Guvernul Filat invită oficial regimul Smirnov să participe la negocierile cu UE

Actuala guvernare îi transmite regimului Smirnov informaţii despre negocierile cu Uniunea Europeană. De asemenea, Guvernul Filat îşi doreşte ca regimul neconstituţional din teritoriile noastre ocupate să participe la toate nivelurile în procesul de negocieri al Chişinăului cu Bruxellesul.

Publicitate

Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase: „Guvernarea s-a transformat într-o şobolăneală”

Declaraţii fără precedent ale ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase, făcute într-o emisiune la Radio Europa Liberă, care a fost plasată integral pe internet atât în variantă audio, cât şi în variantă scrisă, pe data de 3 aprilie 2011. În cadrul respectivei emisiuni, ministrul Tănase a fost solicitat să se pronunţe despre mersul reformelor în Justiţie sau, mai bine zis, despre lipsa oricărui progres în acest sens. Pentru că declaraţiile domnului Tănase constituie o premieră absolută, vom începe prin a reproduce aproape integral o parte din respectiva discuţie la microfonul Europei Libere. Deşi bucata este destul de mare, îi asigurăm pe cititorii noştri că totuşi merită făcut efortul de a o citi cu atenţie.

O statistică mincinoasă. Stalin şi Brejnev ar putea fi invidioşi

Biroul Naţional de Statistică: Minimul de existenţă a crescut în 2010 cu 15,6 %

Mărimea minimului de existenţă în anul 2010 a crescut în raport cu anul 2009 cu 15,6 la sută şi a constituit în medie pentru o persoană 1 373 de lei. Acestea sunt calculele Biroului Naţional de Statistică (BNS), făcute publice de respectiva instituţie printr-un comunicat de presă.

Autoritarismul lui Filat şi sinecura lui Tănase

 De ce şi cum a plecat Tănase de la Filat?

Aşa cum era de aşteptat, Alexandru Tănase a părăsit atât Guvernul Filat, în care deţinea funcţia de ministru al Justiţiei, cât şi partidul premierului Filat, PLDM, în care deţinea funcţia de prim-vicepreşedinte. Şi Alexandru Tănase, unul dintre fondatorii PLDM, în general s-a lăsat de politică în favoarea activităţii de judecător la Curtea Constituţională.

Abstinenţa îndelungată a lui Urechean a luat sfârşit. Acum Filat îl va săruta dulce în fiecare seară

Mariajul PLDM-AMN, o căsnicie atât din calcul, cât şi din dragoste

AMN a fuzionat cu PLDM sau, cum spunea Iurie Roşca, Cartea Galbenă a Corupţiei a fuzionat cu Cartea Verde a Corupţiei. Ce înseamnă asta, de fapt? Că nomenclaturiştii, mafioţii, hoţii, corupţii, profitorii de ieri au aderat la mai tinerii lor colegi, oligarhii, interlopii, contrabandiştii, borfaşii de astăzi? Să înţelegem că s-au contopit în una două generaţii de animalus politicus moldaviensis: una care vine din structurile pe partid şi de securitate din perioada sovietică şi alta care s-a lansat mai târziu, în anii tulburi ai tranziţiei, dar tot sub patronajul KGB-ului de altă dată?

Orizonturi în roşu şi verde pentru Moldova?

Frunză verde de harbuzMultă lume glumea anul trecut, comparând PLDM-ul cu harbuzul, zis prin alte locuri şi pepene verde sau lubeniţă. E vorba de acea plantă cruciferă din familia curcubitaceelor târâtoare, cu fructul mare, sferic sau oval, având coaja verde şi miezul roşu, dulce şi foarte zemos, plantă care pre limba strămoşilor noştri latini se numea Citrullus vulgaris.

Sărăcie, numele tău e Filat

Datoria externă creşte, preţurile cresc, iar Filat face promisiuni

Premierul Vladimir Filat este îngrijorat rău de tot de efectele electorale negative pe care le pot avea asupra partidului său cele câteva valuri succesive de majorare a preţurilor la produsele petroliere, gazele naturale, produsele alimentare şi servicii, care s-au declanşat în ultimele două luni ale anului trecut şi continuă până în prezent.

Opţiunea PPCD: 28 noiembrie – ultima zi de război, prima zi de pace

Pentru a pune capăt războiului politic, duşmăniei şi dezastrului economic, Partidul Popular Creştin Democrat trebuie să se impună la alegerile din 28 noiembrie ca forţă de echilibru, stabilizatoare şi constructivă între cele două tabere care se duşmănesc: comuniştii şi liberalii. Declaraţia aparţine liderului creştin-democrat Iurie Roşca şi a fost făcută într-o conferinţă de presă, astăzi, în ultima zi a campaniei electorale.

