Un ar de pământ pentru Preşedinte

Ghimpu îşi desproprietăreşte abuziv rudele de sânge

„Nu muta hotarul străvechi pe care l-au însemnat părinţii tăi” (Pildele lui Solomon 22:28)

„Să nu muţi hotarul aproapelui tău, pe care l-au aşezat strămoşii moşiei tale, care ţi s-a cuvenit în pământul pe care, Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă în stăpânire” (Deuteronom 19:14)

„Blestemat să fie cel ce va muta hotarul aproapelui său! Şi tot poporul să zică: Amin!” (Deuteronom 27:17)

Vladimir Ghimp, vărul primar al preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, riscă să fie deposedat de un lot de teren din curtea casei în care locuieşte, după ce şeful interimar al statului, împreună cu nepotul său, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, i-au cerut Consiliului local din Coloniţa să adopte o decizie prin care acesta să fie desproprietărit.

Cei doi capi ai Partidului Liberal s-au prezentat în persoană la şedinţa Consiliului local Coloniţa şi au făcut presiuni directe asupra aleşilor locali pentru a-i determina să ia o decizie ilegală, prin care Vladimir Ghimp, vărul primar al preşedintelui interimar, este obligat să renunţe la un ar din terenul său, aflat, cu acte în regulă, în proprietatea sa privată. Porţiunea de teren urmează a fi anexată la gospodăria care le-a aparţinut părinţilor lui Mihai Ghimpu, al căror moştenitori, după decesul acestora, sunt nepoţii Dorin Chirtoacă şi fratele său, Lucian.

Şeful statului împotriva vărului său drept, un om simplu de la ţară

Vladimir Ghimp este văr primar cu preşedintele interimar Mihai Ghimpu, taţii acestora fiind fraţi drepţi. Casa în care locuieşte Vladimir Ghimp se învecinează cu casa părintească a lui Mihai Ghimpu, care, după moartea bătrânilor, a rămas nelocuită, fiind îngrijită periodic de tatăl lui Dorin Chirtoacă. Întrucât nu există un testament lăsat de foştii proprietari, casa şi gospodăria le revine, conform legislaţiei, celor mai apropiate rude, respectiv, copiilor, adică lui Mihai Ghimpu şi surorii sale, mama primarului general al capitalei. Atât Mihai Ghimpu, cât şi mama lui Dorin Chirtoacă au declarat că renunţă la moştenire şi, astfel, moştenitori legali ai casei devin nepoţii bătrânilor decedaţi, fraţii Dorin şi Lucian Chirtoacă.

Conflictul între cei doi veri, unul şef interimar al statului şi preşedinte al Parlamentului, iar altul şofer la Coloniţa, a apărut după ce Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă au devenit unii dintre principalii exponenţi ai actualei guvernări. Vladimir Ghimp ne-a spus că nu a avut niciodată probleme cu părinţii lui Mihai Ghimpu, cu care au fost vecini şi rude, ci, dimpotrivă, a fost cel care le-a dat o mână de ajutor la bătrâneţe, după ce au rămas singuri, copiii şi nepoţii fiind plecaţi la Chişinău sau în străinătate. Mai mult decât atât, la rugămintea unchiului său, Vladimir Ghimp i-a permis acestuia să treacă prin propria gospodărie, atunci când acesta avea nevoie să-şi are grădina cu tractorul sau să-şi transporte alte bunuri în gospodărie.

„M-au rugat să le dau voie să treacă pe aici, pentru că la ei le încurca via şi copacii să treacă cu tractorul. Înţelegerea aceasta am avut-o cu părinţii lui Mihai Ghimpu. Eu n-am avut nimic împotrivă, mai ales că la început, după ce am primit lotul pentru casă de la Sovietul sătesc, cum era atunci, aici nu era construit încă gardul. După ce am finisat construcţia casei, m-am apucat de construcţia gardului. Le-am spus că le dau voi să treacă prin faţa casei mele, dar că nu le permit să treacă pe după casă, unde aveam de gând să-mi construiesc garajul şi alte construcţii necesare în gospodărie. Ne-am înţeles că atunci când au nevoie, să dau gardul la o parte şi să-i permit tractorului să treacă. După care să închid gardul la loc, ca să nu-mi umble mie animalele sau câinii prin grădină. Şi aşa a şi rămas, până când, acum câţiva ani, Mihai Ghimpu mi-a spus că acolo este pământul lui. I-am spus că nu are nici un drept asupra acestei porţiuni de teren, pentru că eu sunt proprietarul. Văzând că nu cedează, am mers împreună la Primărie, de unde am luat titlul de proprietate. De atunci problema nu a mai fost discutată. Iată însă că după câţiva ani, am fost din nou chemat la primărie, unde mi-au spus că au de gând să anuleze titlul vechi şi să facă drum prin faţa casei mele. Asta s-a întâmplat după ce Mihai a venit la putere. Văzând că aşa stau lucrurile, am închis complet accesul şi nu am mai permis să treacă nimic pe aici. Este proprietatea mea şi n-am de gând să o dau nimănui. Are 30 de ari de grădină, lasă să facă drum la ei, acolo, dar nu pe la mine, care am doar 10 ari”, ne-a povestit vărul primar al preşedintelui interimar.

