Prima pagină > Uncategorized > Farisei şi vameşi

Farisei şi vameşi

În unul dintre spoturile mele favorite din fosta campanie electorală, şeful PLDM zicea: „Până acum este puţin progres în lupta cu corupţia. E timpul să reacţionăm. De aceea, lupta contra corupţiei este o parte importantă a angajamentului nostru pentru o Moldovă fără sărăcie.” Şi, guvernanţii parcă au început deja să reacţioneze. În orice caz, preconizatele concedieri din cadrul Serviciului Vamal, structură administrată de reprezentantul formaţiunii conduse de premierul Vladimir Filat, se zice că ar avea drept scop inclusiv debarasarea de persoanele corupte.

Vai, Tudor Baliţchi a depistat vameşii corupţi!

În orice caz, aşa a lăsat să se înţeleagă directorul general al Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, în cadrul unei emisiuni televizate. Răspunzând la o întrebare a moderatoarei, acesta a afirmat că, probabil, unii dintre cei cu care nu vor fi prelungite contractele de muncă, fac parte anume din categoria vameşilor care au maşini şi case luxoase, mult mai luxoase decât le-ar permite salariul de vameş. Adică, printre cei care urmează să fie demişi ar fi şi persoane corupte, care şi-au adunat averi ilicite în perioada în care au lucrat în cadrul sistemului. Deci, lupta cu corupţia a şi început şi nu ar rămâne decât să salutăm acest demers al conducerii SVM. Dar să fim înţeleşi corect. Când vorbeşte despre corupţie Sergiu Mocanu, de exemplu, fără să aducă însă şi probe concrete, poţi să-l crezi, dar poţi şi să nu-l crezi. Însă dacă asemenea afirmaţii sunt lansate chiar de către directorul Serviciului respectiv, acestea ar trebui însoţite obligatoriu şi de dovezi. Adică, unde, când şi ce faptă de corupţie a comis cutare sau cutare persoană. Pentru că ne întrebăm: angajaţii despre care vorbeşte Tudor Baliţchi au fost prinşi în flagrant, au fost arestaţi? Aşa cum am văzut că s-a întâmplat în România, unde, recent, au fost puşi sub învinuire zeci de vameşi şi poliţişti de frontieră. Însă, înainte de a fi reţinuţi şi de a se spune despre ei că sunt corupţi, activitatea acestora a fost monitorizată timp de mai multe luni, au fost adunate probe, înregistrări. Şi cu atât mai stranii par aceste afirmaţii ale directorului SVM, dus de valul elocinţei, cu cât spunea în cadrul aceleiaşi emisiuni că nu ştie concret, pentru fiecare în parte, de ce s-a renunţat la prelungirea contractelor, deoarece munca lor a fost apreciată de superiorii nemijlociţi ai acestora. Rapoartele sunt prezentate de şefii subdiviziunilor Serviciului Vamal care, la rândul lor, primesc rapoarte de la şefii de secţii ai subdiviziunilor cu privire la activitatea subalternilor lor, a precizat Baliţchi.

Reorganizare sau debarasare de cadrele indezirabile?

Ştirea despre valul de concedieri de la Serviciul Vamal a dominat timp de câteva zile topurile, încât chiar eram pe cale să uităm că – vai de capul nostru! – încă nu am reuşit să-l alegem pe Marian Lupu preşedinte. Reamintim că, recent, presa a scris despre faptul că aproximativ 150 de angajaţi au fost anunţaţi de administraţia Serviciului despre intenţia de a nu li se mai prelungi contractele individuale de muncă. Este vorba de aproximativ 30 de colaboratori ai aparatului central, 28 de angajaţi ai Biroului vamal Chişinău, în jur de 20 de la vama Centru, de la vama Briceni, precum şi de la alte organe vamale teritoriale. Colaboratorii au fost anunţaţi prin ordin că, în scurt timp, vor rămâne fără serviciu, pentru că nu le vor fi prelungite contractele. Acestora nu le-a fost înmânată însă copia de pe ordin, astfel că ei nu se pot adresa, deocamdată, în instanţă. Pe de altă parte, Legea contenciosului administrativ prevede adresarea în instanţă în termen de o lună de zile. Cei care urmează să fie demişi afirmă că nu există nici un temei legal pentru aceasta, că nu le-au fost aduse la cunoştinţă motivele, nu li s-au dat explicaţii. Ei sunt tentaţi să creadă că locurile de muncă sunt pregătite pentru angajarea unor persoane apropiate puterii.