Românul s-a născut poet

Mare lucru acronimele! DEX-ul ne spune că acronimele sunt cuvintele formate din literele sau din segmentele iniţiale ale altor cuvinte. De ce vorbim astăzi despre acronime? Pentru că mulţi dintre cititorii noştri, gustând procedeul, au postat pe site-ul FLUX comentarii care seamănă mai mult a joc de cuvinte, unul destul de interesant ca să le împărtăşim farmecul acestor postări şi cititorilor variantei tipărite a publicaţiei noastre.

PLDM s-a debarasat de un mâncău. Câţi mai rămân?

Consiliul Naţional al PLDM, care s-a întrunit în şedinţă sâmbătă, 20 noiembrie 2010, ultima zi în care se puteau opera modificări pe listele electorale, a decis retragerea lui Călin Vieru de pe locul 27 şi înlocuirea lui cu ministrul de Stat, Victor Bodiu, care, după cum scrie chiar presa proguvernamentală, este un apropiat al premierului Filat. Lui Călin Vieru nu i-a plăcut faptul că Filat l-a privat de posibilitatea, ipotetică bineînţeles, de a redeveni deputat, nemulţumire pe care a exprimat-o într-un interviu difuzat de PRO TV Chişinău.

Sondajele confirmă: la AIE e putred mărul

Presa proguvernamentală şi guvernamentală, adică mai toată mass-media din Republica Moldova, a trâmbiţat în ultima săptămână despre rezultatele unui aşa-zis sondaj, care se numeşte „Barometru Opiniei Publice” (pe scurt BOP), realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău, la comanda Institutului de Politici Publice. Se vede cu ochiul liber, chiar şi pentru o persoană neiniţiată în tainele tehnicilor de manipulare prin sondaje, că scopul lansării acestei făcături sociologice este descurajarea alegătorilor partidelor de pe dreapta spectrului politic ce nu fac parte din arcul guvernamental, în favoarea celor care astăzi deţin puterea şi comandă muzica. Cu o singură excepţie – Alianţa Moldova Noastră, la cazul căreia vom reveni mai jos.

Iurie Roşca: Votând AIE, votaţi Petru Lucinschi

Pentru a înţelege mai clar ieşirea la rampă a bătrânului nomenclaturist învechit în rele, Petru Lucinschi, prin organizarea conferinţei de presă în susţinerea AIE şi, în special, a PLDM, este bine să facem un scurt recurs la istoria recentă a Republicii Moldova.

Mitrocezarul

Asta-i bună de tot. Pasat, securistul albastru, a lansat o nouă năstruşnicie: „Şeful statului trebuie să fie o persoană fără de partid, care se bucură de autoritatea şi respectul populaţiei ţării şi are capacităţi necesare pentru a consolida societatea. Spre exemplu, – de ce nu? – mitropolitul Moldovei”. Comentând această prostie ieşită din gura căpeteniei securistice, secretarul mitropoliei a declarat că… „mitropolitul ar putea face faţă acestei funcţii”, dar, deocamdată, nu se implică.

Marasm sau apucături dictatoriale?

Mai ţineţi minte acţiunile de solidarizare cu presa, organizate de Partidul Liberal Democrat, de pe timpul când acesta era partid de opoziţie? Vladimir Filat era atunci cel mai înflăcărat susţinător al ziariştilor şi apărător al dreptului la libera expresie. Şi lucrurile au ţinut-o tot aşa, atâta timp cât presa l-a adulat şi l-a ţinut în braţe, tirajându-i vorbele înţelepte, de la prima până la ultima literă. Dar a început să dea semne de nervozitate şi a renunţat la cochetăria cu mass-media, deîndată ce aceasta nu i-a mai arătat dragoste necondiţionată.

Iurie Roşca: În cazul Palanca, Filat continuă politica criminală a lui Lucinschi, îndreptată împotriva Republicii Moldova

Preşedintele PPCD, Iurie Roşca, a declarat că, în momentul de faţă, societatea moldoveană este martoră a unor politici îndreptate împotriva intereselor naţionale al Republicii Moldova, în ceea ce priveşte transmiterea în proprietatea Ucrainei a teritoriului moldovenesc din regiunea localităţii Palanca, Ştefan-Vodă.