Vorbele lui Vladimir Ghimp au fost confirmate şi de vecina acestuia, Galina Cernei. „Eu cunosc că în anii ’80, când am primit aici loc de casă, am fost vecină cu Vladimir. Mai ştiu că s-au înţeles între ei (Vladimir Ghimp şi părinţii lui Mihai Ghimpu – n.n.) ca să le permită să treacă cu tractorul pentru a ara grădina. Acum aud vorbă că vor să facă drum aici. Nu cred însă că au voie să facă aşa ceva”, ne-a spus Galina Cernei.

Ghimpu şi Chirtoacă exercită presiuni asupra Primăriei Coloniţa

De menţionat că problema lotului din faţa casei lui Vladimir Ghimp a fost discutată în două rânduri la Consiliul local Coloniţa. Prima şedinţă a avut loc la 11 mai anul curent, la ea participând preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, în persoană. Cea de-a doua şedinţă a avut loc la 11 august 2010, la aceasta participând primarul capitalei Dorin Chirtoacă şi fratele său, Lucian Chirtoacă. Ambele şedinţe au fost înregistrate pe video de angajaţii Primăriei Coloniţa. La cererea expresă şi ultimativă a bodyguarzilor lui Mihai Ghimpu însă, înregistrarea cu intervenţia preşedintelui interimar a fost ştearsă. Dacă în cadrul primei şedinţe, consilierii au amânat luarea unei decizii în acest sens, în cadrul celei de a doua, ei au cedat presiunilor exercitate de şeful interimar al statului şi de primarul capitalei. Fără nici un temei legal, ei au decis, pe de o parte, să-l desproprietărească pe Vladimir Ghimp de o porţiune de teren cu o suprafaţă puţin peste un ar. Pe de altă parte, decizia consilierilor a fost de anexare a respectivului ar de teren la gospodăria care le-a aparţinut altădată părinţilor lui Mihai Ghimpu, Fiodor şi Irina, acum decedaţi, fără însă să se precizeze cine sunt actualii proprietari.

Care a fost statutul lui Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă în cadrul şedinţei Consiliului local Coloniţa?

Atât preşedintele interimar, cât şi primarul general al capitalei au menţionat că au venit la şedinţă în calitate de persoane fizice şi că nu reprezintă instituţiile pe care le conduc. În acelaşi timp însă, Mihai Ghimpu a sosit la Primăria din Coloniţa însoţit de întregul său alai prezidenţial, iar paza de corp a blocat accesul în instituţie şi la finalul şedinţei i-a cerut ultimativ cameramanului care a înregistrat şedinţa să şteargă înregistrarea. Cu ce drept „persoana fizică” Mihai Ghimpu a interzis accesul cetăţenilor la o şedinţă publică? Mai mult decât atât, ce drept a avut el, în calitatea sa de „persoană fizică”, să ceară nimicirea înregistrării video a şedinţei unde s-a prezentat drept parte a unui conflict, izbucnit între el şi un alt cetăţean cu drepturi egale?

Precizăm, totodată, că nici Mihai Ghimpu, nici nepotul său, Dorin Chirtoacă, nu dispun de vreun act care să ateste calitatea lor de moştenitori ai averii lui Fiodor şi Irina Ghimpu, întrucât un asemenea act nu a fost eliberat, deocamdată, de serviciile abilitate. Prin urmare, prezenţa lor la şedinţă şi, mai mult decât atât, intervenţia lor în cadrul dezbaterilor a fost, cel puţin, nejustificată.

