Arhiva
Guvernul Filat invită oficial regimul Smirnov să participe la negocierile cu UE
Actuala guvernare îi transmite regimului Smirnov informaţii despre negocierile cu Uniunea Europeană. De asemenea, Guvernul Filat îşi doreşte ca regimul neconstituţional din teritoriile noastre ocupate să participe la toate nivelurile în procesul de negocieri al Chişinăului cu Bruxellesul. Citește mai mult…
Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase: „Guvernarea s-a transformat într-o şobolăneală”
Declaraţii fără precedent ale ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase, făcute într-o emisiune la Radio Europa Liberă, care a fost plasată integral pe internet atât în variantă audio, cât şi în variantă scrisă, pe data de 3 aprilie 2011. În cadrul respectivei emisiuni, ministrul Tănase a fost solicitat să se pronunţe despre mersul reformelor în Justiţie sau, mai bine zis, despre lipsa oricărui progres în acest sens. Pentru că declaraţiile domnului Tănase constituie o premieră absolută, vom începe prin a reproduce aproape integral o parte din respectiva discuţie la microfonul Europei Libere. Deşi bucata este destul de mare, îi asigurăm pe cititorii noştri că totuşi merită făcut efortul de a o citi cu atenţie. Citește mai mult…
O statistică mincinoasă. Stalin şi Brejnev ar putea fi invidioşi
Biroul Naţional de Statistică: Minimul de existenţă a crescut în 2010 cu 15,6 %
Mărimea minimului de existenţă în anul 2010 a crescut în raport cu anul 2009 cu 15,6 la sută şi a constituit în medie pentru o persoană 1 373 de lei. Acestea sunt calculele Biroului Naţional de Statistică (BNS), făcute publice de respectiva instituţie printr-un comunicat de presă. Citește mai mult…
Autoritarismul lui Filat şi sinecura lui Tănase
De ce şi cum a plecat Tănase de la Filat?
Aşa cum era de aşteptat, Alexandru Tănase a părăsit atât Guvernul Filat, în care deţinea funcţia de ministru al Justiţiei, cât şi partidul premierului Filat, PLDM, în care deţinea funcţia de prim-vicepreşedinte. Şi Alexandru Tănase, unul dintre fondatorii PLDM, în general s-a lăsat de politică în favoarea activităţii de judecător la Curtea Constituţională. Citește mai mult…
Abstinenţa îndelungată a lui Urechean a luat sfârşit. Acum Filat îl va săruta dulce în fiecare seară
Mariajul PLDM-AMN, o căsnicie atât din calcul, cât şi din dragoste
AMN a fuzionat cu PLDM sau, cum spunea Iurie Roşca, Cartea Galbenă a Corupţiei a fuzionat cu Cartea Verde a Corupţiei. Ce înseamnă asta, de fapt? Că nomenclaturiştii, mafioţii, hoţii, corupţii, profitorii de ieri au aderat la mai tinerii lor colegi, oligarhii, interlopii, contrabandiştii, borfaşii de astăzi? Să înţelegem că s-au contopit în una două generaţii de animalus politicus moldaviensis: una care vine din structurile pe partid şi de securitate din perioada sovietică şi alta care s-a lansat mai târziu, în anii tulburi ai tranziţiei, dar tot sub patronajul KGB-ului de altă dată? Citește mai mult…
Orizonturi în roşu şi verde pentru Moldova?

Sărăcie, numele tău e Filat

Premierul Vladimir Filat este îngrijorat rău de tot de efectele electorale negative pe care le pot avea asupra partidului său cele câteva valuri succesive de majorare a preţurilor la produsele petroliere, gazele naturale, produsele alimentare şi servicii, care s-au declanşat în ultimele două luni ale anului trecut şi continuă până în prezent. Citește mai mult…
Opţiunea PPCD: 28 noiembrie – ultima zi de război, prima zi de pace
Românul s-a născut poet

PLDM s-a debarasat de un mâncău. Câţi mai rămân?

