Victimele deportărilor comuniste şi fariseismul guvernării liberale

Interviu cu istoricul Mihai ADAUGE, consilier municipal Chişinău PPCD, realizat de Sergiu PRAPORŞCIC în studioul FLUX TV

– La 13 iunie s-au împlinit 69 de ani de la deportările din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Acum suntem în perioada în care comemorăm victimele acelor tragice evenimente, dar şi a deportărilor care au urmat în perioada de ocupaţie sovietică, în special cele din 1949.

– În 1941 a avut loc primul val masiv de deportări, care făceau parte din politica de stat promovată de bolşevici, din ceea ce numeau ei „lupta de clasă”. Această luptă de clasă era aplicată pentru a realiza „transformările socialiste”, în special colectivizarea. Deportările reprezentau cea mai simplă metodă de a-i „convinge” pe ţărani să intre în colhozuri: ţăranii erau deportaţi, iar averile lor deveneau proprietatea gospodăriilor colective.

Publicitate

Iurie Roşca: Aveţi puţintică răbdare, nu e mult până departe

Omul cu cea mai bogată şi mai lungă biografie politică din Moldova, Iurie Roşca, pune întrebări şi dă răspunsuri într-un interviu fără prejudecăţi. De la cazul Pasat la situaţia financiară a familiei Roşca, citiţi în materialul care urmează.

– Unii înclină să scoată din calculele politice PPCD-ul ca pe un partid fără şanse de revenire în Parlament. De ce credeţi că se întâmplă acest lucru?

– E simplu. Anul trecut PPCD a acumulat un scor foarte modest, ceea ce a alimentat iluzia că PPCD-ul poate fi scos din calcul pentru viitor. Anul trecut a câştigat contrastul: pe de o parte, guvernarea comunistă, pe de altă parte, opoziţia ireconciliabilă, reprezentată de cele 4 formaţiuni care se află astăzi la guvernare. Acest contrast a creat dezavantajul electoral pentru PPCD. În acel război politic mesajul echilibrat, pozitiv, nu a fost auzit. Cred că atunci când cineva încearcă să scoată PPCD din calculele viitoare, acesta ori face estimări greşite, ori prezintă dezirabilul drept realitate.

Datul la bot şi falusul în politica moldovenească

1. Cum apreciaţi declaraţia făcută la ziua de naştere a premierului Vladimir Filat de către Viorel Chetraru, directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, care a spus: „Să ştiţi că aveţi în spate o echipă de băieţi buni care, dacă va trebui, o să dea la bot la toată lumea”?

2. Cum apreciaţi cadoul făcut de Tudor Ghelici (un falus) lui Vladimir Filat şi urarea acestuia: „Vă dăruiesc asta (adică falusul – n.n.) ca să-i aveţi (frecaţi – n.n.) pe toţi la vârful … (falusului – n.n.)”.

Directorul UNIMEDIA, Tudor Darie, audiat la Procuratură pe 3 mai – Ziua Internaţională a Libertăţii Presei

Interviu cu Tudor Darie, realizat de Sergiu Praporşcic, în studioul FLUX TV

– Domnule Tudor Darie, v-am invitat în studioul FLUX TV pentru că am aflat din presă, chiar de pe portalul UNIMEDIA, că pe data de 3 mai, de Ziua Internaţională a Libertăţii Presei, aţi fost invitat la Procuratura Generală pentru a da explicaţii. Şi anume, procurorii v-au cerut să le puneţi la dispoziţie ip-urile unor comentatori de pe forumul UNIMEDIA care au criticat guvernarea. Ce v-au spus procurorii?

Arcadie Barbăroşie: Cred că autorităţile Republicii Moldova nu-şi vor permite luxul să nu ţină cont de recomandările Comisiei de la Veneţia

Poziţia Comisiei de la Veneţia nu poate fi pusă la îndoială, iar recomandările acesteia sunt absolut în consonanţă cu prevederile constituţionale ale Republicii Moldova. Trebuie să ţinem cont de cadrul constituţional, să consolidăm statul de drept, să evităm crearea unor precedente periculoase pentru viitor. Nu avem nevoie de o nouă constituţie, trebuie modificată cea actuală. Cea mai bună soluţie este republica parlamentară, deoarece, în caz contrar, există riscul de a aluneca spre un regim autoritar. Acestea sunt câteva dintre concluziile exprimate de directorul Institutului pentru Politici Publice, Arcadie Barbăroşie.

Vă invităm să citiţi un interviu cu directorul Institutului pentru Politici Publice, analistul politic Arcadie Barbăroşie, acordat ziarului FLUX

Mihai Ghimpu: Moldova are nevoie de stabilitate, reforme şi condiţii bune de viaţă

Interviu cu preşedintele interimar al ţării, preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu, realizat de redactorii biroului de la Chişinău al postului de radio „Europa Liberă”
Alexandru Canţâr, Valentina Ursu

Istro-românii trebuie salvaţi

Interviu cu deputatul PPCD, Vlad Cubreacov, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

– Domnule Cubreacov, aţi depus de curând la Strasbourg un proiect de Rezoluţie cu privire la istro-români. Ce ne puteţi spune despre acest proiect, care reprezintă o premieră absolută în istoria minorităţii istro-române?

