Prima pagină > Uncategorized > Alexandru Corduneanu: Consiliul municipal Chişinău, o instituţie nereformată şi nefuncţională

Alexandru Corduneanu: Consiliul municipal Chişinău, o instituţie nereformată şi nefuncţională

Declaraţia consilierului municipal PPCD, Alexandru Corduneanu, făcută joi, 24 iunie 2010, în şedinţa CMC

Declaraţia mea vizează practica administrativă a mandatului nostru în ultimii trei ani.

Eu constat că în efortul nostru dramatic nu am îmbunătăţit cu nimic modul de organizare şi funcţionare a APL Chişinău şi nici nu am construit nimic nou, util şi de durată pentru Chişinău. Printre altele, clădirea în care ne aflăm a fost proiectată şi dată în exploatare în 2 ani, din 1900-1902.

Constat că treburile publice continuă să fie gestionate de un mecanism administrativ nedemocrat, neparticipativ, netransparent, constituit anterior mandatului nostru şi care este unul hiperbirocratizat, ineficient şi, în esenţă, corupt.

Reforma modului de administrare a municipiului Chişinău, anunţată şi promovată după 2007 ca „schimbare” majoră, este în impas. Sub aspectul scopurilor strategice de dezvoltare, Chişinăul este, practic, lipsit de o guvernare locală. Guvernare locală în sensul modern al acestui termen, atunci când la administrarea treburilor publice participă efectiv şi societatea civilă, şi sectorul privat.

Programul de dezvoltare a municipiului Chişinău bugetat cu 2 mln USD şi elaborat de o echipă internaţională de consultanţi, stă uitat din 2008 în seiful Primăriei şi pe poliţele fracţiunilor, fără măcar a fi citit, darmite discutat de consilieri. Banii s-au cheltuit. Ca rezultat ar fi trebuit să avem: 1) Reforma instituţională şi consolidarea capacităţilor; 2) O mai bună guvernare municipală; 3)Un sistem municipal de venituri îmbunătăţit; 4) Un management financiar şi de active îmbunătăţit; 5) O mai bună planificare a administrării spaţiului urban; 6) Servicii mai bune. Din această investiţie a donatorilor străini, şi aşi vrea să enumăr donatorii: PNUD, Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare, Guvernul Lituaniei, Fundaţia Soros Moldova şi Institutul pentru o Societate Deschisă din Budapesta, din această investiţie de 25 de milioane de lei s-a ales, deocamdată, praf şi pulbere pentru Chişinău.

Şi atunci, ce avem de faţă?

Ne complacem în ideea că am făcut reforme importante la APĂ-CANAL, TERMOCOM şi în TRANSPORTUL PUBLIC. Nu cunosc alte schimbări atribuite CMC decât majorarea de tarife. În septembrie 2009, la insistenţa Primăriei, CMC a aprobat pentru S.A. Apă-Canal – ATENŢIE ! – contrar prevederilor legale, contrar recomandărilor ANRE şi a DERRP, includerea în tarif a mijloacelor pentru deservirea creditului BERD. Tot contrar recomandărilor aceloraşi instituţii, CMC a aprobat pentru S.A. APĂ-CANAL valoarea maximă, de 10% pentru rentabilitate, deşi ar fi fost rezonabil, în condiţii de criză, doar 5%. Dar, în acelaşi timp, nu am aprobat, deşi ar fi fost indicat s-o facem odată cu majorarea tarifelor un plan de acţiuni de reducere a pierderilor în reţelele proprii ale S.A. APĂ-CANAL, un plan de redresare financiară şi un plan de dezvoltare durabilă a instituţiei municipale.

Cât priveşte S.A. TERMOCOM, revenit la CMC acum cinci luni, noi, consilierii, nu am discutat şi nici măcar nu avem în vedere elaborarea unor soluţii durabile pentru cele 2 mld datorii ale instituţiei.

La fel, nu am discutat niciodată în perioada mandatului şi nu am luat decizii importante în problema schemelor de corupţie sistemică de la întreprinderile de transport.

În context, constat, cu regret, că serviciile publice pe care administraţia publică municipală le prestează populaţiei nu sunt de calitate, iar preţurile acestor servicii depăşesc capacitatea de plată a unei bune părţi a populaţiei.

