construcţie? În studiul de prefezabilitate elaborat de „Injproiect” în anul 2004 se vorbea de un termen maxim de 24 de luni, acest termen incluzând atât durata lucrărilor de proiectare, cât şi pe cea a lucrărilor de construcţie. Acum aveţi în vedere acelaşi termen de 24 de luni sau acesta va fi modificat?

– Nu, termenul de 24 de luni a rămas valabil. Dimpotrivă, dacă am avea asigurată finanţarea, acest termen chiar ar putea fi micşorat.

– Acum câţiva ani Comisia creată cu participarea primăriei Leova şi a autorităţilor publice locale de la Vetrişoaia, judeţul Vaslui, pusă în faţa a trei variante inginereşti de construcţie a podului Leova-Bumbăta, a optat pentru cea de utilizare a unei suprastructuri metalice, din oţel forjat, moştenită de la fosta armată sovietică, suprastructură cuprinzând şi şase grinzi metalice cu inimă plină, aflată în păstrarea Agenţiei de Stat Rezerve Materiale şi Ajutoare Umanitare din Chişinău. Primăria Leova îşi menţine opţiunea pentru această soluţie inginerească?

– A trecut mai mult timp de când am ales această soluţie şi multe lucruri s-au schimbat. Ideea cu podul metalic păstrat la Chişinău reprezenta o soluţie provizorie propusă de primărie pentru deschiderea unui punct de trecere peste frontieră. Consider că acum trebuie să ne gândim la o altă soluţie inginerească pe care să o accepte şi partea română şi Uniunea Europeană. Cu atât mai mult cu cât avem în vedere şi construirea unei infrastructuri moderne de ambele părţi ale Prutului.

– Certificatul de urbanism eliberat la 14 iulie 2004 de către primăria Leova pentru teritoriul aferent podului Leova-Bumbăta, cuprinzând un total de 5400 de metri pătraţi, dintre care 2102 metri pătraţi pe malul basarabean al Prutului, plus 0,5 hectare de teren aparţinând fondului forestier de stat, mai este valabil şi azi?

– Certificatul de urbanism pentru această zonă de interes public nu a fost anulat şi termenul lui de valabilitate poate fi prelungit. În cazul în care vor exista modificări ale suprafeţelor zonei, primăria Leova este gata să elibereze un nou Certificat de urbanism. Vom face toate precizările necesare la etapa studiului preliminar de proiectare a podului.

– Cu cine aţi discutat chestiunea acestui obiectiv la nivelul Guvernului Republicii Moldova?

– Am discutat cu reprezentanţii Ministerului Economiei, care a creat un grup de lucru. În doar câteva zile vom participa la „Moldexpo”, împreună cu membrii acestui grup de lucru, la lucrările unui For Internaţional al Investitorilor. Grupul a avansat propunerea ca podul Leova-Bumbăta să fie inclus şi pe agenda Comisiei interguvernamentale mixte moldo-române, cum vă spuneam ceva mai înainte.

– Câte membri cuprinde acest grup de lucru responsabil şi de identificarea fondurilor financiare pentru construcţia podului?

– Cunosc patru persoane, specialişti din cadrul Ministerului Economiei, care s-au deplasat şi la faţa locului. Grupul activează în limitele unui acord încheiat între primăria Leova şi Ministerul Economiei.

– Cooperaţi şi cu Ministerul Transporturilor? Vă întreb asta pentru că trecerea peste frontieră în punctul Leova-Bumbăta ar presupune o racordare a infrastructurii podului la drumul local 574 Leuşeni-Leova, iar, de cealaltă parte a graniţei, autorităţile române trebuie să se gândească la rapocrdarea la drumul naţional 24A Bârlad-Murgeni-Fălciu-Berezeni-Stănileşti-Huşi.

– Ceea ce am putut obţine până acum este un Aviz pozitiv al Ministerului Transporturilor pentru această etapă. Am convenit însă cu reprezentanţii ministerului ca în etapele următoare, când vom avea primele schiţe de proiect, să coordonăm lucrările noastre cu ministerul, pentru a ne putea înscrie în proiectele de dezvoltare a reţelelor de drumuri. În acest sens, cunosc că ministerul are în vedere reabilitarea şi asfaltarea drumului Leova-Cimişlia, astfel încât întreaga zonă să capete un plus de atractivitate economică.

– Săptămânalul FLUX este singurul care a mai scris despre necesitatea restabilirii podului Leova-Bumbăta. Ce aţi putea spune pentru cititorii noştri despre importanţa acestui pod, unul din cele 22 care existau în 1940 pe Prut?

– Acest obiectiv are valoare strategică pentru oraşul şi raionul Leova, dar el este la fel de important şi pentru raioanele Cimişlia, Căuşeni, Ştefan Vodă, Comrat, Basarabeasca, care ar obţine un acces liber şi direct către România şi Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere, podul Leova-Bumbăta ar trebui să prezinte un interes sporit şi pentru partenerii noştri de la Bucureşti şi Bruxelles. Avem nevoie de interconectare cu celălalt mal al Prutului. O ruptură trebuie să se producă.

– Cunoscând toate datele problemei şi ţinând cont de aşteptările foarte mari atât ale dumneavoastră, cât şi ale tuturor celor care au în atenţie această chestiune, când credeţi, realist vorbind, că va fi posibilă inaugurarea acestui pod?

– Întrebarea dumneavoastră mă pune la mare încercare. Mi-ar plăcea să fiu prezicător pentru a putea şti dinainte dacă vom avea sau nu stabilitate politică în Republica Moldova. Soluţionarea acestei probleme depinde într-o foarte mare măsură de gradul de stabilitate politică în ţară, de jos până sus. Dacă nu ne vom juca de-a alegerile în fiecare an, se poate spune că termenul de doi ani de zile este realist pentru încheierea lucrărilor. Partea de documentaţie este pregătită de noi de ani de zile. Către lunile iunie-iulie 2011 am putea anunţa deja o licitaţie publică pentru executarea lucrărilor de construcţie, care să dureze un an-un an şi jumătate maximum.

– Domnule primar, vă mulţumesc din toată inima pentru acest interviu şi vă urez succes deplin în promovarea acestui important proiect tansfrontalier despre care am discutat.

FLUX

Publicitate