– În calitatea mea de membru al Subcomisiei APCE pentru Minorităţi, am redactat şi depus la 17 aprilie proiectul de Rezoluţie privind situaţia culturală dificilă a minorităţii istro-române deosebit de ameninţate, iar la 21 aprilie 2008 acesta a fost înregistrat oficial, fiind difuzat, în limbile engleză şi franceză (La situation culturelle difficile de la minorité istro-roumaine particulièrement menacée/Difficult cultural situation of the Istro-Romanian minority particularly threatened), ca document al Consiliului Europei cu numărul Doc. 11595. Proiectul a fost semnat de 34 de deputaţi din 20 de state membre ale Consiliului. Semnatarii reprezintă toate cele 5 grupuri politice din sânul Adunării Parlamentare. Urmează ca proiectul să fie examinat de Biroul APCE, care va decide asupra sorţii lui de mai departe. Documentul este deja disponibil pe internet, pe pagina oficială a Consiliului Europei: http://assembly.coe.int. Scopul meu este ca acest proiect de rezoluţie să fie trimis Comisiei Juridice şi Drepturi ale Omului pentru desemnarea unui raportor. Până la următoarea parte a sesiunii APCE de la sfârşitul lunii iunie vom cunoaşte decizia Biroului.

Nu trebuie să avem aşteptări apocaliptice în legătură cu alegerile din Ucraina

Oazu Nantoi

Interviu cu analistul politic Oazu Nantoi, vicepreşedinte al Partidului Democrat

– Cum comentaţi rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale din Ucraina, care s-a desfăşurat dumică, 17 ianuarie?

– Dacă ne referim la turul întâi al alegerilor prezidenţiale din Ucraina, apoi se observă o stare de deziluzie a societăţii ucrainene în legătură cu aşteptările care au apărut cinci ani în urmă, generate de revoluţia oranj. Această deziluzie a fost reflectată în rezultatul electoral obţinut de preşedintele Victor Iuşenko. Totodată au apărut feţe noi în marea politică de la Kiev: domnul Serhii Tihibko, un pământean de-al nostru, care locuia aici pe timpul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, şi domnul Arsenii Iaţiuniuc, pământeanul meu din regiunea Cernăuţi. Dar aceste feţe noi nu au reuşit să răzbată în prim-planul vieţii politice ucrainene şi în turul doi se vor confrunta actualul prim-ministru, doamna Iulia Timoşenko, şi Victor Ianucovici, liderul Partidului Regiunilor. Mai multă lume a împărţit concurenţii de la alegerile prezidenţiale din Ucraina în două tabere: proeuropeni şi în proruşi. Eu sunt de părere că în ultimii ani, în Ucraina apar numai candidaţi proucrainei. Sigur, cu anumite nuanţări, cu diferite interese de grup în spate, dar proucrainei. Şi eu consider că noi putem fi destul de liniştiţi pentru că, dacă Victor Inucovici învinge în alegerile prezidenţiale, atunci Iulia Timoşenko va deţine în continuare controlul în Rada Supremă, având o majoritate de deputaţi şi asta nu va însemna sfârşitul lumii în nici un caz.

Reforma constituţională iniţiată de Ghimpu este o improvizaţie de moment

Ghenadie Vaculovschi

Interviu cu juristul Ghenadie Vaculovschi, expert al Institutului pentru Dezvoltare Regională şi Adminstrativă Durabilă (IDRAD)

– Domnule Ghenadie Vaculovschi, recent, comisia instituită de preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, pentru pregătirea reformei constituţionale s-a pronunţat prin vot pentru adoptarea unei noi constituţii. Ce părere aveţi despre acest „vot”?

Cătălina Cărăuş: Am revenit acasă

Tatiana Beleuţă: Pentru mine muzica este şi va fi pe primul plan

Iurie Roşca: Nu sunt nici printre opozanţii ireconciliabili, dar nici printre susţinătorii fervenţi ai actualei guvernări

Interviu cu liderul Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca

– Dle Iurie Roşca, o delegaţie a PPCD a participat recent la Congresul Partidului Popular European, din care face parte formaţiunea politică pe care o conduceţi. Dincolo de comunicatul oficial pe care l-aţi difuzat, la care aţi ataşat şi textul luării Dvs de cuvânt, ce impresii v-a lăsat acest eveniment? Şi ce credeţi că ar mai fi de spus despre PPE ca familie politcă mai puţin cunoscută la noi?

– Ar fi de remarcat faptul că astfel de evenimente au loc de regulă o dată la patru ani, acest congres fiind unul statutar, în cadrul căruia a avut loc şi alegerea conducerii familiei noastre politice. Congresul statutar precedent a avut loc la Roma, în mai 2005, unde am fost prezent împreună cu colegul Vlad Cubreacov. În 2008 a avut loc un alt congres al PPE la Varşovia, unde o delegaţie din care făceau parte şi tinerii mei colegi Victor Ciobanu şi Ghenadie Vaculovschi, dar acolo nu s-au făcut alegeri, deşi forul a fost unul extrem de important, cu o participare a circa treizeci de mii de delegaţi. De această dată am beneficiat de opt locuri la forul respectiv, din delegaţie făcând parte Valeriu Berilă, preşedintele raionului Ştefan-Vodă, Igor Ţurcanu, vicepreşedintele raionului Hânceşti, ambii preşedinţi ai filialelor noastre teritoriale, Dinu Ţurcanu, secretar general PPCD, Edurad Roşca, om de afaceri, Sergiu Rabei, preşedintele Cartelului Ţărănesc „Sfântul Gheorghe” şi Victor Ciobanu, preşedintele organizaţiei de tineret „Noua Generaţie” şi consilierul pentru afaceri externe din Italia, Mario La Sala.

(VIDEO) Cazul Palanca, discutat la Antena C

Preşedintele raionului Ştefan Vodă, Valeriu Berilă, şi preşedintele Asociaţiei Juriştilor Creştini Democraţi, Radu Buşilă, au participat la o dezbatere, găzduită de postul de radio Antena C, privind cazul Palanca. Vedeţi mai jos varianta video.

(VIDEO) Administraţia raionului Ştefan Vodă se opune ferm înstrăinării teritoriului naţional

Interviu cu preşedintele raionului Ştefan Vodă, Valeriu Berilă, realizat de Vlad Cubreacov

Dacă se închide traseul din Palanca afacerile din zonă vor fi lichidate

Dumitru Catrinici

Interviu cu Dumitru Calinici, antreprenor din satul Palanca

Piaţa satului Palanca pe cale de a fi acaparată de Ucraina

Interviu cu primarul satului Palanca şi cu mai mulţi oameni din această localitate

(VIDEO) Abdiv, 80 ha din moşia satului Palanca pe care vor să pună mâna ucrainenii

Interviu cu primarul satului Palanca, Larisa Voloh

„Ţinta este România!”

Vlad Cubreacov într-o discuţie cu analistul politic Victor Gurău

– Domnule Victor Gurău, am discutat înaintea acestui interviu şi mi-aţi spus lucruri care sunt greu de crezut la prima aflare. Totuşi, analiza dumneavoastră te pune pe gânduri şi-ţi aşterne în faţă mai multe semne de întrebare…

– Eu aş spune chiar că mulţi dintre cei care vor lua act de analiza mea vor crede că sunt nebun. Este posibil, căci în condiţiile actuale toată lumea este bulversată de tot ce se întâmplă în jurul nostru. Sper însă că vor exista măcar doi sau trei cetăţeni oneşti care vor aprecia la justa valoare cele expuse de mine.

Victor Stepaniuc: CEDO are ceva deosebit faţă de presă

Interviu cu deputatul comunist Victor Stepaniuc, protagonistul dosarului intentat ziarului FLUX, pierdut în toate instanţele naţionale şi care a primit câştig de cauză la CEDO

„Ne vom apăra pământul prin orişice mijloace”

Interviu cu doamna Larisa Voloh, primar al satului Palanca, raionul Ştefan Vodă

– Doamnă primar, care este situaţia la Palanca în acest moment? Ce atitudine au locuitorii comunei faţă de recentele declaraţii privind posibila cedare către Ucraina a 7,77 km de traseu automobilistic şi a celor 18 hectare din teritoriul nostru naţional?

– Ce să vă spun? Am expediat chiar astăzi şi domnului Ghimpu, şi domnului Filat câte încă un apel. Lumea cere să facem şi declaraţii. Am convocat o şedinţă a consiliului local la care ne-am reconfirmat intenţia de a nu ceda nimic. Toată lumea este, în mod clar, împotriva cedării. Am creat şi un grup de iniţiativă pentru colectarea de semnături de la locuitorii din sat, dar şi de la pălăncenii din Chişinău, care ne susţin şi ne încurajează să luptăm ca pământul să rămână la noi, să nu fie transmis Ucrainei. Noi ne-am adresat de zeci de ori şi am arătat că există posibilitatea de a schimba câte ceva, de a revizui partea juridică a Tratatului, partea juridică a Acordului. Căci noi nu le creăm incomodităţi ucrainenilor, ei au acces liber la traseu. Pentru ce ar mai fi nevoie să le mai transmitem şi pământul? Ni se spune că trebuie respectat Acordul. Bine, Acordul este semnat în 1999. Există acolo un articol care prevede posibilitatea modificării Acordului. De ce nu s-ar putea modifica Acordul? Sau ni se mai spune despre pământul de la Giurgiuleşti. Nu ştiu pe cât de globală este problema cu Giurgiuleştiul, dar noi nu înţelegem de ce ar trebui să cedăm ceva aici pentru a obţine ceva acolo, dacă se obţine totuşi ceva.

Interviu cu Igor Lubyanov, preşedintele Uniunii Tineretului Creştin-Democrat din Ucraina