Musca la arat

Preluând o ştire de presă pe blogul său, Mihai Ghimpu ne anunţă: „marţi, 9 noiembrie, preşedintele interimar Mihai Ghimpu şi directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Gheorghe Mihai, vor începe transmiterea primelor 5 000 de dosare de la Depozitul Special SIS (fosta arhivă KGB) la Arhiva Naţională”. În ziua anunţată, generalul şi pensionarul KGB, Gheorghe Mihai, promovat în funcţie de Mihai Ghimpu, a şi organizat o ceremonie de transmitere a respectivelor dosare deja desecretizate. Mihai Ghimpu a fost prezent, rostind un discurs şi lăsând impresia că el ar fi autorul „faptei eroice”.

Ce s-a întâmplat în realitate? Obligat fiind prin Legea nr. 880-XII din 22 ianuarie 1992 privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova să transmită dosarele din Depozitul său special, Serviciul de Informaţii şi Securitate a procedat la o operaţiune de rutină. Dosarele transmise sunt doar cele întocmite persoanelor supuse represiunilor, nu şi dosarele operative ale ofiţerilor şi agenturii NKVD din RSSAM şi RSSM. Dosarele acoperă perioada anilor 1924-1951. Nici un alt dosar nu este ulterior datei de 1 ianuarie 1952, limită de timp în faţa căreia „eroismul” lui Mihai Ghimpu se opreşte şi bate pasul pe loc. Deci, este vorba despre un interval din interiorul perioadei staliniste, care a durat până la moartea dictatorului, în 5 martie 1953. Persoanele ale căror dosare i-au fost transmise Arhivei Naţionale de către SIS nu mai sunt în viaţă, în majoritatea lor zdrobitoare. Preşedintele interimar Ghimpu nu are, potrivit legilor în vigoare, nici un fel de atribuţii privind fondul arhivistic de stat, iar Serviciul de Informaţii şi Securitate, ca organ special în afara puterii executive, nu îi este subordonat. Majoritatea statelor ex-comuniste au desecretizat arhivele organelor de poliţie politică. Statele baltice, bunăoară, au desecretizat integral arhivele NKVD şi KGB, tot ce au cuprins acestea din 1940 până în 1991. Gestul Serviciului de Informaţii şi Securitate din 9 noiembrie a fost unul necesar, pozitiv, dar întârziat şi insuficient. Prezenţa lui Mihai Ghimpu la „ceremonia de transmitere a dosarelor” ne oferă un exemplu clasic de instrumentare în scopuri electorale a tragediei prin care au trecut persoanele supuse represiunilor. SIS putea transmite dosarele în fondurile Arhivei Naţionale cu acelaşi succes şi fără Mihai Ghimpu. Vom explica mai jos de ce.

Faptul că SIS poate avea un Depozit special de stat este în afara oricărei îndoieli. Articolul 22 al Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova stipulează că „Depozite speciale de stat se creează la Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, la muzeele şi bibliotecile de stat ale Ministerului Culturii şi Turismului, la fondul de stat de informaţii privind subsolul al Asociaţiei de Stat de Producţie pentru Explorări Geologice „AGeom”, la serviciul „Hidrometeo” al Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător. Utilizarea documentelor ce se păstrează în depozitele speciale de stat se efectuează în conformitate cu prezenta lege. Achiziţionarea de către depozitele speciale de stat a documentelor autentice ce aparţin persoanelor juridice din alte ramuri se interzice”.

Problema este că SIS nu poate ţine oricât în Depozitul special de stat documentele cu titlu secret, fiind obligat să le transmită Arhivei Naţionale la expirarea termenelor prevăzute de lege. Articolul 34 al Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova stabileşte că „documentele din Fondul arhivistic de stat şi din Fondul arhivistic obştesc ce conţin secret de stat şi au menţiunea „De importanţă deosebită” şi „Strict secret” sunt supuse restricţiilor de utilizare pentru o perioadă de până la 25 de ani, iar cele cu menţiunea „Secret” – de până la 10 ani de la data apariţiei lor. Guvernul, în temeiul avizului comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat, poate stabili termene mai îndelungate de restricţie asupra utilizării documentelor cu menţiunea „De importanţă deosebită”. În acest caz, Guvernul, ministerele şi departamentele interesate sunt obligate să reexamineze, din cinci în cinci ani, temeiurile menţinerii restricţiilor asupra utilizării acestor documente pentru o perioadă ce depăşeşte 25 de ani de la data apariţiei lor”. Legea nu prevede alte termene decât cel maxim de 25 de ani şi termene superioare stabilite, în fiecare caz aparte, prin hotărâre de Guvern. Aşa cum, deocamdată, nu avem, din 27 august 1991 încoace, nici o hotărâre de Guvern în materie de termene superioare celui de 25 de ani privind documentele din Depozitul special de stat de la SIS, este mai mult decât limpede că, în sensul legilor în vigoare, cele mai vechi documente secrete păstrate de SIS nu pot depăşi o vechime de 25 de ani.