Potrivit lui Tudor Baliţchi, 148 din cei 1897 de angajaţi ai Serviciului au fost preavizaţi în legătură cu neprelungirea contractului individual de muncă, în funcţia deţinută la momentul actual. Încheierea contractelor individuale de muncă ar fi unul dintre principiile reorganizării Serviciului Vamal, iniţiată în ianuarie 2010, când a fost încheiat un contract-tip cu fiecare persoană separat, pentru numai un an. Totodată, conform legii, contractele pot fi încheiate şi pe 3, şi pe 5 ani. Şi atunci, de ce toate contractele au fost încheiate doar pentru un an de zile. În mod firesc, se iscă suspiciunea dacă nu cumva, sub pretextul reorganizării, i se dă mână liberă conducerii Serviciului să se debaraseze, în condiţii „legale”, de persoanele indezirabile.

Să ne amintim că anul trecut, în urma unei atestări, au fost disponibilizaţi peste 20 de colaboratori ai Biroului Vamal Cahul. Aceştia au afirmat că, de fapt, motivele concedierii au fost cu totul altele. Potrivit lor, ei au fost suspectaţi de „colaborare cu guvernarea comunistă” sau, cel puţin, asta a fost explicaţia pe care le-a dat-o deputatul PLDM, Ion Butmalai. Apropo, din sursele noastre am aflat că, în mare parte, aceştia au fost restabiliţi în funcţii prin decizie judecătorească, dar, după ce au revenit la serviciu, au fost anunţaţi că nu le vor fi încheiate contracte de muncă. Este vorba, în temei, de persoane care au activat timp de 10-20 de ani în cadrul Biroului respectiv.

Păzea, Sistemul este în pericol!

Dar să revenim la contractele individuale de muncă. Tudor Baliţchi nu a precizat care ar fi criteriile exacte de evaluare a muncii colaboratorilor vamali, adică, ce trebuiau să facă aceşti oameni ca să le fie prelungite contractele. Să fie oare obedienţa faţă de noua conducere unul dintre criterii? Afirmaţia directorului SVM, la care face trimitere publicaţia „Timpul”, cum că vor fi demişi doar cei care sunt periculoşi pentru sistem, lasă loc de interpretări. Periculoşi în ce sens? Pentru că îngroapă imaginea sistemului sau pentru că „îngroapă” sistemul însuşi? De exemplu, în ce măsură poate „şifona” imaginea sistemului un lucrător de la secretariat şi care ar fi indicatorii de performanţă ai celui care se ocupă doar de înregistrarea scrisorilor? Altă treabă este ce scrisori înregistrează acesta, or, respectivul lucrător are competenţa de a înregistra şi scrisori secrete, unde pot apărea informaţii interesante despre cadrele din conducerea Serviciului. Şi se ştie că unele persoane angajate astăzi în funcţii de conducere au fost anchetate anterior pentru comiterea unor abuzuri în serviciu. Deci, are mare importanţă cine înregistrează scrisorile.

Iurie Spivacenco, preşedintele sindicatului Funcţionarilor Publici, este de părerea că ar trebui făcute anumite modificări la Legea cu privire la serviciul în organele vamale. Nu poate să sporească eficienţa serviciului, dacă se încheie contractul de muncă numai pentru un an, pentru că nu poate fi pregătit un lucrător vamal bun într-un termen atât de scurt, a opinat el. „Nu cred că fluctuaţia de cadre care există aici poate să aducă rezultate pozitive pentru Serviciu în general. De unde ştim noi că cei care vor fi angajaţi în locul celor cărora nu li se prelungesc astăzi contractele de muncă, vor fi mai buni?”, a mai adăugat Spivacenco.

Şi totuşi, concediaţi sau avansaţi?

Şi încă o precizare, am zice chiar ciudată, a făcut Tudor Baliţchi. Potrivit lui, nu toate cele 148 de persoane vor rămâne fără serviciu. Unora li se va propune o altă funcţie, în sensul retrogradării, în cazul în care nu şi-au îndeplinit întocmai funcţiile pe parcursul unui an de zile. Însă există şi o altă categorie, a precizat el, cărora li se va propune o promovare în funcţie. Adică, omul este chemat, i se spune că nu i se mai prelungeşte contractul de muncă, pentru ca să fie numit apoi într-o funcţie superioară celei deţinute anterior. Chiar că nebănuite sunt căile de promovare la Serviciul Vamal!

Una dintre persoanele cu care am discutat zilele acestea şi care munceşte de 20 de ani în cadrul structurii respective, este de părere că situaţia actuală din SVM poate fi caracterizată doar prin cuvântul anarhie. Pentru că, sub pretextul reorganizării, se distruge, de fapt, sistemul, consideră el. Oamenii sunt aruncaţi în stradă, fără a se ţine cont de lege, de drama prin care trec cei care se pomenesc fără serviciu, după 20 de ani de muncă şi în prag de pensionare.