Iurie Roşca: Votând AIE, votaţi Petru Lucinschi
Mitrocezarul

Marasm sau apucături dictatoriale?
Iurie Roşca: În cazul Palanca, Filat continuă politica criminală a lui Lucinschi, îndreptată împotriva Republicii Moldova

Musca la arat

Ce s-a întâmplat în realitate? Obligat fiind prin Legea nr. 880-XII din 22 ianuarie 1992 privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova să transmită dosarele din Depozitul său special, Serviciul de Informaţii şi Securitate a procedat la o operaţiune de rutină. Dosarele transmise sunt doar cele întocmite persoanelor supuse represiunilor, nu şi dosarele operative ale ofiţerilor şi agenturii NKVD din RSSAM şi RSSM. Dosarele acoperă perioada anilor 1924-1951. Nici un alt dosar nu este ulterior datei de 1 ianuarie 1952, limită de timp în faţa căreia „eroismul” lui Mihai Ghimpu se opreşte şi bate pasul pe loc. Deci, este vorba despre un interval din interiorul perioadei staliniste, care a durat până la moartea dictatorului, în 5 martie 1953. Persoanele ale căror dosare i-au fost transmise Arhivei Naţionale de către SIS nu mai sunt în viaţă, în majoritatea lor zdrobitoare. Preşedintele interimar Ghimpu nu are, potrivit legilor în vigoare, nici un fel de atribuţii privind fondul arhivistic de stat, iar Serviciul de Informaţii şi Securitate, ca organ special în afara puterii executive, nu îi este subordonat. Majoritatea statelor ex-comuniste au desecretizat arhivele organelor de poliţie politică. Statele baltice, bunăoară, au desecretizat integral arhivele NKVD şi KGB, tot ce au cuprins acestea din 1940 până în 1991. Gestul Serviciului de Informaţii şi Securitate din 9 noiembrie a fost unul necesar, pozitiv, dar întârziat şi insuficient. Prezenţa lui Mihai Ghimpu la „ceremonia de transmitere a dosarelor” ne oferă un exemplu clasic de instrumentare în scopuri electorale a tragediei prin care au trecut persoanele supuse represiunilor. SIS putea transmite dosarele în fondurile Arhivei Naţionale cu acelaşi succes şi fără Mihai Ghimpu. Vom explica mai jos de ce.
Faptul că SIS poate avea un Depozit special de stat este în afara oricărei îndoieli. Articolul 22 al Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova stipulează că „Depozite speciale de stat se creează la Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, la muzeele şi bibliotecile de stat ale Ministerului Culturii şi Turismului, la fondul de stat de informaţii privind subsolul al Asociaţiei de Stat de Producţie pentru Explorări Geologice „AGeom”, la serviciul „Hidrometeo” al Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător. Utilizarea documentelor ce se păstrează în depozitele speciale de stat se efectuează în conformitate cu prezenta lege. Achiziţionarea de către depozitele speciale de stat a documentelor autentice ce aparţin persoanelor juridice din alte ramuri se interzice”.
Problema este că SIS nu poate ţine oricât în Depozitul special de stat documentele cu titlu secret, fiind obligat să le transmită Arhivei Naţionale la expirarea termenelor prevăzute de lege. Articolul 34 al Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova stabileşte că „documentele din Fondul arhivistic de stat şi din Fondul arhivistic obştesc ce conţin secret de stat şi au menţiunea „De importanţă deosebită” şi „Strict secret” sunt supuse restricţiilor de utilizare pentru o perioadă de până la 25 de ani, iar cele cu menţiunea „Secret” – de până la 10 ani de la data apariţiei lor. Guvernul, în temeiul avizului comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat, poate stabili termene mai îndelungate de restricţie asupra utilizării documentelor cu menţiunea „De importanţă deosebită”. În acest caz, Guvernul, ministerele şi departamentele