Vom mai preciza că articolul 23 al Legii despre care vorbim prevede, între altele, că „La reorganizarea sau lichidarea instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor de stat chestiunile privind păstrarea ulterioară a documentelor Fondului arhivistic de stat sunt soluţionate cu participarea reprezentanţilor Organului de stat pentru supravegherea şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova”. Iar articolul 25 al aceleiaşi legi stabileşte că: „în cazul în care persoana juridică deţinătoare de documente ce fac parte din Fondul arhivistic obştesc se lichidează sau ea nu asigură integritatea documentelor, Fondul arhivistic al persoanei juridice respective se transmite spre păstrarea permanentă arhivelor de stat”. Dacă organele KGB au fost lichidate în 1991, când a fost creat Ministerul Securităţii Naţionale, procedura de rezolvare a arhivelor fostului NKVD/KGB trebuia rezolvată atunci. Totodată, dacă Ministerul Securităţii Naţionale a fost lichidat şi creat Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova în 1999, aceeaşi procedură era de neevitat.

Am citat pe larg aceste articole din lege pentru a arăta că, în termenii ei, la 9 noiembrie 2010 SIS trebuia să transmită toate dosarele întocmite de KGB până la 9 noiembrie 1985 şi nu doar pe cele ale persoanelor supuse represiunilor, dar şi pe cele ale agenturii sale. Asta sub falsa rezervă că SIS ar fi prin lege succesorul juridic al KGB. Aşa cum însă SIS nu este nici succesorul NKVD şi nici al KGB, toate arhivele secrete ale celor două organe sovietice de represiune întocmite până la 27 august 1991, când a apărut Republica Moldova, trebuiau demult desecretizate şi transmise spre păstrare permanentă Arhivei Naţionale. Ceea ce a făcut SIS la 9 noiembrie 2010 nu poate fi numit gest reparator în sensul deplin al cuvântului, întrucât această instituţie de stat va ţine în continuare sub şapte lacăte toate fondurile secrete ale NKVD/KGB din perioada 1951-1991, ceea ce înseamnă patru decenii de ocupaţie sovietică şi, implicit, de poliţie politică.

Ne vom opri puţin şi asupra unui alt detaliu interesant. Comunicatele de presă despre desecretizarea dosarelor vechi de 60 de ani ne-au anunţat că numărul celor deţinute de SIS este cu mult mai mare decât 5 000, dar acestea nu vor fi desecretizate şi transmise Arhivei Naţionale din cauza „lipsei spaţiului de depozitare”. Asta e bună de tot, ştiind că Arhiva Naţională deţine abuziv imensele Arhive ale Mitropoliei Basarabiei, capturate de sovietici în 1946 de la Craiova, ca trofeu de război, în baza unor hotărâri ale Comisiei sovieto-române de armistiţiu. Arhivele Mitropoliei Basarabiei au fost revendicare în mod repetat de către Înaltpreasfinţitul Mitropolit şi Exarh Petru Păduraru, care le-a adresat scrisori oficiale atât primului ministru Vladimir Filat, cât şi interimarului Mihai Ghimpu. Scrisorile Mitropolitului au rămas însă fără răspuns, pentru că cei doi capi ai AIE, Ghimpu şi Filat, nu au urnit un deget pentru rezolvarea problemei. Dacă Ghimpu şi Filat ar fi hotărât chestiunea retrocedării Arhivelor Mitropoliei Basarabiei, s-ar fi eliberat suficient loc în depozitele Arhivei Naţionale pentru alte zeci de mii de dosare din arhivele secrete ale KGB.

Ce ar fi trebuit să facă interimarul nostru pentru ca situaţia să nu ridice nici un fel de probleme? Întâi ar fi trebuit ca pe parcursul ultimului an şi ceva să propună examinarea şi adoptarea de către Parlament a proiectului de lege privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Acest proiect de lege a fost elaborat şi depus oficial în Parlament de către grupul de deputaţi PPCD, nefiind examinat de nici una din majorităţile din sânul Legislativului nostru. Proiectul este singurul de acest gen prezentat vreodată spre examinare în Parlamentul Republicii Moldova. Întrebările care se pun acum sunt: de ce nu a propus Mihai Ghimpu, ca şef al Legislativului, includerea respectivului proiect de lege pe agenda Parlamentului dominat de AIE sau de ce nu a prezentat un proiect alternativ, dacă ar fi o problemă că proiectul a fost semnat de deputaţi de altă culoare politică?

