Patriarhia Română dezaprobă propunerea legislativă privind legalizarea prostituţiei

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE ne informează:

Pe temeiul Sfintei Scripturi, a învăţăturii Sfinţilor Părinţi şi în conformitate cu hotărârile Sfântului Sinod, Patriarhia Română dezaprobă iniţiativa legislativă a domnului deputat Silviu Prigoană privind legalizarea prostituţiei, pe care o consideră un atentat la demnitatea persoanei umane, la instituţia sacră a familiei şi la moralitatea publică.

Publicitate

Republica Moldova – coada Europei

Republica Moldova nu a făcut nici un progres economic şi rămâne în continuare cea mai săracă ţară din Europa. Potrivit datelor Eurostat (Agenţia europeană pentru statistică), ţara noastră se situează în coada clasamentului de pe continent în ceea ce priveşte Produsul Intern Brut (PIB), veniturile şi puterea de cumpărare a populaţiei pe cap de locuitor.

PLDM + PCRM = candidat comun?

Prim-vicepreşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, ministrul Justiţiei în guvernul Filat, Alexandru Tănase, vorbind în numele formaţiunii într-o conferinţă de presă organizată miercuri, 07 septembrie 2010 a susţinut că AIE şi PCRM trebuie să aibă un candidat comun la viitoarele alegeri prezidenţiale. În acest sens, Tănase a anunţat că PLDM este gata să negocieze cu Partidul Comuniştilor al lui Vladimir Voronin. Prim-vicepreşedintele PLDM a optat pentru identificarea unei „candidaturi de compromis la funcţia de preşedinte al ţării noastre, deoarece nici un partid nu va deţine „pachetul de control” în viitorul parlament moldovenesc”.

Pasat cere oficializarea limbii ruse

Liderul Partidului Umanist din Moldova, Valeriu Pasat, susţine că pentru a rezolva problema transnistreană trebuie să se revină la decizia privind declararea limbii ruse drept a două limbă de stat a Republicii Moldova. Această declaraţie a fost lansată joi, 9 septembrie 2010, în cadrul unei conferinţe de presă, în care Pasat a prezentat un proiect de reintegrare a Republicii Moldova în spaţiul estic. “Problema transnistreană se va rezolva de la sine”, consideră preşedintele PUM.

O tristă statistică: Românii de pe ambele maluri ale Prutului bat recordurile la mortalitatea infantilă în Europa!

Potrivit datelor Eurostat de anul trecut, 2009, Republica Moldova se situează, printre cele 47 de state europene, pe poziţia a doua a clasamentului mortalităţii infantile, fiind devansată doar de către Turcia, care are o rată a mortalităţii infantile de 15,3 la mie. Anul trecut în Republica Moldova au murit câte 12,1 prunci la 1 000 de nou-născuţi vii.

Exit-Poll-ul, o nouă manipulare sociologică

După eşuarea referendumului din 5 septembrie 2010, la care au participat doar 29,05% din electorat, toată lumea a rămas şocată pentru că sondajele realizate anterior de diverse instituţii de investigaţii sociologice pretindeau că la plebiscit vor participa 70% şi chiar mai mult. Eroarea este una ieşită din comun. Cei care au realizat aceste sondaje mincinoase au, probabil, un şir de explicaţii pentru a se disculpa.

Igor Boţan: Liderii AIE au fost extrem de aroganţi pentru că s-au văzut deja cu coroana pe cap şi cu sceptrul în mână

Eu m-am manifestat împotriva acestui referendum încă de la început şi mi-am făcut faimă proastă în ochii susţinătorilor acestuia. Acum însă am satisfacţia că s-a prăbuşit. Mai mult decât atât, am satisfacţia că liderii AIE recunosc că acest referendum este unul inutil, că problemele puteau fi soluţionate şi pe altă cale.

Dacă analizăm de ce s-a prăbuşit, găsim un şir întreg de explicaţii. Primul lucru este că boicotul comuniştilor a fost unul eficient. Apare întrebarea: de ce a fost eficient? La această întrebare ne răspunde exit-poll-ul pe Chişinău, care ne arată că cetăţenii rusolingvi nu au participat la votare şi putem presupune că acesta a fost un protest al lor nu atât la nivelul PCRM, cât o reacţie la faimoasele decrete ale preşedintelui Ghimpu.

Aşii din mâneca lui Ghimpu – un bluf liberal. Alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu va dizolva Parlamentul şi va anunţa data alegerilor parlamentare anticipate dacă până miercuri, 8 septembrie, când Comisia Electorală Centrală va prezenta rezultatele finale ale referendumului din 5 septembrie, nu se va înregistra un rezultat în măsură să-l facă validabil – peste 1/3 din alegătorii înscrişi în listele electorale. Anunţul a fost făcut de către liderii AIE după ce s-au întrunit luni seara, într-o şedinţă.