„Cadrele preţioase”, purtate din vamă-n vamă

Dincolo de aceste preconizate concedieri, lucruri cu adevărat ciudate se întâmplă la nivelul de management superior al birourilor vamale, pentru că remanierele au fost începute anume la acest nivel. Colaboratorii sunt deplasaţi, pentru câteva luni, de la un birou vamal la altul. De exemplu, potrivit surselor noastre, Veaceslav Lupu a fost readus recent de la Biroului vamal Leuşeni, în funcţia sa de bază de şef adjunct la vama Chişinău. În locul acestuia, la Biroul vamal Leuşeni, a ajuns binecunoscutul Vladlen Stadler, despre care ofiţerul SVM, Veaceslav Balacci, destituit anterior din funcţia de şef al Departamentului Originea Mărfurilor, zicea că ar fi unul dintre consilierii din umbră ai lui Tudor Baliţchi şi protagonist al unor scandaluri de corupţie în perioada guvernării comuniste. Ce cadru preţios trebuie să fie acest Vladlen Stadler, dacă a fost detaşat în permanenţă, ba la Biroul vamal Bălţi, ba la Cahul, ba la Centru. El conduce din umbră toate birourile vamale, instalează acolo persoanele necesare, ne-au spus mai mulţi angajaţi ai SVM.

În general, în posturile de şefi de birouri vamale sunt numite, preponderent, persoane apropiate unui anume partid sau unui anume şef de partid. Recent, în fruntea Biroului vamal Bender a fost instalat un membru PLDM din raionul Ungheni, Vitalie Vasilache, fost inspector la Biroul vamal Chişinău, suspectat anterior de luare de mită. Acesta l-a înlocuit în funcţie pe Petru Cangea, fost şef la vama Leuşeni, exact în perioada scandalului fără precedent de contrabandă cu ţigări, din martie 2010. Şi dacă PLDM şi Serviciul Vamal luptă de zor cu corupţia, acesta nu a fost demis atunci, ci a fost mutat, tot în funcţia de şef, la Bender, iar acum a fost transferat în aparatul central. Se pare că pe el nu-l paşte pericolul de a nu i se prelungi contractul de muncă. Un alt apropiat al PLDM, Eugen Chichioi, se află în fruntea Biroului vamal Centru, şi acesta cercetat anterior pentru abuz în serviciu. Deşi, conform statelor, şeful vămii respective pare să fie Dumitru Munteanu, demis de actuala conducere, dar restabilit prin decizie judecătorească. Dar se pare că nici angajaţii înşişi nu mai ştiu care şi unde lucrează.

Este demn de toată atenţia şi faptul că şef al Postului vamal industrial (fost Varniţa) este Ion Talmaci, anterior şef al postului vamal Hânceşti. De menţionat că, potrivit unui ordin intern, aproape toate mărfurile de larg consum, mărfurile de tip cargo, sunt direcţionate doar către acest post vamal. Gurile rele zic că proprietarul sediului pe care-l arendează Postul vamal Industrial este nimeni altul decât naşul premierului, Anatol Ghilaş. Iar Postul vamal Aeroportul Chişinău este condus, coincidenţă, de Eugen Chiosa, fiul primarului din Lăpuşna, satul de baştină al premierului, şi, se pare, chiar rudă de-a acestuia. Astfel că, aşa stând lucrurile, s-ar putea, „foarte curând”, să înregistrăm mari succese în lupta cu corupţia.

Ioana FLOREA, FLUX

P.S. Un ultim detaliu, pe care nu l-am putut trece cu vederea. Director general al Serviciului Vamal al Republicii Moldova a declarat, pe propria răspundere, că a obţinut în perioada anului 2010 un venit de 103 986,16 lei de la locul de muncă şi 28 326,43 de lei – din alte surse. Tudor Baliţchi deţine un imobil în Chişinău, estimat la 1500 de lei şi un lot de pământ pomicol în Vadul lui Vodă, estimat la 1239 lei. Iată aspectul cu imobilul şi terenul ni s-a părut chiar interesant. În declaraţie nu se precizează dacă 1500 de lei costă un metru pătrat sau poate un centimetru pătrat de imobil. Dacă nu este o greşeală, am vrea şi noi să vedem cum arată o casă în Chişinău, care să coste doar 1500 de lei. Bănuim că până şi pantofii pe care-i poartă directorul SVM costă mai mult de atâta. La început, ne-am gândit că domnul Baliţchi o fi locuind în vreun garaj, dar şi un garaj la aşa preţ este greu să găseşti în Chişinău. Atunci, mai mult ca sigur, o fi având o colibă, încropită din cutii de carton şi foi de tablă, undeva, pe la o margine de oraş. Iar pe terenul de 1239 de lei de la Vadul lui Vodă îşi cultivă ceapa şi cartofii pentru cină. Dacă vrea dânsul să-şi îmbunătăţească un pic situaţia materială, îi putem oferi chiar 2000 de lei, ca un gest de caritate, pentru terenul respectiv.

Ioana FLOREA, FLUX

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: