O statistică mincinoasă. Stalin şi Brejnev ar putea fi invidioşi

Biroul Naţional de Statistică: Minimul de existenţă a crescut în 2010 cu 15,6 %

Mărimea minimului de existenţă în anul 2010 a crescut în raport cu anul 2009 cu 15,6 la sută şi a constituit în medie pentru o persoană 1 373 de lei. Acestea sunt calculele Biroului Naţional de Statistică (BNS), făcute publice de respectiva instituţie printr-un comunicat de presă.

Valoarea coşului alimentar a crescut cu 9%, iar a celui nealimentar cu 11%

Potrivit BNS, majorarea minimului de existenţă în anul trecut a fost determinată atât de creşterea preţurilor, cât şi de schimbările care au avut loc în structura cheltuielilor de consum ale populaţiei. În special, datorită majorării ponderii cheltuielilor pentru mărfuri nealimentare şi servicii. În medie, valoarea coşului alimentar al minimului de existenţă s-a majorat cu 9%, iar cea a coşului nealimentar cu 11%.

Evoluţia trimestrială a minimului de existenţă în 2010 a înregistrat tendinţe similare cu cele din 2009, excepţie făcând trimestrul II din 2009, când a fost înregistrat cea mai înaltă valoare a minimului de existenţă pe parcursul anului, dat fiind că în această perioadă a fost înregistrat un nivel mai înalt al preţurilor comparativ cu celelalte perioade ale anului.

La oraş nu-i ca la sat

În funcţie de zona de reşedinţă, minimul de existenţă pentru anul 2010 se caracterizează prin valori maxime pentru mediul urban (1 498,1 lei) şi valori minime pentru mediul rural (1 285,2 lei). Acest decalaj este determinat de diferenţele existente în componenţa coşului alimentar, dar şi ale structurii cheltuielilor de consum ale gospodăriilor din mediul urban şi rural.

Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 1 453,1 lei şi, în special, bărbaţilor – 1 536 de lei. Pentru pensionari, minimul de existenţă a constituit 1184,3 lei şi reprezintă 86,2% din valoarea medie pentru populaţie per total.

Indemnizaţiile lunare pentru copii, mult mai mici decât minimul de existenţă

Minimul de existenţă pentru copii constituie în medie 1 258,1 de lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în funcţie de vârsta copilului, de la 498,8 lei pentru un copil în vârstă de până la 1 an şi până la 1 409,3 lei pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 7 şi 16 ani. În condiţiile în care indemnizaţiile lunare pentru îngrijirea copiilor până la 3 ani constituie în medie 675,3 lei, pentru persoanele asigurate, aceste plăţi acoperă valoarea minimului de existenţă pentru copiii în vârstă de 1-6 ani, în proporţie de 61,6%. În cazul persoanelor neasigurate, mărimea indemnizaţiilor lunare pentru îngrijirea copiilor (250 lei) asigură doar 23% din necesarul minim pentru copiii din această categorie de vârstă.

Şi pensionarii o duc mai rău

Valoarea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2011 a constituit 810,9 lei sau cu 4,6% mai mult comparativ cu anul precedent. Pensia medie lunară acoperă minimul de existenţă pentru această categorie de populaţie în proporţie de doar 68,5%, faţă de 75,8%, cât acoperea în anul 2009.

Veniturile populaţiei, mai mici ca minimul de existenţă

Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în anul 2010 au constituit, în medie, 1 273,7 lei pentru o persoană, iar coraportul dintre valoarea acestora şi mărimea medie a minimului de existenţă este de 92,7%, faţă de 98,2% în anul precedent.

Potrivit BNS, salariul mediu lunar pe economie al unui angajat în anul 2010 a constituit 2 971,7 lei sau cu 8,2% mai mare comparativ cu anul 2008, fiind astfel posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă de 2,1 ori, un pic mai puţin decât în anul 2009, când minimul de existenţă a fost acoperit de 2,2 ori.