Arcadie Barbăroşie: Liderii AIE s-au manifestat într-un mod egoist, promovându-şi propria imagine

Când ne-am uitat peste rezultatele sondajelor multă lume era sigură că referendumul va avea loc şi că, în mod sigur, va fi aprobată modificarea articolului 78 de Constituţie. Dacă analizezi însă atent rezultatele sondajului, înţelegi de ce ele nu s-au adeverit. Cred că factorul principal care a provocat absenteismul a fost boicotul Partidului Comuniştilor. Electoratul comuniştilor este unul disciplinat şi a urmat întocmai cererea PCRM de a nu participa la referendum. Acesta este factorul de bază. Desigur, este important totuşi să vedem în ce măsură electoratul comuniştilor nu a participat la plebiscit.

Referendumul şi Calea a Treia, între liberali şi comunişti

Cele două valenţe ale referendumului din 5 septembrie: afirmarea electorală a Căii a Treia şi reconfirmarea republicii parlamentare

Electoratul moldovean nu-şi doreşte un regim prezidenţial, aceasta este prima concluzie a rezultatelor referendumului de duminică, 5 septembrie 2010. Oamenii îşi doresc un regim parlamentar în Republica Moldova. Se poate crea impresia că cei care au organizat sondaje de opinie, susţinând că 50 sau 70 la sută dintre concetăţenii noştri vor revenirea la republica prezidenţială au minţit neruşinat, au măsluit rezultatele sondajelor în interesul guvernanţilor.

Electoratul a sancţionat aroganţa, tupeul şi prostia politicienilor

Politicienii care au constituit Alianţa pentru Integrare Europeană nu au primit, prin invalidarea rezultatelor referendumului din 5 septembrie curent, doar un vot de blam din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ci au şi fost sancţionată dur pentru aroganţa, cinismul şi nesimţirea de care au dat dovadă. Sătui şi plini de sine, reprezentanţii partidelor aflate la guvernare au sfidat electoratul, afişând o siguranţă plină de obrăznicie, şi nu au avut nici cea mai mică îndoială asupra faptului că cetăţenii acestei ţări vor proceda exact aşa cum le vor indica ei. Şefi mai mici sau mai mari de pe la partide diferite, dar la fel de infatuaţi cu toţii, nu admiteau nici măcar ipotetic posibilitatea eşuării referendumului. „Lăsaţi, le ziceau ei moderatorilor în cadrul dezbaterilor electorale, referendumul va avea loc şi va fi unul reprezentativ, cu o prezenţă mult peste 50 la sută.”

Turkmenizarea Republicii Moldova se amână

Eşecul ca succes sau despre conotaţiile geopolitice ale referendumului de duminică

„Întreg poporul”, cum a fost flatat de către iniţiatorii referendumului, ne-a surprins din nou cu aritmetica sa originală. Referendumul constituţional din 5 septembrie a eşuat pe motivul participării insuficiente la vot – 29,05%. Un alt referendum constituţional nu este posibil mai devreme decât peste 2 ani de acum încolo. Cel puţin în următorii 2 ani nu vom avea un preşedinte „atotnorodnic”, ci unul emanat de Parlament, aşa cum sunt şi preşedinţii unor ţări ca Germania, Italia, Grecia, Ungaria, Estonia, Letonia şi altele.

Mulţi dintre observatorii fenomenului politic de la noi sunt tentaţi să prezinte acest rezultat drept o înfrângere a guvernării şi un succes al opoziţiei. Vom aminti aici că au existat trei opţiuni politice vizavi de acest referendum. Două opţiuni au fost radicale, categorice, ireconciliante, fără rest.

AIE şi sateliţii săi extraparlamentari au pledat pentru participarea la referendum şi votarea PENTRU republica prezidenţială. Totodată, PCRM şi sateliţii săi extraparlamentari au pledat pentru boicotarea referendumului. Singura forţă politică ce a avut o poziţie echilibrată, pledând pentru participarea la referendum şi votarea CONTRA republicii prezidenţiale a fost PPCD. Dacă primele două poziţii, cea a AIE şi cea a comuniştilor, au fost de conjunctură, explicabile prin raţiuni egoiste ale jocului politic de moment, poziţia PPCD în favoarea republicii parlamentare este una constantă, alimentată de convingerea fermă că modelul germano-estonian de republică este mai bun decât cel răsăritean şi asiatic, paternalist prin definiţie, supus unor evidente tendinţe de alunecare spre despotism.