interesate sunt obligate să reexamineze, din cinci în cinci ani, temeiurile menţinerii restricţiilor asupra utilizării acestor documente pentru o perioadă ce depăşeşte 25 de ani de la data apariţiei lor”. Legea nu prevede alte termene decât cel maxim de 25 de ani şi termene superioare stabilite, în fiecare caz aparte, prin hotărâre de Guvern. Aşa cum, deocamdată, nu avem, din 27 august 1991 încoace, nici o hotărâre de Guvern în materie de termene superioare celui de 25 de ani privind documentele din Depozitul special de stat de la SIS, este mai mult decât limpede că, în sensul legilor în vigoare, cele mai vechi documente secrete păstrate de SIS nu pot depăşi o vechime de 25 de ani.
Vom mai preciza că articolul 23 al Legii despre care vorbim prevede, între altele, că „La reorganizarea sau lichidarea instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor de stat chestiunile privind păstrarea ulterioară a documentelor Fondului arhivistic de stat sunt soluţionate cu participarea reprezentanţilor Organului de stat pentru supravegherea şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova”. Iar articolul 25 al aceleiaşi legi stabileşte că: „în cazul în care persoana juridică deţinătoare de documente ce fac parte din Fondul arhivistic obştesc se lichidează sau ea nu asigură integritatea documentelor, Fondul arhivistic al persoanei juridice respective se transmite spre păstrarea permanentă arhivelor de stat”. Dacă organele KGB au fost lichidate în 1991, când a fost creat Ministerul Securităţii Naţionale, procedura de rezolvare a arhivelor fostului NKVD/KGB trebuia rezolvată atunci. Totodată, dacă Ministerul Securităţii Naţionale a fost lichidat şi creat Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova în 1999, aceeaşi procedură era de neevitat.
Am citat pe larg aceste articole din lege pentru a arăta că, în termenii ei, la 9 noiembrie 2010 SIS trebuia să transmită toate dosarele întocmite de KGB până la 9 noiembrie 1985 şi nu doar pe cele ale persoanelor supuse represiunilor, dar şi pe cele ale agenturii sale. Asta sub falsa rezervă că SIS ar fi prin lege succesorul juridic al KGB. Aşa cum însă SIS nu este nici succesorul NKVD şi nici al KGB, toate arhivele secrete ale celor două organe sovietice de represiune întocmite până la 27 august 1991, când a apărut Republica Moldova, trebuiau demult desecretizate şi transmise spre păstrare permanentă Arhivei Naţionale. Ceea ce a făcut SIS la 9 noiembrie 2010 nu poate fi numit gest reparator în sensul deplin al cuvântului, întrucât această instituţie de stat va ţine în continuare sub şapte lacăte toate fondurile secrete ale NKVD/KGB din perioada 1951-1991, ceea ce înseamnă patru decenii de ocupaţie sovietică şi, implicit, de poliţie politică.
Ne vom opri puţin şi asupra unui alt detaliu interesant. Comunicatele de presă despre desecretizarea dosarelor vechi de 60 de ani ne-au anunţat că numărul celor deţinute de SIS este cu mult mai mare decât 5 000, dar acestea nu vor fi desecretizate şi transmise Arhivei Naţionale din cauza „lipsei spaţiului de depozitare”. Asta e bună de tot, ştiind că Arhiva Naţională deţine abuziv imensele Arhive ale Mitropoliei Basarabiei, capturate de sovietici în 1946 de la Craiova, ca trofeu de război, în baza unor hotărâri ale Comisiei sovieto-române de armistiţiu. Arhivele Mitropoliei Basarabiei au fost revendicare în mod repetat de către Înaltpreasfinţitul Mitropolit şi Exarh Petru Păduraru, care le-a adresat scrisori oficiale atât primului ministru Vladimir Filat, cât şi interimarului Mihai Ghimpu. Scrisorile Mitropolitului au rămas însă fără răspuns, pentru că cei doi capi ai AIE, Ghimpu şi Filat, nu au urnit un deget pentru rezolvarea problemei. Dacă Ghimpu şi Filat ar fi hotărât chestiunea retrocedării Arhivelor Mitropoliei Basarabiei, s-ar fi eliberat suficient loc în depozitele Arhivei Naţionale pentru alte zeci de mii de dosare din arhivele secrete ale KGB.