Răspunsurile la aceste întrebări sunt simple şi ne stau la îndemână. Pentru că Mihai Ghimpu, s-a văzut, preferă doar gesturi zgomotoase şi facile de natură electorală în locul unor demersuri concrete şi consistente de natură legislativă pentru o adevărată lustraţie a societăţii noastre.

Crearea şi împotmolirea voită a Comisiei Cojocaru a fost doar o aruncare de praf în ochi. Raportul pregătit de aceasta nu a mai fost audiat şi nici aprobat de către Parlament, pe motiv că majoritatea Alianţei, zise „pentru Integrare Europeană”, a fost alergică la idee. Nu ne stă în obicei să ne autocităm, dar seriozitatea subiectului ne obligă să amintim că acum zece luni scriam în FLUX următoarele: „Succesul Comisiei Cojocaru depinde de mai mulţi factori. Dincolo de probitatea profesională a majorităţii membrilor săi, dincolo de materialele preţioase cercetate ştiinţific şi valorificate public până acum privind subiectul, Comisia Cojocaru îşi va putea duce cu brio misiunea până la capăt dacă Puterea va fi consecventă, mergând mai departe şi desecretizând arhivele ţinute încă sub şapte lacăte. Avem în vedere întâi şi-ntâi de toate arhivele NKVD şi KGB, ca principale instrumente opresive ale regimului totalitar de ocupaţie. Deschiderea acestor arhive, oricâte secrete „de stat” ar cuprinde acestea, nu poate dăuna în nici un fel intereselor legitime ale Republicii Moldova ca stat apărut pe harta Europei la 27 august 1991. Deocamdată, suntem sceptici asupra capacităţii Puterii de a decide deschiderea acestor arhive, întrucât, în eventualitatea unei asemenea decizii, lustraţia devine inevitabilă, atrăgând pe cale de consecinţă deconspirarea desei reţele de agenţi ai serviciilor secrete sovietice care menţin încă şi astăzi sub control, într-o mare măsură, mediul politic, instituţional, jurnalistic, ştiinţific, cultural, bisericesc, neguvernamental şi de afaceri. Am fi bucuroşi dacă motivele scepticismului nostru ar fi eliminate rând pe rând de hotărâri înţelepte şi necesare ale Legislativului. Fără desecretizarea arhivelor NKVD şi KGB, cercetarea Comisiei Cojocaru va fi incompletă şi lacunară, iar succesul ei limitat”. Ne pare rău să constatăm, la distanţă de zece luni, că am avut dreptate. Mihai Ghimpu şi AIE au vânat doar capital politic şi nu au schimbat cu nimic situaţia de până în 2009.

Iar osteneala electorală a interimarului la SIS, unde el ar fi „desecretizat şi transmis dosarele NKVD” (şi doar pe cele de până în 1951), ni-l prezintă pe Ghimpu în postura muştei la arat din fabula lui Alexandru Donici. Vă mai amintiţi?

De la arat un plug

Venea încet spre casă

Şi, la un bou pe jug,

O muscă se-aşezase.

Iar ei, spre-ntâmpinare,

O altă muscă-n zbor

Îi face întrebare:

— De unde, dragă sor’?

— Şi mai întrebi de unde!

Ei musca îi răspunde

C-un aer supărat.

Au nu pricepi ce facem?

Nu vezi că noi ne-ntoarcem

Din câmp, de la arat!

Spre laudă deşartă

Mulţi zic: noi am lucrat,

Când ei lucrează-n faptă,

Ca musca la arat.

Vlad CUBREACOV, FLUX

PLDM + PCRM = candidat comun?

Prim-vicepreşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, ministrul Justiţiei în guvernul Filat, Alexandru Tănase, vorbind în numele formaţiunii într-o conferinţă de presă organizată miercuri, 07 septembrie 2010 a susţinut că AIE şi PCRM trebuie să aibă un candidat comun la viitoarele alegeri prezidenţiale. În acest sens, Tănase a anunţat că PLDM este gata să negocieze cu Partidul Comuniştilor al lui Vladimir Voronin. Prim-vicepreşedintele PLDM a optat pentru identificarea unei „candidaturi de compromis la funcţia de preşedinte al ţării noastre, deoarece nici un partid nu va deţine „pachetul de control” în viitorul parlament moldovenesc”.