Or, dacă e să ne referim la discursul lui Dorin Chirtoacă (din fericire, înregistrarea a rămas intactă, de această dată), se observă extrem de clar presiunea pe care o exercită asupra deciziei pe care consilierii urmează să o adopte. Iată ce spune „persoana fizică” Dorin Chirtoacă, chiar la începutul intervenţiei sale: „Eu n-am crezut niciodată că o să ajung până aici, dar dacă am ajuns, sper să fie prima şi ultima dată”. După care edilul continuă: „Dacă dumnealui (Vladimir Ghimp – n.n.) nu o să dea benevol acest titlu, i-l vom lua prin judecată. O să anulăm titlurile existente, iar mai departe o să obţinem titluri corecte (?!). Iată de ce este necesară implicarea Consiliului şi votarea sau, mai bine spus, corectarea de către Consiliu a greşelii pe care a comis-o fostul primar. Deci, ar trebui de votat anume decizia, aşa cum se propune, pentru ca, după aceea, să înceapă procedura legală. Noi nici nu ne putem judeca acum, nu ne putem judeca, pentru că nu există poziţia administraţiei. Avem nevoie de poziţia administraţiei, în baza tuturor documentelor şi, abia după aceea, ne putem judeca dacă dumnealui (Vladimir Ghimp – n.n.) nu o să întoarcă titlul. Eu presupun că nu o să-l întoarcă şi o să trebuiască să ne judecăm, pentru a clarifica lucrurile, dar asta este deja altă istorie. Până atunci, trebuie să hotărască Consiliul asupra repartizării proprietăţii”.

În această situaţie, ce decizie urma să ia administraţia Primăriei Coloniţa, subordonată administrativ Primăriei municipiului Chişinău, condusă de Dorin Chirtoacă, şi de care este dependentă din punct de vedere financiar? Putea oare aceasta să fie alta decât şi-au propus Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă? Categoric nu. Mai ales că, după ce aleşii locali au votat decizia aşa cum le-a „recomandat” edilul capitalei, Dorin Chirtoacă a fost felicitat de primarul comunei, care i-a şi dăruit un buchet de flori, în aplauzele furtunoase ale consilierilor.

Juristul-primar Dorin Chirtoacă îndrugă inepţii juridice

Nu mai puţin importante sunt şi „argumentele” pe care le invocă Dorin Chirtoacă în apărarea propriilor interese. „Eu ştiu lucrurile în felul următor: dumnealor când s-au căsătorit nu aveau unde locui, n-aveau un loc de casă. Au venit la bunicii mei, Fiodor şi Irina, şi s-au rugat (?) pentru a obţine un lot de teren pentru casă pe teritoriul lor. Bunica a avut cinci copii şi nu a rezervat un loc de casă pentru ei, dar a dat un loc de casă nepotului lor. Respectiv, condiţia a fost: îţi dăm, însă să fie cale de acces în grădină ca să fie posibil de arat grădina. Aşa a fost înţelegerea, aşa s-a făcut”, a spus Dorin Chirtoacă.

Or, tânărul edil al capitalei, care se prezintă jurist de specialitate, nu poate să nu ştie că, în perioada sovietică, mai exact în 1972, când familia Ghimp a obţinut acel lot pentru construcţia casei, terenul nu constituia proprietate privată şi aparţinea de drept administraţiei locale sau, cum se numea la acea vreme, sovietului sătesc. De aceea, bunicii săi nu aveau cum să le acorde teren unor persoane fizice pentru că, inclusiv terenul pe care era amplasată gospodăria lor, se afla în folosinţa gratuită a acestora, dar în proprietatea de drept a sovietului sătesc. Acestea au devenit proprietate privată abia la începutul anilor ’90, când a demarat procesul de privatizare a pământului. Terenul pe care se află gospodăria familiei Ghimp a fost obţinut în temeiul deciziei sovietului sătesc Coloniţa şi nicidecum a părinţilor lui Mihai Ghimpu. Or, anume această decizie a stat la baza contractului de privatizare obţinut de Vladimir Ghimp în 1992, în baza căruia a fost eliberat actul de proprietate din 2003 de către Primăria comunei Coloniţa. De mai precizat că din 1972 şi până în 1992, familia Ghimp a avut terenul în cauză în folosinţă continuă, iar din 1992 şi până în 2010 – în posesiune netulburată, fapt atestat de toate planurile cadastrale ale localităţii Coloniţa din ultimele patru decenii.