Ce ar fi trebuit să facă interimarul nostru pentru ca situaţia să nu ridice nici un fel de probleme? Întâi ar fi trebuit ca pe parcursul ultimului an şi ceva să propună examinarea şi adoptarea de către Parlament a proiectului de lege privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Acest proiect de lege a fost elaborat şi depus oficial în Parlament de către grupul de deputaţi PPCD, nefiind examinat de nici una din majorităţile din sânul Legislativului nostru. Proiectul este singurul de acest gen prezentat vreodată spre examinare în Parlamentul Republicii Moldova. Întrebările care se pun acum sunt: de ce nu a propus Mihai Ghimpu, ca şef al Legislativului, includerea respectivului proiect de lege pe agenda Parlamentului dominat de AIE sau de ce nu a prezentat un proiect alternativ, dacă ar fi o problemă că proiectul a fost semnat de deputaţi de altă culoare politică?
Răspunsurile la aceste întrebări sunt simple şi ne stau la îndemână. Pentru că Mihai Ghimpu, s-a văzut, preferă doar gesturi zgomotoase şi facile de natură electorală în locul unor demersuri concrete şi consistente de natură legislativă pentru o adevărată lustraţie a societăţii noastre.
Crearea şi împotmolirea voită a Comisiei Cojocaru a fost doar o aruncare de praf în ochi. Raportul pregătit de aceasta nu a mai fost audiat şi nici aprobat de către Parlament, pe motiv că majoritatea Alianţei, zise „pentru Integrare Europeană”, a fost alergică la idee. Nu ne stă în obicei să ne autocităm, dar seriozitatea subiectului ne obligă să amintim că acum zece luni scriam în FLUX următoarele: „Succesul Comisiei Cojocaru depinde de mai mulţi factori. Dincolo de probitatea profesională a majorităţii membrilor săi, dincolo de materialele preţioase cercetate ştiinţific şi valorificate public până acum privind subiectul, Comisia Cojocaru îşi va putea duce cu brio misiunea până la capăt dacă Puterea va fi consecventă, mergând mai departe şi desecretizând arhivele ţinute încă sub şapte lacăte. Avem în vedere întâi şi-ntâi de toate arhivele NKVD şi KGB, ca principale instrumente opresive ale regimului totalitar de ocupaţie. Deschiderea acestor arhive, oricâte secrete „de stat” ar cuprinde acestea, nu poate dăuna în nici un fel intereselor legitime ale Republicii Moldova ca stat apărut pe harta Europei la 27 august 1991. Deocamdată, suntem sceptici asupra capacităţii Puterii de a decide deschiderea acestor arhive, întrucât, în eventualitatea unei asemenea decizii, lustraţia devine inevitabilă, atrăgând pe cale de consecinţă deconspirarea desei reţele de agenţi ai serviciilor secrete sovietice care menţin încă şi astăzi sub control, într-o mare măsură, mediul politic, instituţional, jurnalistic, ştiinţific, cultural, bisericesc, neguvernamental şi de afaceri. Am fi bucuroşi dacă motivele scepticismului nostru ar fi eliminate rând pe rând de hotărâri înţelepte şi necesare ale Legislativului. Fără desecretizarea arhivelor NKVD şi KGB, cercetarea Comisiei Cojocaru va fi incompletă şi lacunară, iar succesul ei limitat”. Ne pare rău să constatăm, la distanţă de zece luni, că am avut dreptate. Mihai Ghimpu şi AIE au vânat doar capital politic şi nu au schimbat cu nimic situaţia de până în 2009.
Iar osteneala electorală a interimarului la SIS, unde el ar fi „desecretizat şi transmis dosarele NKVD” (şi doar pe cele de până în 1951), ni-l prezintă pe Ghimpu în postura muştei la arat din fabula lui Alexandru Donici. Vă mai amintiţi?
Vlad CUBREACOV, FLUX
PLDM + PCRM = candidat comun?