Părerea noastră este că invalidarea rezultatelor referendumului constituţional nu trebuie privită prin prisma politicianismului şi prezentat ca un succes al unora împotriva altora. Succesul este al Republicii Moldova, care rămâne şi pe mai departe singura republică parlamentară din CSI. Circa trei sferturi din electoratul nostru nu a admis alinierea Republicii Moldova la modelul de republică din toate celelalte state CSI, de la Bielorusia la Turkmenistan! Republica Moldova a fost şi rămâne cioara albă a CSI, o excepţie fericită.

Amintim în context că cel de-al doilea compartiment la care ţara noastră face notă discordantă în raport cu tot CSI-ul, ba chiar în raport cu toate statele ex-sovietice, este admiterea dublei şi multiplei cetăţenii.

Aceste două elemente distinctive – republica parlamentară şi admiterea dublei cetăţenii (devenite literă de constituţie prin consens naţional) – au avut şi au valenţe geopolitice şi strategice, cu impact major asupra viitorului Republicii Moldova ca stat european. De aceea, au existat în permanenţă factori externi interesaţi să readucă Republica Moldova în plutonul CSI, înscriind-o din nou în peisajul din care, prin concursuri fericite de împrejurări, reuşise să evadeze. După cum s-a mai dorit compatibilizarea modelului de regim politic din Republica Moldova cu „republica prezidenţială” „moldovenească nistreană”, în eventualitatea unei confederalizări şi transistrizări a ţării. Altminteri, ar fi fost cumva problematic procesul de înghiţire a Chişinăului de către Tiraspol, sub control şi auspicii străine.

Alegătorii noştri au demonstrat însă la 5 septembrie că Republica Moldova nu este nici Bielorusia prezidenţială a lui Lukaşenko, nici Rusia lui Putin sau Medvedev, nici Turkmenistanul lui Niazov sau Berdimuhamedov şi nici Ucraina lui Ianukovici.

Care sunt raţiunile pentru care anumiţi factori externi şi-au dorit succesul referendumului de duminică? Este vorba de cel de-al treilea caz (şi ultimul) de decizie consensuală adoptată în istoria Republicii Moldova – pachetul de legi privind reglementarea diferendului transnistrean. Miza a fost ca un preşedinte „atotnorodnic”, decizând peste capul Legislativului, să semneze un Acord (Convenţie, Memorandum etc.) de legalizare a prezenţei militare străine în ţară. E mai simplu, mai puţin costisitor şi mai sigur. Iar Parlamentul, unde orice decizie se ia cu discutarea prealabilă şi în contradictoriu a subiectelor, în prezenţă presei şi a corpului diplomatic acreditat, nu ar avea decât să ratifice, mai devreme sau mai târziu, cele semnate de „atotnorodnicul” preşedinte. Aşa a fost în 1991, când „atotnorodnicul” preşedinte Snegur a semnat, la Alma Ata, fără consultarea prealabilă a Parlamentului, introducerea Republicii Moldova în CSI. Aşa a fost în 1997, când „atotnorodnicul” preşedinte Lucinschi a semnat Memorandumul de la Odesa privind „statul comun”, staţionarea trupelor străine şi celelalte chestiuni anticonstituţionale. Aşa a fost în 1998, la Kiev, când acelaşi „atotnorodnic” preşedinte Lucinschi semna un acord de frontieră cu Ucraina prin care ceda 7 porţiuni importante din teritoriul inalienabil al Republicii Moldova (în zonele Naslavcea, Cuciurgan, Nişaliu, Palanca, Carabiber, Vulcăneşti, Giurgiuleşti).

Lecţia pe care trebuie să o desprindă clasa politică de la noi din cele întâmplate la 5 septembrie este dură, dar utilă. Nimeni şi niciodată nu va putea răsturna cu una cu două, nici chiar prin tentative de plebiscitare, cele 3 mari chestiuni cu implicaţii geopolitice care au întrunit vreodată CONSENSUL politic în Republica Moldova: Republica parlamentară, Dubla cetăţenie, Integritatea teritorială a statului.