Exit-Poll-ul, o nouă manipulare sociologică

După eşuarea referendumului din 5 septembrie 2010, la care au participat doar 29,05% din electorat, toată lumea a rămas şocată pentru că sondajele realizate anterior de diverse instituţii de investigaţii sociologice pretindeau că la plebiscit vor participa 70% şi chiar mai mult. Eroarea este una ieşită din comun. Cei care au realizat aceste sondaje mincinoase au, probabil, un şir de explicaţii pentru a se disculpa.

Igor Boţan: Liderii AIE au fost extrem de aroganţi pentru că s-au văzut deja cu coroana pe cap şi cu sceptrul în mână

Eu m-am manifestat împotriva acestui referendum încă de la început şi mi-am făcut faimă proastă în ochii susţinătorilor acestuia. Acum însă am satisfacţia că s-a prăbuşit. Mai mult decât atât, am satisfacţia că liderii AIE recunosc că acest referendum este unul inutil, că problemele puteau fi soluţionate şi pe altă cale.

Dacă analizăm de ce s-a prăbuşit, găsim un şir întreg de explicaţii. Primul lucru este că boicotul comuniştilor a fost unul eficient. Apare întrebarea: de ce a fost eficient? La această întrebare ne răspunde exit-poll-ul pe Chişinău, care ne arată că cetăţenii rusolingvi nu au participat la votare şi putem presupune că acesta a fost un protest al lor nu atât la nivelul PCRM, cât o reacţie la faimoasele decrete ale preşedintelui Ghimpu.

Aşii din mâneca lui Ghimpu – un bluf liberal. Alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu va dizolva Parlamentul şi va anunţa data alegerilor parlamentare anticipate dacă până miercuri, 8 septembrie, când Comisia Electorală Centrală va prezenta rezultatele finale ale referendumului din 5 septembrie, nu se va înregistra un rezultat în măsură să-l facă validabil – peste 1/3 din alegătorii înscrişi în listele electorale. Anunţul a fost făcut de către liderii AIE după ce s-au întrunit luni seara, într-o şedinţă.

Electoratul a sancţionat aroganţa, tupeul şi prostia politicienilor

Politicienii care au constituit Alianţa pentru Integrare Europeană nu au primit, prin invalidarea rezultatelor referendumului din 5 septembrie curent, doar un vot de blam din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ci au şi fost sancţionată dur pentru aroganţa, cinismul şi nesimţirea de care au dat dovadă. Sătui şi plini de sine, reprezentanţii partidelor aflate la guvernare au sfidat electoratul, afişând o siguranţă plină de obrăznicie, şi nu au avut nici cea mai mică îndoială asupra faptului că cetăţenii acestei ţări vor proceda exact aşa cum le vor indica ei. Şefi mai mici sau mai mari de pe la partide diferite, dar la fel de infatuaţi cu toţii, nu admiteau nici măcar ipotetic posibilitatea eşuării referendumului. „Lăsaţi, le ziceau ei moderatorilor în cadrul dezbaterilor electorale, referendumul va avea loc şi va fi unul reprezentativ, cu o prezenţă mult peste 50 la sută.”

Cozmin Guşă: Premierul Filat are dosar penal la Bucureşti

Prezent în seara zilei de 1 septembrie la un talk-show organizat de televiziunea Publika, directorul întreprinderii „Platforme de convergenţă”, Cozmin Guşă, care în prezent îl consiliază pe Vladimir Plahotniuc din prietenie, după ce a vorbit despre un viitor geopolitic deosebit al Republicii Moldova, ca zonă de emergenţă, a făcut mai multe declaraţii cu privire la unii actori politici şi scena politică din Republica Moldova şi România.

Ca şi Lupu, Filat are probleme cu memoria istorică

Premierul Vladimir Filat este singurul lider al alianţei de guvernământ care a depus flori la Memorialul „Eternitatea” de la Chişinău pe data de 24 august, atunci când s-au împlinit 66 de ani de la desfăşurarea operaţiunii Iaşi-Chişinău, în urma căreia Basarabia a fost reocupată de trupele sovieto-bolşevice.

Guvernul Filat şi zestrea lui de tancuri

Un grup de tineri entuziaşti, în frunte cu Dan Nicu şi Petru Sârghi, au lansat pe internet o iniţiativă lăudabilă. Grupul despre care vorbim se numeşte „Antitanc” şi numără în prezent 1984 de membri.