Exit-Poll-ul, o nouă manipulare sociologică

Igor Boţan: Liderii AIE au fost extrem de aroganţi pentru că s-au văzut deja cu coroana pe cap şi cu sceptrul în mână

Dacă analizăm de ce s-a prăbuşit, găsim un şir întreg de explicaţii. Primul lucru este că boicotul comuniştilor a fost unul eficient. Apare întrebarea: de ce a fost eficient? La această întrebare ne răspunde exit-poll-ul pe Chişinău, care ne arată că cetăţenii rusolingvi nu au participat la votare şi putem presupune că acesta a fost un protest al lor nu atât la nivelul PCRM, cât o reacţie la faimoasele decrete ale preşedintelui Ghimpu.
Citește mai mult…Aşii din mâneca lui Ghimpu – un bluf liberal. Alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile

Electoratul a sancţionat aroganţa, tupeul şi prostia politicienilor
Cozmin Guşă: Premierul Filat are dosar penal la Bucureşti

Ca şi Lupu, Filat are probleme cu memoria istorică

Guvernul Filat şi zestrea lui de tancuri

După cum declară ei înşişi, membrii grupului şi-au propus să sensibilizeze opinia publică în legătură cu o problemă stringentă pentru societatea noastră, şi anume „prezenţa tancurilor sovietice amplasate pe post de monumente istorice pe întreg teritoriul Republicii Moldova”. Citește mai mult…
Filat – acceptat de Antiufeev şi Smirnov

Filat a fost prezent, marţi seara, la un meci de fotbal dintre echipele Şheriff şi FC Basel. În pauză, premierul a discutat cu reprezentanţi ai administraţiei de la Tiraspol, inclusiv cu liderul autoproclamatei RMN, Igor Smirnov, şi cu şeful „Ministerului Securităţii Statului” (MGB), Vladimir Antiufeev. Portalul de ştiri, RIA Dnestr, observă cu maliţiozitate că vizita premierului moldovean s-a reflectat negativ asupra rezultatului meciului, Sheriff pierzând cu scorul de 0:3 în faţa echipei adverse.
Vladimir Filat nu a dorit să le spună ziariştilor despre ce a discutat cu oficialii transnistreni, menţionând doar că a vorbit „despre multe”. El a mai precizat că nu a avut probleme la trecerea frontierei administrative.
Anterior, premierul a mai făcut o încercare de a asista la meciul Sheriff – Steaua Bucureşti, dar fără succes, din lipsa unei coordonări de rigoare, după cum remarcă RIA Dnestr.
Şi dacă primul ministru a dorit să-şi învăluie vizita într-un uşor mister, acesta a fost spulberat de vicepremierul Victor Osipov. El a relatat pentru jurnal.md că Vladimir Filat a avut, în ajun, o convorbire telefonică cu Smirnov, spunându-i acestuia că ar vrea să asiste la meci. „Deplasarea a fost organizată în cele mai mici detalii. În speţă, s-au coordonat aspecte ce ţin de asigurarea protecţiei premierului, dat fiind faptul că e o zonă specifică. Aşa ceva nu era posibil anterior. Ne amintim de tentativele lui Voronin de a ajunge la meciuri, care s-au soldat cu fiasco”, a mai adăugat Osipov.
Iată, în sfârşit, ceva în care Filat l-a întrecut pe Voronin – el a ajuns la meci, iar Voronin – nu! Mai mult, potrivit lui Osipov, premierul şi însoţitorii săi au fost trataţi foarte bine, iar Filat a primit chiar o lojă din care a urmărit jocul. Această realizare majoră justifică pe deplin întreaga perioadă de aflare a lui Osipov în funcţia de vicepremier.
Osipov a mai afirmat că Vladimir Filat şi Igor Smirnov au discutat despre identificarea unor soliţii de reglementare a problemei transnistrene, dar şi despre fotbal. „Cei doi au discutat subiecte concrete, care se negociază de luni bune. În primul rând, este vorba de activitatea agenţilor economici din partea stângă a Nistrului. Această întâlnire va impulsiona luarea de decizii pe viitor”, a precizat el.
Foarte curând (tic verbal al premierului Filat), vom afla dacă nu cumva, după această vizită, actualul prim-ministru va fi favoritul Tiraspolului în alegerile prezidenţiale de la Chişinău.
Ioana FLOREA, FLUX
Rocada favoriţilor sau cine este favoritul cel mai favorit

