Exit-Poll-ul, o nouă manipulare sociologică

După eşuarea referendumului din 5 septembrie 2010, la care au participat doar 29,05% din electorat, toată lumea a rămas şocată pentru că sondajele realizate anterior de diverse instituţii de investigaţii sociologice pretindeau că la plebiscit vor participa 70% şi chiar mai mult. Eroarea este una ieşită din comun. Cei care au realizat aceste sondaje mincinoase au, probabil, un şir de explicaţii pentru a se disculpa.

Vor spune că sondajele au fost realizate cu mult timp înainte de referendum, şi între timp, electoratul şi-a schimbat predispoziţia sau că cei care au fost chestionaţi de sociologi au fost nesinceri. Explicaţia ar putea fi însă alta: respectivii sociologi au fost implicaţi într-o acţiune masivă de manipulare a opiniei publice care a presupus şi măsluirea rezultatelor sondajelor privind participarea alegătorilor la alegerile din 5 septembrie.

Dar sondajele privind participarea la referendum, contrafăcute în favoarea guvernanţilor, care oricum nu i-au salvat de la un eşec politic şi electoral răsunător, nu mai prezintă nici un interes. Deja sunt o filă întoarsă. Acum mult mai interesantă este o altă pretinsă investigaţie sociologică care vizează referendumul din 5 septembrie 2010, mai ales că aceasta urmează să alimenteze cu materie primă noi falsuri şi manipulări electorale în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare anticipate. Este vorba de un Exit-Poll realizat chiar în ziua referendumului la ieşirea alegătorilor din secţiile de votare de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie. Această făcătură sociologică a fost efectuată, potrivit IRES, pe un eşantion de 9 832 de persoane, la 133 de secţii de votare din municipiul Chişinău. Marja de eroare declarată de organizatorii sondajului ar fi ±1,0%.

Sondajul prezintă cum s-au împărţit opţiunile electoratului de diferite categorii: etnie, sex, studii, ocupaţie, venituri etc. Până aici toate clare şi, probabil, corecte. Cum însă s-a trecut la un alt set de categorii, şi anume „partide politice” şi „simpatizanţii acestora”, distribuţia voturilor este nu doar stranie, ci chiar fantasmagorică. Să vezi şi să nu crezi.

Este de necrezut şi total neştiinţific faptul că în cadrul unuia şi aceluiaşi tabel din respectivul sondaj pentru anumiţi subiecţi cifrele variază în limitele erorii declarate de 1%, pe când pentru alţi subiecţi s-a calculat cu o abatere incredibilă de aproape 30%.

Dar să trecem la „matematica” acestei făcături sociologice. Conform datelor cu caracter metodologic, în total, în cadrul Exit-Pollului au fost intervievate 9 832 de persoane la ieşirea de la urnele de vot. Dintre acestea, 90,12% (sau 8 660 de persoane) au votat „Pentru”, iar 9,88% (sau 972 de persoane) au votat „Contra”.

Dintre cei 8 660 de alegători care au votat „Pentru”, 3,52 procente (sau 311 persoane) s-au declarat susţinători ai PCRM; 44,11% (sau 3 908 persoane) – susţinători ai PLDM; 31,51% (sau 2 791 de persoane) – susţinători ai PL; 15,75% (sau 1 395 de persoane) – susţinători ai PDM; 1,7% (sau 150 de persoane) – susţinători ai AMN; 0,3% (sau 26 de persoane) – susţinători ai PPCD.

Şi, respectiv, dintre cei 972 de alegători care au votat „Contra” 47,22% (sau 460 de persoane) s-au declarat susţinători ai PCRM; 15,97% (sau 155 de persoane) – susţinători ai PLDM; 6,25% (sau 61 de persoane) – susţinători ai PL; 11,11% (sau 108 persoane) – susţinători ai PDM; 2,78% (sau 27 de persoane) – susţinători ai AMN; 3,47% (sau 34 de persoane) – susţinători ai PPCD.

Iată în baza acestor cifre autorii sondajului mai fac un tabel în care apar nişte calcule atât de deocheate, încât unele instituţii media au făcut din asta senzaţie (de dragul adevărului trebuie să spunem că a doua zi, materialul cu senzaţia respectivă a fost retras de pe interfaţa unui portal). Conform tabelului 5 din raportul final al Exit-Pollului, susţinătorii partidelor din Alianţă au votat în proporţie de cel puţin 95% „Pentru”, lucru cumva acceptat de cititor, pentru că acesta a fost şi îndemnul formaţiunilor respective. Cu totul anapoda sunt prezentate voturile susţinătorilor PPCD şi PCRM. În cazul când creştin-democraţii au chemat susţinătorii să voteze „Contra”, iar comuniştii şi-au îndemnat alegătorii să boicoteze referendumul, sondajul realizat de IRES prezintă următoarele calcule: adepţii PPCD au votat, chipurile, în proporţie de 72,22% „Pentru” şi 27,78% „Contra”, iar susţinătorii comuniştilor, respectiv, 68,95% şi 31,05%.

Orice elev din clasa a V-a poate spune că la mijloc este o gafă matematică monumentală. Cum se poate ca din cei 60 de alegători care, cum spune sondajul, s-au declarat susţinători ai PPCD, 26 de persoane care au votat „Pentru” să constituie 72,22% şi 34 de persoane care au votat „Contra” să constituie 27,78%? Calculele corecte rezultate din aceste cifre trebuie să fie, respectiv, 43,33% şi 56,66%. Eroare de circa 29% în ambele cazuri. În cazul PCRM exact aceeaşi eroare – 29%.

Să spunem lucrurilor pe nume: IRES nu a realizat un Exit-Poll. De fapt, ni s-a servit o făcătură cusută cu aţă albă, menită a lustrui imaginea unor partide, cum sunt cele din AIE şi, în acelaşi timp, să lovească în imaginea altor formaţiuni, şi, în primul rând, în cea a PPCD. Această formaţiune politică de opoziţie devine periculoasă pentru guvernanţi, fapt probat şi de rezultatul plebiscitului din 5 septembrie, dat fiind că aproape 100 000 de alegători au răspuns apelului creştin-democraţilor votând împotriva regimului prezidenţial de guvernare.

Acum, volens-nolens, orice om cât de cât întreg la cap va privi cu multă suspiciune această organizaţie sociologică cu sediul la Cluj-Napoca, numită Institutul Român de Evaluare şi Strategie. Mi se pare că în titulatura aceasta sonoră şi bombastică, cuvântul „Evaluare” este de prisos, pentru că, fără a cunoaşte şi a face corect înmulţirea şi împărţirea numerelor, nu poţi realiza o evaluare corectă. Şi „Român” este impropriu acestei titulaturi, întrucât, ca şi infractorii, manipulatorii nu au naţionalitate. Corect ar fi ca respectiva instituţie să se denumească „Institutul Reflecţiilor şi Evaluărilor Stupide”, aşa cum tot IRES rămâne.

Mihai ADAUGE, pentru FLUX

Publicitate