Arcadie Barbăroşie: Liderii AIE s-au manifestat într-un mod egoist, promovându-şi propria imagine

Când ne-am uitat peste rezultatele sondajelor multă lume era sigură că referendumul va avea loc şi că, în mod sigur, va fi aprobată modificarea articolului 78 de Constituţie. Dacă analizezi însă atent rezultatele sondajului, înţelegi de ce ele nu s-au adeverit. Cred că factorul principal care a provocat absenteismul a fost boicotul Partidului Comuniştilor. Electoratul comuniştilor este unul disciplinat şi a urmat întocmai cererea PCRM de a nu participa la referendum. Acesta este factorul de bază. Desigur, este important totuşi să vedem în ce măsură electoratul comuniştilor nu a participat la plebiscit.

Iniţiatorii referendumului nu au avut un mesaj comun

Alt motiv important care a condus la acest rezultat îl constituie faptul că partidele din cadrul Alianţei, dar şi din afara acesteia, au promovat în campania pentru referendum nu atât necesitatea participării la plebiscit, cât imaginea partidelor, având în vizor alegerile parlamentare anticipate şi prezidenţiale. Dacă e să analizăm mai atent, vedem foarte multe panouri cu imaginile liderilor, a formaţiunilor politice cu diverse slogane: preşedinte puternic, onest etc. În consecinţă, multă lume se întreba: dar pentru cine votăm, totuşi? Cred că destul de mulţi oameni nu prea înţelegeau ce se cere de la ei, mai ales că este primul referendum constituţional din Republica Moldova.

Un alt element important, în opinia mea, este şi faptul că multă lume zicea că referendumul va avea loc şi va fi validat, ceea ce a avut un impact psihologic asupra alegătorilor care şi-au zis: lasă că se va trece şi fără mine. Multă lume nu a venit la referendum, considerând că rezultatele lui sunt şi aşa cunoscute. Nu s-a ţinut cont de o altă condiţie foarte importantă şi anume pragul de validare.

Un alt factor care a condus la acest eşec l-a constituit faptul că Alianţa nu a venit cu un mesaj comun la acest referendum. Încă o dată partidele au procedat într-un mod destul de egoist, promovându-şi imaginea în perspectiva alegerilor viitoare, folosind inclusiv resursele puse la dispoziţie de către stat. Probabil că le va fi o lecţie pentru viitoarele referendumuri, dacă vor mai avea loc. Aceste partide ar fi trebuit să vină cu un mesaj comun şi să cheme împreună lumea să participe.

Vreau să accentuez că la acest referendum societatea civilă nu a fost admisă, deşi are un rol important în ceea ce priveşte participarea la scrutin. Şi în alte campanii electorale societatea civilă nu opta pentru un partid sau altul, însă chema la participare. Acum însă, CEC-ul le-a interzis ONG-urilor să se implice.

AIE va fi acuzată că a cheltuit foarte mulţi bani în zadar

Eşecul acestui referendum reprezintă un eşec al democraţiei în Republica Moldova şi va fi interpretat şi ca un eşec al AIE. Cred, de asemenea, că este inclusiv un eşec al Partidului Comuniştilor. Nu sunt sigur că PCRM şi-a dorit cu adevărat nevalidarea referendumului. Însă, dacă e să privim lucrurile obiectiv, comuniştii au de câştigat. Pentru că acum mesajele lor vor fi: noi am propus să modificăm Constituţia în Parlament, însă Alianţa nu a dorit, iar, în consecinţă, s-au cheltuit foarte mulţi bani în zadar. De aceea, PCRM ar putea înregistra o anumită creştere.

Referendumul era o soluţie pentru depăşirea crizei constituţionale şi mă tem că varianta pe care o propune domnul Voronin de modificare a Constituţiei în Parlament o să eşueze. Şi vom intra într-un nou cerc vicios al crizei politice.

Personal optez pentru republica parlamentară, iar în această privinţă sunt un susţinător al PPCD

Aş vrea însă să menţionez că personal optez pentru republică parlamentară, iar în această privinţă sunt un susţinător al PPCD. Consider că acesta este cel mai bun model pentru Republica Moldova. Însă acest lucru nu are nimic în comun cu referendumul. De ce? Cu acelaşi succes, Constituţia putea fi modificată în Parlament şi să se treacă la un model de republică prezidenţială. În Parlament, nu la referendum.

Referendumul nu are nimic în comun cu republica parlamentară şi prezidenţială. În afara de aceasta, alegerea directă a preşedintelui nu înseamnă neapărat republică prezidenţială. Republică prezidenţială înseamnă competenţe foarte mari ale preşedintelui. Spre exemplu, preşedintele este şeful Executivului, el formează Guvernul, el este şi prim-ministru. Aceasta este republică prezidenţială. Or, modelul nostru, dacă ar fi fost validat referendumul, adică dacă preşedintele ar fi fost ales direct de către cetăţeni, am fi rămas oricum într-un model semi-prezidenţial. Noi avem preşedinte ales direct în Austria, de exemplu. Dumneavoastră ştiţi cum îl cheamă pe preşedintele Austriei? Nici eu nu ştiu. Pentru că el nu apare. El are rolul de mediator între diferite forţe politice. Anume de asta am avea nevoie şi noi.

Or, modificările de mai departe ale Constituţiei vor putea consolida sistemul prezidenţial sau, dimpotrivă, pe cel parlamentar.

Publicitate