Mihai Ghimpu ne îndeamnă să renunţăm la piaţa rusă şi să bem noi tot vinul pe care îl producem

Motto:
O, beciuri pline, slăbiciunea mea,
Să fie-al naibii cel care nu bea!
Veniţi încoace butii pântecoase,
Se dă războiul între două clase:
O clasă bea paharele pe toate,
Iar alta numai cât pe jumătate.
O, beciuri pline de vinuri şi beţii,
Strămoşii noştri s-au născut în vii
Şi-n loc de sân, în loc de lapte dulce,
Ei tulburel se învăţau a suge.
Şi parcă vezi şi azi cum la războaie
Ies moldovenii noştri din butoaie
Şi turcilor ce seamănă pârjol,
Cu chiote le-ntind paharul gol,
Iar veneticii dornici de petreceri
Cad toţi grămadă fără să-i mai seceri.
O, vinule, pe unde doar n-ai fost?
Şi-n chihniţe ascuns la adăpost,
Şi-n cazemate de stejar, măi fine,
Şi pretutindeni n-ai scăpat de mine.
Tragi un ulcior, tragi două, trei ulcioare,
Şi dintr-o dată parcă ţi se pare
Că însuşi globul pământesc e un butoi
Cu cepul în republică la noi!
Petru Cărare Citește mai mult…
Filat şi Ghimpu se întrec în a împărţi pomeni electorale sinistraţilor
Rusul Onişenko îşi bate joc de Guvernul Filat

„Guvernul Republicii Moldova, în persoana domnului Filat, îşi demonstrează incapacitatea totală de a face ordine în domeniul vinicol. După embargoul impus vinurilor moldoveneşti în 2006, producătorii locali au învăţat lecţia şi au sporit producerea vinului calitativ pentru ca să poată ajunge pe piaţa rusă. Acum, calitatea vinului a scăzut iar dramatic.
Domnul Filat ar fi bine să se concentreze pe lucruri mai importante pentru Republica Moldova, dar nu pe cele, pe care, se pare, că le rezolvă acum. Dar, eu nu am de gând să-i dau sfaturi lui”, a declarat marţi pentru Radio „Eho Mosckvâ”, şefului Serviciului sanitar rus Rospotrebnadzor, Ghenadii Oniscenko.
În cazul Palanca, toată vina le revine autorităţilor de la Chişinău

„Este regretabil că actuala guvernare a finalizat ceea ce a pornit guvernarea de acum mai bine de 10 ani, de pe vremea preşedinţiei domnului Lucinschi. Sincer vorbind, finalizarea acestei operaţiuni îmi creează impresia că cineva şi-a achitat în sfârşit poliţele pentru că dincolo de orice fabulaţie şi exerciţii de imagine, este clar că unui dintre principalii artizani ai actualei guvernări este domnul Petru Lucinschi şi atunci trebuie să căutăm şi contribuţia lui la finalizarea acestui act regretabil”, a declarat Iurie Roşca. Citește mai mult…
Comentarii recente