Acum este clar că locul şi rolul preşedintelui Republicii Moldova nu se schimbă, iar reforma constituţională din anul 2000 va trebui dusă până la capăt, astfel încât şi funcţiile sau atribuţiile şefului statului să fie ajustate locului şi rolului pe care i-l rezervă Legea Supremă. Parlamentul va trebui să redevină principala instituţie legislativă şi reprezentativă a statului şi societăţii. Pentru a asigura definitivarea reformei constituţionale din 2000 avem însă nevoie de un al patrulea caz de consens naţional şi de multă precauţie geopolitică. De ce? Ca să nu admitem niciodată trukmenizarea acestei ţări.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Un ar de pământ pentru Preşedinte

Ghimpu îşi desproprietăreşte abuziv rudele de sânge

„Nu muta hotarul străvechi pe care l-au însemnat părinţii tăi” (Pildele lui Solomon 22:28)

„Să nu muţi hotarul aproapelui tău, pe care l-au aşezat strămoşii moşiei tale, care ţi s-a cuvenit în pământul pe care, Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă în stăpânire” (Deuteronom 19:14)

„Blestemat să fie cel ce va muta hotarul aproapelui său! Şi tot poporul să zică: Amin!” (Deuteronom 27:17)

Vladimir Ghimp, vărul primar al preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, riscă să fie deposedat de un lot de teren din curtea casei în care locuieşte, după ce şeful interimar al statului, împreună cu nepotul său, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, i-au cerut Consiliului local din Coloniţa să adopte o decizie prin care acesta să fie desproprietărit.

Ghimpu, dispus să-i ofere vărului său drept 2 ha de teren la… cimitir

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, liderul PL, Mihai Ghimpu, declară că îi este ruşine că este văr cu Vladimir Ghimp şi declară că este de acord să-i ofere acestuia 2 ha de teren la cimitir, „să se sature de pământ”. Totodată, Mihai Ghimpu este convins că nu a influenţat decizia pe care au luat-o consilierii din Coloniţa şi spune că nu ştia că bodyguarzii săi au şters înregistrarea video cu intervenţia sa în cadrul şedinţei Consiliului local Coloniţa din 11 mai 2010.

Cozmin Guşă: Premierul Filat are dosar penal la Bucureşti

Prezent în seara zilei de 1 septembrie la un talk-show organizat de televiziunea Publika, directorul întreprinderii „Platforme de convergenţă”, Cozmin Guşă, care în prezent îl consiliază pe Vladimir Plahotniuc din prietenie, după ce a vorbit despre un viitor geopolitic deosebit al Republicii Moldova, ca zonă de emergenţă, a făcut mai multe declaraţii cu privire la unii actori politici şi scena politică din Republica Moldova şi România.

Ca şi Lupu, Filat are probleme cu memoria istorică

Premierul Vladimir Filat este singurul lider al alianţei de guvernământ care a depus flori la Memorialul „Eternitatea” de la Chişinău pe data de 24 august, atunci când s-au împlinit 66 de ani de la desfăşurarea operaţiunii Iaşi-Chişinău, în urma căreia Basarabia a fost reocupată de trupele sovieto-bolşevice.

Noi şi independenţa sau musca la arat

Mare bucurie pe capul guvernanţilor zilele acestea. Un start mai bun pentru o campanie electorală nici că putea fi gândit. Sărbătorile curg una după alta – Ziua Independenţei, Ziua Limbii Române, 1 septembrie – toate un bun prilej de a te arăta poporului şi a te erija în făuritor de istorie. Dar şi de a arăta, scrâşnind din măsele, că Alianţa este vie şi nu mai poate de grija poporului.

Sula cu Captari, consilieri la Preşedinţie

Judecând după numărul de consilieri pe care continuă să şi-i angajeze preşedintele interimar, am putea înţelege că acesta speră să-şi păstreze interimatul pentru mult timp înainte. Mai mult, aceasta ar putea însemna chiar că Mihai Ghimpu nu prea crede sau nu este interesat de succesul referendumului pe care l-a iniţiat.

După întrevederea cu premierul Filat, Smirnov atacă şcolile româneşti din Transnistria

Nu este pentru prima dată când autorităţile transnistrene se dedau la acţiuni ilegale şi brutale, contra şcolilor cu predare în limba română din regiune. Acest comportament de grotă al autorităţilor secesioniste îndreptate împotriva unor copii şi pedagogi aproape că nu mai provoacă mirare şi, dacă e să fim sinceri, nici indignare pe malul drept al Nistrului.

Guvernul Filat şi zestrea lui de tancuri

Un grup de tineri entuziaşti, în frunte cu Dan Nicu şi Petru Sârghi, au lansat pe internet o iniţiativă lăudabilă. Grupul despre care vorbim se numeşte „Antitanc” şi numără în prezent 1984 de membri.

După cum declară ei înşişi, membrii grupului şi-au propus să sensibilizeze opinia publică în legătură cu o problemă stringentă pentru societatea noastră, şi anume „prezenţa tancurilor sovietice amplasate pe post de monumente istorice pe întreg teritoriul Republicii Moldova”.