Coraportul dintre salariul mediu lunar şi valoarea medie a minimului de existenţă pentru populaţia în vârstă aptă de muncă diferă în funcţie de activităţile economiei naţionale. Nivelul maxim de acoperire a minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă a fost atins de salariaţii din sectorul financiar – de 4,4 ori, iar cel minim fiind în cazul salariaţilor din piscicultură, al căror salarii acoperă minimul de existenţă în proporţie de 111,5%, se arată în comunicatul de presă al BNS.

Cum s-ar descurca premierul Filat cu doar 1 373 de lei pe lună?

Urmărind cu atenţie informaţiile şi tabelul prezentat de BNS (pe care le-am reprodus întocmai din comunicatul de presă, doar intertitlurile ne aparţin), putem constata că minimul de existenţă (1 373,4 lei) este mai mare decât veniturile disponibile medii ale populaţiei (1 273,7 lei) şi cu mult mai mare decât valoarea pensiei medii (810,9 lei). Aceasta înseamnă, de fapt, că cea mai mare parte a populaţiei are venituri care nu acoperă nici măcar minimul de existenţă. Spre exemplu, unui bătrân care primeşte o pensie medie i-ar trebui încă vreo 460 de lei ca să-şi asigure minimul de existenţă. Dar ce fac bătrânii care primesc pensia minimă?

Acum rămâne să ne întrebăm pe ce se bazează liderii partidelor guvernamentale, în special premierul Vladimir Filat, care raportează cu orice ocazie, exact ca în vremurile brejneviste, despre îmbunătăţirea situaţiei social-economice din Republica Moldova şi creşterea nivelului de trai? Doar calculele Biroului Naţional de Statistică, care este o instituţie subordonată Puterii, demonstrează contrariul. Concluzia este că guvernanţii, în frunte cu premierul Filat, mint când declară, precum spunea cândva Stalin, că viaţa e mai bună, traiul – mai voios.

Chiar mai rău. În realitate, situaţia este mult mai proastă decât cea reflectată în calculele Biroului Naţional de Statistică. Şi asta pentru că minimul de existenţă calculat nu reflectă nici pe departe cheltuielile reale. Acum câteva luni, expertul economic Valeriu Prohniţchi declara pentru FLUX că metodologia de calculare a minimului de existenţă este destul de dubioasă şi aproximativă, ea rămânând aproape intactă încă din perioada economiei socialiste, probabil cam de pe timpul lui Brejnev, dacă nu chiar al lui Stalin. „În general, nu ştiu în ce măsură ar trebui analizate cifrele respective. Ele nu reflectă, nici pe departe, cheltuielile reale pe care trebuie să le efectueze o persoană, pentru a putea supravieţui. Şi nu am în vedere doar supravieţuirea biologică, dar şi participarea lui firească la viaţa socială, ceea ce înseamnă ziare, cărţi, reviste, teatru etc. Adică, este evident că cheltuielile reale sunt mult mai mari decât cele calculate prin respectiva metodologie”, a declarat Valeriu Prohniţchi.

Expertul economic Valeriu Prohniţchi are dreptate, pentru că anul trecut nici o persoană nu putea să-şi asigure „minimul de existenţă” cu doar 1 373 de lei. Am fi curioşi să-l vedem pe premierul Filat cum s-ar descurca cu doar 1 373 de lei pe lună. Orice om sănătos la cap o să-ţi spună că acest lucru este, pur şi simplu, imposibil. Iată că, în perioada guvernării liberalilor şi democraţilor, în Republica Moldova statisticile mint ca pe timpul lui Stalin. Este adevărat că această metodologie de calculare a minimului de existenţă, la fel de mincinoasă, era folosită şi în perioada guvernării comuniste. Dar atunci măcar discrepanţele dintre minimul de existenţă şi veniturile populaţiei nu erau atât de mari ca în prezent.

Evident, în 2010, valoarea minimului de existenţă a fost mult mai mare decât de 1 373 de lei. Respectiv, nu poţi să afirmi că raportul dintre salariul mediu lunar pe economie al unui angajat şi valoarea medie a minimului de existenţă pentru populaţia în vârstă aptă de muncă ar fi de 204,5%. Însă dacă afirmi asta, înseamnă că manipulezi, ceea ce, de fapt, face Guvernul Filat, inclusiv prin statistici.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Publicitate