După cum declară ei înşişi, membrii grupului şi-au propus să sensibilizeze opinia publică în legătură cu o problemă stringentă pentru societatea noastră, şi anume „prezenţa tancurilor sovietice amplasate pe post de monumente istorice pe întreg teritoriul Republicii Moldova”.

Filat – acceptat de Antiufeev şi Smirnov

Se pare că premierul Vladimir Filat se bucură de un tratament preferenţial din partea autorităţilor nerecunoscute de la Tiraspol, spre deosebire de ex-preşedintele Voronin, care a fost împiedicat în permanenţă să intre pe teritoriul transnistrean al Republicii Moldova.

Filat a fost prezent, marţi seara, la un meci de fotbal dintre echipele Şheriff şi FC Basel. În pauză, premierul a discutat cu reprezentanţi ai administraţiei de la Tiraspol, inclusiv cu liderul autoproclamatei RMN, Igor Smirnov, şi cu şeful „Ministerului Securităţii Statului” (MGB), Vladimir Antiufeev. Portalul de ştiri, RIA Dnestr, observă cu maliţiozitate că vizita premierului moldovean s-a reflectat negativ asupra rezultatului meciului, Sheriff pierzând cu scorul de 0:3 în faţa echipei adverse.

Vladimir Filat nu a dorit să le spună ziariştilor despre ce a discutat cu oficialii transnistreni, menţionând doar că a vorbit „despre multe”. El a mai precizat că nu a avut probleme la trecerea frontierei administrative.

Anterior, premierul a mai făcut o încercare de a asista la meciul Sheriff – Steaua Bucureşti, dar fără succes, din lipsa unei coordonări de rigoare, după cum remarcă RIA Dnestr.

Şi dacă primul ministru a dorit să-şi învăluie vizita într-un uşor mister, acesta a fost spulberat de vicepremierul Victor Osipov. El a relatat pentru jurnal.md că Vladimir Filat a avut, în ajun, o convorbire telefonică cu Smirnov, spunându-i acestuia că ar vrea să asiste la meci. „Deplasarea a fost organizată în cele mai mici detalii. În speţă, s-au coordonat aspecte ce ţin de asigurarea protecţiei premierului, dat fiind faptul că e o zonă specifică. Aşa ceva nu era posibil anterior. Ne amintim de tentativele lui Voronin de a ajunge la meciuri, care s-au soldat cu fiasco”, a mai adăugat Osipov.

Iată, în sfârşit, ceva în care Filat l-a întrecut pe Voronin – el a ajuns la meci, iar Voronin – nu! Mai mult, potrivit lui Osipov, premierul şi însoţitorii săi au fost trataţi foarte bine, iar Filat a primit chiar o lojă din care a urmărit jocul. Această realizare majoră justifică pe deplin întreaga perioadă de aflare a lui Osipov în funcţia de vicepremier.

Osipov a mai afirmat că Vladimir Filat şi Igor Smirnov au discutat despre identificarea unor soliţii de reglementare a problemei transnistrene, dar şi despre fotbal. „Cei doi au discutat subiecte concrete, care se negociază de luni bune. În primul rând, este vorba de activitatea agenţilor economici din partea stângă a Nistrului. Această întâlnire va impulsiona luarea de decizii pe viitor”, a precizat el.

Foarte curând (tic verbal al premierului Filat), vom afla dacă nu cumva, după această vizită, actualul prim-ministru va fi favoritul Tiraspolului în alegerile prezidenţiale de la Chişinău.

Ioana FLOREA, FLUX

Rocada favoriţilor sau cine este favoritul cel mai favorit

Deşi mulţi erau tentaţi să creadă că Filat a fost convocat, în regim de urgenţă, la Iaşi, de către preşedintele român Traian Băsescu, pentru a fi convins să-şi tempereze veleităţile prezidenţiale în favoarea protejatului Mihai Ghimpu, s-ar putea totuşi să fi greşit cu toţii. Se pare că, mai degrabă, Băsescu a fost convins să-şi schimbe miza şi simpatiile, Occidentul punându-i în braţe propriul favorit, Vladimir Filat. Iar vizita „particulară”, dar sub auspicii prezidenţiale, a lui Ghimpu în România ar putea să însemne doar o consolare şi o recompensă pentru susţinerea pe care i-a oferit-o acesta preşedintelui român în propria campanie.

