Prima pagină > Uncategorized > Sub aspect formal-juridic, Filat a câştigat definitiv cazul IPTEH. Dar sub aspect moral?

Sub aspect formal-juridic, Filat a câştigat definitiv cazul IPTEH. Dar sub aspect moral?

Vladimir Filat a ieşit basma curată în dosarul IPTEH, obţinând chiar şi o decizie de achitare la CEDO. Asta însă nu înseamnă că privatizarea imensei clădiri de la intersecţia bulevardului Ştefan cel Mare cu strada Izmail a fost efectuată în mod legal. Chiar fără a fi mare cunoscător al legislaţiei în domeniu, este uşor să-ţi dai seama că IPTEH-ul este o mare ţeapă dată statului în perioada tulbure a tranziţiei. În 1999, Filat, care deţinea funcţia de ministru de Stat, până atunci fiind şef al Departamentului Privatizare, vinde această clădire unor investitori privaţi la un preţ de nimic. De fapt, Filat a vândut clădirea sieşi, pentru ca peste câţiva ani, acest imobil să treacă prin mai multe mâini, toate ale lui Filat, şi ca, în final, el să devină proprietarul lui cu actele în regulă.

Avem o justiţie coruptă, iată de ce Filat o obţinut câştig de cauză. CEDO i-a dat câştig de cauză lui Filat pentru că ultimul a avut grijă ca instanţele de judecată să admită mai multe încălcări procedurale la judecarea cazului. Şi chiar dacă pe fond cazul a fost judecat corect, casa fiind naţionalizată pentru că a fost privatizată ilegal, CEDO a anulat această decizie pentru că s-au admis încălcări procedurale. Despre aceste încălcări a vorbit fostul avocat al lui Filat, Alexandru Tănase, care astăzi este ministru al Justiţiei în Guvernul Filat. Pe data de 15 octombrie 2008, Alexandru Tănase s-a arătat sigur de faptul că clientul său, Filat, va câştiga la CEDO din următoarele considerente: acţionarii din România nu au fost invitaţi să participe la proces, deşi a existat o solicitare în acest sens; procurorul a depus această acţiune după nouă ani, ceea ce este, potrivit avocatului, contrar principiilor de stabilitate juridică; judecătorul care a participat în prima instanţă fusese anterior refuzat prin hotărâre irevocabilă la judecarea acestui caz, deoarece şi-a expus opinia vizavi de soluţia care urma a fi adoptată. Vedeţi, toate aceste chestiuni ţin de procedură, nici una de fond.

Mai mult. Prin 2007-2008, când autorităţile au revenit la cazul privind legalitatea privatizării IPTEH, Vladimir Filat iniţial a declarat că nu are nici o legătură cu acest imobil, deşi cam de un an el deja era proprietarul lui. Mai apoi însă, a declarat că Voronin îl persecută politic, vrea să-i ia casa pentru că el a candidat la funcţia de primar al municipiului Chişinău în 2007, făcându-le comuniştilor concurenţă. Este adevărat că Voronin a vrut să-i şifoneze imaginea politicianului Filat, dar Voronin nu a vrut să facă dreptate în acest caz. Dacă Voronin ar fi dorit cu adevărat ca statul să-şi recapete drepturile asupra unui imobil ce i-a fost furat, atunci el nu ar fi admis nici o încălcare de procedură pe parcursul examinării cazului în instanţă. Aşa însă: o mână spală pe alta.

Şi în general, în Republica Moldova s-a ajuns la o situaţie ridicolă când se vorbeşte de persecuţiile politice. Noi avem acel soi ciudat de politicieni care, mai întâi s-au îmbogăţit peste noapte, furând bani din Bugetul de Stat, după care, ca să-şi pună la adăpost averile şi să-şi asigure libertatea, şi-au încropit şi nişte partide politice sau au aderat la altele deja existente. Când Procuratura sau alte instituţii de control şi de anchetă s-au apucat să cerceteze afacerile prin care aceştia au devenit milionari şi multimilionari, ei se declară imediat persecutaţi de guvernare. Cred că acesta este şi cazul lui Filat, dar nu doar al lui.

Deci, sub aspect formal-juridic, Filat a câştigat. Din punct de vedere moral însă, cazul IPTEH mai aduce încă o dată în memoria cetăţenilor moldoveni o afacere dubioasă, oneroasă, a cărei principal protagonist este Filat. Este ridicol şi gestul prin care Filat renunţă la cele peste 300 de mii de euro drept despăgubiri. Lumea o să spună: la ce îi mai trebuie despăgubiri de câteva sute de mii de euro, dacă el a luat pe degeaba o casă de câteva zeci de milioane de euro. Şi cu adevărat, valoarea clădirii din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt astăzi se cifrează la o sută de milioane de dolari. Dar în 1999 Filat a privatizat-o cu mai puţin de un milion de dolari. Asta da – lovitură, asta da – ţeapă!

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: