Sărăcie, numele tău e Filat

Datoria externă creşte, preţurile cresc, iar Filat face promisiuni

Premierul Vladimir Filat este îngrijorat rău de tot de efectele electorale negative pe care le pot avea asupra partidului său cele câteva valuri succesive de majorare a preţurilor la produsele petroliere, gazele naturale, produsele alimentare şi servicii, care s-au declanşat în ultimele două luni ale anului trecut şi continuă până în prezent.

Îngrijorarea premierului este firească. Mai ales, dacă ţinem cont că vin alegerile locale şi, în mai puţin de un an, în Republica Moldova ar putea fi organizate noi alegeri parlamentare anticipate, în cazul în care Parlamentul iarăşi nu va fi în stare să aleagă şeful statului. Iată de ce Vladimir Filat a folosit briefingul pe care l-a susţinut miercuri, 16 februarie 2011, împreună cu şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional, Nikolay Gueorguiev, pentru a anunţa majorarea salariilor bugetarilor şi indexarea pensiilor. Şi nu doar pentru a anunţa aceste majorări, ci chiar pentru a-şi aduce laude sieşi ca prim-ministru şi guvernului pe care îl conduce.

Filat se laudă cu indicii

Iată câteva dintre afirmaţiile făcute de Filat în cadrul acestui briefing şi reproduse într-un comunicat de presă al Guvernului.

„Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere de 6,9% în 2010, depăşind semnificativ prognoza iniţială pentru anul trecut (de 1,5%), precum şi prognoza revizuită ulterior (de 3,5%)”, a precizat prim-ministrul, estimând că Produsul Intern Brut a revenit la nivelul de până la criza economică.

„Am reuşit să menţinem inflaţia sub control (în 2010 – 8,1%) şi am redus substanţial deficitul bugetar – până la 2,4% din PIB (prognoza iniţială a fost de 7%, revăzută apoi la 5,4%). Aceste rezultate notabile au fost atinse în pofida provocărilor cu care se confruntă economia noastră”, a spus Vladimir Filat”, se arată în comunicatul Serviciului de presă al Guvernului.

Premierul promite majorări

Vladimir Filat a anunţat că, începând cu data de 1 iulie 2011, vor fi majorate salariile personalului auxiliar din sectorul bugetar cu 8,5% şi că de aceste majorări vor beneficia 125 de mii de persoane.

Totodată, el a declarat că va fi alocat ajutorul social pentru perioada rece a anului, aferent lunilor ianuarie, februarie şi martie 2011, conform formulei aplicate la finele anului 2010. De acest ajutor urmează să beneficieze pensionarii cu pensii de până la 900 de lei şi familiile din sistemul de ajutor social, care vor primi în luna martie o plată totală de 390 de lei, aferentă celor trei luni menţionate, numărul beneficiarilor fiind de aproximativ 521 de mii de pensionari şi 33 de mii de familii defavorizate.

Totodată, el a amintit că „la 1 aprilie va urma şi indexarea anuală a pensiilor, conform prevederilor legale. De asemenea, el a spus că vor fi majorate salariile cadrelor didactice de la 1 septembrie 2011 cu 12,5%, după precedenta majorare de 12,5%, operată la 1 ianuarie 2011”. Aproximativ 69 de mii de profesori ar urma să beneficieze de aceste majorări.

Premierul Filat a promis şi majorarea salariilor a 21 de mii de funcţionari publici, de la 1 octombrie 2011, cu 12%.

Şi, în final, el a spus că va fi majorat cuantumul venitului minim garantat pentru ajutor social, de la 530 de lei la 575 de lei.

Majorările de pensii şi salarii anunţate de premierul Filat, bineînţeles, sunt necesare, mai ales dacă ţinem cont de faptul că un şir de categorii sociale s-au pomenit la începutul acestui an în imposibilitatea de a-şi achita facturile la întreţinerea apartamentului sau de a cumpăra produse alimentare de primă necesitate. Dar, este adevărat, aceste majorări sunt total nesemnificative în raport cu creşterea preţurilor înregistrată până în momentul de faţă şi care, cel mai probabil, va continua, cel puţin, până la încheierea campaniei agricole de primăvară. Majorările anunţate de premier nu vor aduce o îmbunătăţire sesizabilă a vieţii celor mai nevoiaşe categorii sociale. Totodată, premierul nu a spus cum rămâne cu veniturile angajaţilor din sectorul privat, care s-au redus simţitor din momentul în care Filat se află la cârma Guvernului.

Situaţia catastrofală în care s-a pomenit economia Republicii Moldova şi, în consecinţă, cetăţenii ei este cauzată de faptul că, în cei aproape 2 ani de când guvernează, premierul Filat a fost mai mult preocupat de rezultatele electorale ale partidului său, decât de promovarea reformelor din economie, care să conducă cât de puţin la îmbunătăţirea situaţiei. Ca şi în timpul guvernării comuniştilor, sub administraţia Filat, în Republica Moldova se menţine un climat agresiv pentru iniţiativele economice private, pentru afacerile mici şi mijlocii. Birocraţia şi corupţia din administraţia locală şi centrală, din Justiţie şi organele de control, precum şi crima organizată, concrescută cu principalele grupări politice şi oligarhice din ţară, toate acestea fac imposibilă apariţia şi existenţa unei economii de piaţă eficiente care să asigure un nivel de trai decent cetăţenilor Republicii Moldova.

Perspectivele Guvernului Filat sunt cu adevărat sumbre şi, în mod sigur, oricât ar fi de bune relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional, acestea nu sunt de natură să le schimbe. Mai ales că noua contractare de împrumuturi externe, inclusiv de la FMI, nu are decât un singur efect: creşterea alarmantă a datoriei externe fără ca acest proces să fie însoţit şi de o redresare reală a economiei.

Să mai menţionam că, în cadrul briefingului susţinut cu Filat, Nikolay Gueorguiev, şeful Misiunii FMI, a apreciat pozitiv rezultatele obţinute de autorităţile Republicii Moldova în cadrul implementării Memorandumului dintre Republica Moldova şi FMI. El a confirmat că la această etapă s-a ajuns la un acord care urmează a fi aprobat de conducerea FMI şi Consiliul Executiv, la şedinţa programată pentru luna aprilie. Conform acordului, Republica Moldova va primi 50 de milioane de DTS (circa 77 de milioane de dolari SUA) pentru consolidarea poziţiei bugetare şi suplinirea rezervelor valutare.

Asta, de fapt, înseamnă că datoria externă a ţării va creşte cu încă 77 de milioane de dolari doar pentru că autorităţile nu sunt în stare să asigure colectarea veniturilor bugetare şi suplinirea rezervele valutare. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanţelor (care nu includ şi cele 77 de milioane de dolari juruite miercuri de reprezentantul FMI), împrumuturile pe care le-a făcut Republica Moldova de la organismele financiare internaţionale au sporit datoria publică externă cu 342,5 milioane de dolari. Conform raportului ministerului, în 2010, datoria publică externă a Republicii Moldova a crescut de la 773,7 milioane de dolari până la 1 miliard 116,2 milioane de dolari, adică a înregistrat o creştere de 44,3%.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Publicitate