Ghimpu, cu mâna pe roata istoriei

Miercuri, 16 iunie, s-a împlinit un an de la dizolvarea fostului Legislativ. Astfel că, începând cu această zi, actualul Parlament, care nu a reuşit să aleagă şeful statului la finele anului trecut, poate fi dizolvat.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, care a susţinut miercuri o conferinţă de presă, a recunoscut că, potrivit Constituţiei, preşedintele Republicii poate dizolva Parlamentul şi stabili data alegerilor anticipate. Totodată, el a precizat că este obligat să ţină cont de unele circumstanţe noi, cum ar fi organizarea referendumului de modificare a Constituţiei, preconizat pentru luna septembrie. Astfel, a spus el, până la desfăşurarea referendumului, Parlamentul nu va fi dizolvat.

Plastic în exprimare ca întotdeauna, preşedintele interimar a decretat: «Azi începe să se învârtă roata constituţională. De astăzi eu pot dizolva Parlamentul». Totodată, Ghimpu a dat de înţeles că roata se va învârti aşa cum va dori el şi nu altcineva. „Nimeni nu mă poate obliga să dizolv Parlamentul, decât Constituţia, care însă, nu prevede un termen concret”, a mai menţionat speakerul. Neînfricatul preşedinte a dat şi o listă a factorilor (încercaţi să urmăriţi firul logic!) care nu-l vor putea influenţa în nici un chip. „Nici mitinguri, nici avioane, nici bombe, nici Curtea Constituţională nu mă pot obliga să dizolv Parlamentul atunci când vor ei”, a accentuat el. În accepţia lui Mihai Ghimpu, termenul rezonabil de dizolvare a Legislativului, stipulat în Constituţie, este înţeles de fiecare în felul său şi ar putea fi extins măcar şi până în 2013.

Referindu-se la propunerea PCRM de modificare a Constituţiei în Parlament, fără referendum, Ghimpu a opinat că aceasta este cioara din par, iar propunerea Alianţei este pasărea din palmă. Liderii coaliţiei nu cred în sinceritatea comuniştilor, a adăugat el.

Ghimpu a mai afirmat că toate instituţiile europene agreează decizia AIE de modificare a Legii Supreme în cadrul unui referendum şi organizarea alegerilor anticipate, concomitent cu cele prezidenţiale.

Amintim că, anterior, Comisia de la Veneţia a recomandat forţelor politice din Moldova să ajungă la un compromis în privinţa modalităţii de alegere a preşedintelui în cadrul Parlamentului, iar orice modificare a Constituţiei să fie realizată în strictă conformitate cu actuala Lege Supremă.

Ioana FLOREA, FLUX

Publicitate