  • CMC este o instituţie amorfă, care funcţionează fără vreo planificare strategică şi efect operativ.
  • De fapt, avem un tablou al incoerenţelor de politici publice pe aproape toate domeniile de interes comunitar, în caz dacă acestea nu lipsesc cu desăvârşire. Noi nu ne-am propus ca atare aprobarea unor politici, spre exemplu, de protecţie socială chiar dacă avem un Regulament de acordare a ajutoarelor sociale, care a picat subit la una din şedinţe, a fost discutat zgomotos şi votat după 8 ore.
  • Acum, iată că suntem la sfârşitul lunii iunie, iar drumurile noastre trec din reţeaua gropilor de iarnă, în reţeaua gropilor de vară. Să nu mai vorbesc de marcaje. CMC a aprobat în 2006 Strategia de dezvoltare a transportului public şi ea stă uitată pe undeva, fiindcă nu există nici un plan de acţiuni de implementare a Strategiei.
  • Ne lipseşte un program de dezvoltare a sistemului municipal de sănătate, un program real de promovare a modului sănătos de viaţă, o strategie de dezvoltare a sportului de masă şi de performanţă. Între timp am rămas, practic, fără terenuri de sport de cartier.
  • Vedem, fără vreo demonstraţie savantlâcoasă că şi comerţul stradal din Chişinău este total necivilizat, în majoritatea din gheretele amplasate oriunde sunt comercializate, de regulă, articole din tutun şi alcool. Suntem împinşi să dezvoltăm comerţul municipal doar prin înmulţirea numărului de pieţe pe lângă cele peste 40 existente. Iar ţăranii continuă să-şi comercializeze produsele direct pe trotuar.
  • Insalubritatea în municipiu este galopantă, numărul de gunoişti neautorizate este în creştere, iar rezolvarea problemei deşeurilor menajere şi a mirosului insuportabil de la staţia de epurare se amână din an în an. Avem generaţii crescute şi educate în acest miros.
  • Bugetul municipal este redus practic la venituri din taxe şi impozite, fără strategii de valorificare a patrimoniului municipal aflat în gestiune. Contribuţia la bugetul municipal al APL din gestionarea celei mai mari averi din RM, cea a municipiului (imobile, terenuri, bazine acvatice, drumuri, spaţii verzi, etc.) este de doar 20-25 %. În alte capitale această contribuţie este de peste 50 la sută.
  • Cheltuirea banilor publici nu se face pe criterii de performanţă şi este netransparentă.
  • Reglementările domeniilor public şi privat sunt insuficiente, deseori confuze sau demult depăşite.
  • Consiliul este la al 3-lea mandat oferit prin vot şi de alegătorii suburbiilor, iar noi nu avem nici o strategie, nici un program de dezvoltare a localităţilor periurbane. Cu atât mai mult, al aşa-numitelor „întovărăşiri pomicole”.
  • Şi în sfârşit, stimaţi membri ai Consiliului, Chişinăul, care este singurul oraş istoric protejat de stat din Republica Moldova, dispare sub semnătura conducătorilor municipali care demolează zilnic monumente de arhitectură, arheologie, istorie, cultură.

Iată o imaginea dezolantă a situaţiei administrative a Chişinăului după 3 ani de mandat. Cauza acestei situaţii rezidă în sistemul administrativ care se confruntă cu diverse probleme de ordin instituţional şi managerial. În actualul sistem, CMC se prezintă ca o instituţie neformată sub aspect organizatoric şi slabă sub aspect funcţional. Dacă există sau dacă ar lipsi CMC, locuitorii Chişinăului şi, mai ales, ai suburbiilor nici măcar n-ar resimţi-o cumva.

Actualul sistem nu asigură o autonomie reală a organului deliberativ, ceea ce cauzează mai multe probleme legate de raporturile între autoritatea deliberativă şi executivă. Ne trebuie o structură funcţională de conducere şi o structură de asistenţă a Consiliului municipal. Ne trebuie structuri cu atribuţii consultative pe lângă CMC în care să participe reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale, ai mediului academic, ştiinţific, al ONG-urilor.

Cu Doamne ajută!

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: