Societatea civilă îi recomandă Guvernului să angajeze profesionişti care să poată purta negocieri

Experţii consideră că în cazul Palanca autorităţile de la Chişinău dau dovadă de lipsă de profesionalism, fapt ce afectează grav interesele naţionale ale Republicii Moldova

Graba pe care o manifestă autorităţile de la Chişinău în cazul cedării către Ucraina a teritoriului de la Palanca este nejustificată şi poate duce la nişte decizii pripite care vor afecta grav interesul cetăţenilor Republicii Moldova. Sintagma „Palanca contra Giurgiuleşti” trebuie exclusă din dezbaterile publice, deoarece actele care stipulează condiţiile şi contextul cedării tronsonului de drum Odesa-Reni din regiunea satului Palanca nu fac absolut nici o referire despre vreun schimb de teritorii cu Ucraina. Dacă cedarea teritoriului naţional este în folosul interesului naţional al Republicii Moldova, este nevoie ca asupra acestui lucru să se pronunţe întreaga populaţie a ţării în cadrul unui referendum. În caz contrar, este încălcată Constituţia Republicii Moldova care interzice categoric atentarea la caracterul inalienabil al teritoriului naţional. Acestea sunt câteva dintre concluziile exprimate în cadrul unei mese rotunde pe tema cedării teritoriale de la Palanca.

Publicitate

Consiliul Europei şi Guvernul Filat au fost sesizaţi oficial în problema Palanca

Avocatul parlamentar, Tamara Plămădeală, a sesizat Înaltul Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la încălcarea drepturilor omului în localitatea Palanca, raionul Ştefan Vodă.

Tamara Plămădeală speră că vizita Înaltului Comisar va influenţa în mod pozitiv conflictul apărut în localitatea Palanca, care afectează grav drepturile localnicilor. „Am solicitat domnului Hammarberg să efectueze o vizită la noi pentru a susţine apărarea drepturilor omului în ţara noastră”, a declarat avocatul parlamentar.

„Ne vom apăra pământul prin orişice mijloace”

Interviu cu doamna Larisa Voloh, primar al satului Palanca, raionul Ştefan Vodă

– Doamnă primar, care este situaţia la Palanca în acest moment? Ce atitudine au locuitorii comunei faţă de recentele declaraţii privind posibila cedare către Ucraina a 7,77 km de traseu automobilistic şi a celor 18 hectare din teritoriul nostru naţional?

– Ce să vă spun? Am expediat chiar astăzi şi domnului Ghimpu, şi domnului Filat câte încă un apel. Lumea cere să facem şi declaraţii. Am convocat o şedinţă a consiliului local la care ne-am reconfirmat intenţia de a nu ceda nimic. Toată lumea este, în mod clar, împotriva cedării. Am creat şi un grup de iniţiativă pentru colectarea de semnături de la locuitorii din sat, dar şi de la pălăncenii din Chişinău, care ne susţin şi ne încurajează să luptăm ca pământul să rămână la noi, să nu fie transmis Ucrainei. Noi ne-am adresat de zeci de ori şi am arătat că există posibilitatea de a schimba câte ceva, de a revizui partea juridică a Tratatului, partea juridică a Acordului. Căci noi nu le creăm incomodităţi ucrainenilor, ei au acces liber la traseu. Pentru ce ar mai fi nevoie să le mai transmitem şi pământul? Ni se spune că trebuie respectat Acordul. Bine, Acordul este semnat în 1999. Există acolo un articol care prevede posibilitatea modificării Acordului. De ce nu s-ar putea modifica Acordul? Sau ni se mai spune despre pământul de la Giurgiuleşti. Nu ştiu pe cât de globală este problema cu Giurgiuleştiul, dar noi nu înţelegem de ce ar trebui să cedăm ceva aici pentru a obţine ceva acolo, dacă se obţine totuşi ceva.

PPCD: Moldova riscă să piardă un teritoriu de 54 de ori mai mare decât Insula Şerpilor

Partidul Popular Creştin Democrat cere Guvernului să nu atenteze la norma constituţională şi la interesul naţional al Republicii Moldova şi să nu cedeze către Ucraina teritoriul pe care trece şoseaua Odesa-Reni în regiunea satului Palanca, Ştefan Vodă. Creştin-democraţii declară că, dacă va ceda această porţiune de teren, Republica Moldova se va autosepara de un teritoriu al său de 926 de hectare, „teritoriu care depăşeşte de 54 de ori suprafaţa Insulei Şerpilor”, şi-şi va crea astfel două exclave pe care nu le va putea controla (Exclava este partea unui stat sau entităţi administrativ-teritoriale care nu are legătură pe uscat cu teritoriul de bază al acestuia, fără a fi o insulă. Exemple de exclave sunt regiunea Kaliningrad în Rusia, Republica Autonomă Nahicevan din Azerbaidjan, zona Dubrovnik din Croaţia, statul Alaska în SUA, zona Campione de Italia din Elveţia, exclava rusă Suvorov din Elveţia ş.a. – nota noastră).