Mihai Ghimpu ne îndeamnă să renunţăm la piaţa rusă şi să bem noi tot vinul pe care îl producem

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu consideră că moldovenii trebuie să bea de 22 de ori mai mult vin decât beau în prezent, pentru a rezolva problema vinului rămas în stocuri ca urmare a restricţiilor la import impuse de Moscova la exportul vinului moldovenesc

Motto:

O, beciuri pline, slăbiciunea mea,

Să fie-al naibii cel care nu bea!

Veniţi încoace butii pântecoase,

Se dă războiul între două clase:

O clasă bea paharele pe toate,

Iar alta numai cât pe jumătate.

O, beciuri pline de vinuri şi beţii,

Strămoşii noştri s-au născut în vii

Şi-n loc de sân, în loc de lapte dulce,

Ei tulburel se învăţau a suge.

Şi parcă vezi şi azi cum la războaie

Ies moldovenii noştri din butoaie

Şi turcilor ce seamănă pârjol,

Cu chiote le-ntind paharul gol,

Iar veneticii dornici de petreceri

Cad toţi grămadă fără să-i mai seceri.

O, vinule, pe unde doar n-ai fost?

Şi-n chihniţe ascuns la adăpost,

Şi-n cazemate de stejar, măi fine,

Şi pretutindeni n-ai scăpat de mine.

Tragi un ulcior, tragi două, trei ulcioare,

Şi dintr-o dată parcă ţi se pare

Că însuşi globul pământesc e un butoi

Cu cepul în republică la noi!

Petru Cărare

Filat şi Ghimpu se întrec în a împărţi pomeni electorale sinistraţilor

Pentru prima dată am văzut în Republica Moldova oameni cerşind bani cu insistenţă, în direct, în faţa câtorva camere de luat vederi, fără nici o sinchiseală, fără a fi pătrunşi câtuşi de puţin de simţul ruşinii, de parcă cerşitul în societatea noastră ar constitui o normalitate, chiar o ocupaţie nobilă. Iar cel care împărţea banii nu era latifundiarul din Pipera, Gigi Becali, ci preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Mihai Ghimpu, tot el preşedinte interimar al Republici Moldova, iar cei care cerşeau cu neruşinare nu erau nişte ţigani din Ferentari, ci ţărani de-ai noştri, gospodari din Nemţeni şi Cotul Morii (raionul Hânceşti), Drepcăuţi şi Criva (raionul Briceni).

Rusul Onişenko îşi bate joc de Guvernul Filat

Şeful serviciului sanitar rus, Ghenadii Oniscenko: Guvernul Moldovei este unul incompetent, iar vinul moldovenesc e bun de vopsit gardurile!

„Guvernul Republicii Moldova, în persoana domnului Filat, îşi demonstrează incapacitatea totală de a face ordine în domeniul vinicol. După embargoul impus vinurilor moldoveneşti în 2006, producătorii locali au învăţat lecţia şi au sporit producerea vinului calitativ pentru ca să poată ajunge pe piaţa rusă. Acum, calitatea vinului a scăzut iar dramatic.
Domnul Filat ar fi bine să se concentreze pe lucruri mai importante pentru Republica Moldova, dar nu pe cele, pe care, se pare, că le rezolvă acum. Dar, eu nu am de gând să-i dau sfaturi lui”, a declarat marţi pentru Radio „Eho Mosckvâ”, şefului Serviciului sanitar rus Rospotrebnadzor, Ghenadii Oniscenko.

În cazul Palanca, toată vina le revine autorităţilor de la Chişinău

Solicitat de jurnalişti să dea o apreciere deciziei Guvernului Filat de a finaliza procesul de transmisie în proprietatea Ucrainei a segmentului de şosea de la Palanca şi a terenului adiacent acestuia, Iurie Roşca a declarat că guvernanţii de la Chişinău au făcut concesii regretabile, prejudiciind interesul naţional al Republicii Moldova.
„Este regretabil că actuala guvernare a finalizat ceea ce a pornit guvernarea de acum mai bine de 10 ani, de pe vremea preşedinţiei domnului Lucinschi. Sincer vorbind, finalizarea acestei operaţiuni îmi creează impresia că cineva şi-a achitat în sfârşit poliţele pentru că dincolo de orice fabulaţie şi exerciţii de imagine, este clar că unui dintre principalii artizani ai actualei guvernări este domnul Petru Lucinschi şi atunci trebuie să căutăm şi contribuţia lui la finalizarea acestui act regretabil”, a declarat Iurie Roşca.