Decizia Consiliului local Coloniţa din 11 august 2010 are la bază un act emis ilegal

Este de remarcat faptul că decizia adoptată de Consiliul local Coloniţa, pe data de 11 august 2010, are la bază un dosar tehnic eliberat de firma „Tanjar-CO” SRL, care a efectuat măsurări la faţa locului. Reprezentantul familiei Ghimp în instanţă, preşedintele Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi, Radu Buşilă, a explicat că măsurările respective au fost efectuate cu încălcarea gravă a instrucţiunii nr. 107 din 27 mai 2003, cu privire la modul de elaborare şi actualizare a planurilor cadastrale şi geometrice, adoptat de Agenţia de stat „Relaţii funciare şi cadastru”. „Punctul 5.10 din instrucţiunea respectivă prevede că proprietarii terenului care urmează a fi măsurat, precum şi proprietarii terenurilor adiacente sunt înştiinţaţi din timp, cu cel puţin două zile înaintea demarării lucrărilor de măsurare. Avizul despre înştiinţare se înmânează prin recipisă, cu indicarea datei înmânării. Avizul respectiv şi recipisa se întocmesc în două exemplare, unul dintre care se anexează la dosarul de stabilire a hotarelor sectorului de teren. Firma respectivă a încălcat însă aceste prevederi şi, împreună cu Lucian Chirtoacă, fratele mai mic al primarului capitalei, au sărit gardul gospodăriei familiei Ghimp şi au efectuat măsurările terenului”, a declarat Radu Buşilă.

Lucian Chirtoacă către soţii Ghimp: Acuş o să staţi amândoi cu picioarele în sus şi capul în jos

Soţia lui Vladimir Ghimp, Nina Ghimp, ne-a spus că fratele primarului general de Chişinău, Lucian Chirtoacă, a intrat fără voie în curtea familiei sale, insultându-i şi ameninţându-i pe proprietari. „Ultima dată când l-am văzut pe Lucian, nu l-am recunoscut. A intrat la noi în grădină, călca totul în picioare. Când i-am făcut observaţie că păşeşte peste roşii, castraveţi, cartofi, el îmi spune: „Ia, cătaţi-vă de treabă, ori voi nu ştiţi de ce sunt eu în stare? Acuş o să staţi amândoi cu picioarele în sus şi capul în jos!”. I-am răspuns că nu are şapte ani de acasă şi că nu m-am aşteptat să vină la mine în ogradă şi să vorbească astfel. Pe urmă, am scris o plângere pe care aveam de gând să o depun la Procuratură şi la Primărie. Însă primarul era bolnav şi n-am avut unde să o înregistrez, după care am renunţat”, ne-a declarat Nina Ghimp.

Familia Ghimp, obligată să cedeze în termen de 7 zile

Juristul familiei Ghimp a mai menţionat că în dosarul tehnic întocmit, în baza măsurărilor efectuate, a fost luată decizia ilegală cu privire la desproprietărirea familiei Ghimp, în favoarea familiei prezidenţiale. Or, conform deciziei adoptate de Consiliul Coloniţa, inginerul cadastral trebuia să perfecteze un nou titlu de proprietate, în termen de şapte zile calendaristice, pe care să-l înregistreze în Registrul cadastral de la Primărie şi la Oficiul Cadastral Chişinău.

În context, Radu Buşilă a mai declarat că a depus o cerere prealabilă în adresa Consiliului local Coloniţa, prin care a solicitat anularea deciziei din 11 august 2010. „Consiliul are la dispoziţie, conform legislaţiei, 30 de zile să dea un răspuns. Dacă acesta va fi unul negativ sau nu va fi deloc, ne vom adresa în instanţa de judecată. Suntem siguri că avem dreptate, iar dacă instanţele naţionale nu vor constata acest fapt, fiind influenţate, la fel ca şi Consiliul local din Coloniţa, ne vom adresa la CEDO, unde cu certitudine vom obţine câştig de cauză”, a spus Radu Buşilă.

Nota noastră

În cadrul conferinţei de presă, organizate de soţii Ghimp cu această ocazie, mai mulţi jurnalişti s-au arătat miraţi că un şef de stat, cum este al nostru, se implică în asemenea scandaluri şi, mai ales, într-un astfel de mod. Prima reacţie a unor jurnalişti din tabăra proguvernamentală a fost una de neîncredere faţă de povestea amară a vărului primar al şefului statului. Într-adevăr, dacă e să analizăm lucrurile atent, constatăm că până acum un precedent similar nu a existat, aşa cum nici unul dintre deţinătorii fotoliului de preşedinte al Republicii Moldova nu a avut niciodată litigii de orice gen cu rudele sale de sânge. De acum încolo însă, un asemenea precedent va fi invocat în permanenţă, întrucât a fost creat de interimarul Ghimpu, care ne aduce tot mai mult aminte de celebrul personaj literar Şura Balaganov din romanul lui Ilf şi Petrov „Viţelul de aur”.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Publicitate