Iurie Roşca, preşedinte PPCD: TEZE PREZENTATE ÎN CADRUL SEMINARULUI FONDULUI „PRIZNANIE”

1. Consecinţele juridice, politice, şi internaţionale ale decretului lui Ghmpu cu privire la declararea zilei de 28 iunie drept zi a ocupaţiei sovietice.

Documentul are un caracter populist evident, cu funcţie de piar, menit să sporească gradul de influenţă asupra alegătorului, sensibil la evenimentele tragice ale istoriei. Este doar una dintre multiplele acţiuni şi demersuri ale acestui personaj populist, fără simţul responsabilităţii şi minimul de instruire necesar pentru exercitarea unei asemenea funcţii. Farsa caricaturală de semnare a copiei Declaraţiei de Independenţă, manifestarea organizată cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la proclamarea suveranităţii, tentativa de interzicere a simbolicii comuniste şi de condamnare a comunismului, în scopul eliminării Partidului Comuniştilor din viaţa politică a ţării, refuzul de a dizolva Parlamentul, precum şi tentativa de uzurpare a puterii în stat, pe 9 martie curent, sunt elementele caracteristice ale stilului comportamental războinic şi agresiv al lui Mihai Ghimpu.

Publicitate

„Republica Palanca”, o provocare ordinară

Mare-i grădina Ta, Doamne! Tupeul ucrainean şi poftele unora de la Kiev nu mai au margini. O televiziune din Ucraina a lansat zilele acestea o şopârlă de presă: locuitorii satului Palanca ar dori desprinderea localităţii lor de Republica Moldova şi aderarea ei la Ucraina! Provocarea e mare şi deloc întâmplătoare. Ea are menirea de a testa starea de spirit din Palanca şi reacţia autorităţilor de la Chişinău. Nici presa proguvernamentală, nici reprezentanţii Guvernului, nici Ministerul Afacerilor Externe şi nici Ambasada Republicii Moldova la Kiev nu au avut vreo cât de mică reacţie. Nimeni nu a auzit, nu a văzut şi nu a înţeles nimic.

Societatea civilă îi recomandă Guvernului să angajeze profesionişti care să poată purta negocieri

Experţii consideră că în cazul Palanca autorităţile de la Chişinău dau dovadă de lipsă de profesionalism, fapt ce afectează grav interesele naţionale ale Republicii Moldova

Graba pe care o manifestă autorităţile de la Chişinău în cazul cedării către Ucraina a teritoriului de la Palanca este nejustificată şi poate duce la nişte decizii pripite care vor afecta grav interesul cetăţenilor Republicii Moldova. Sintagma „Palanca contra Giurgiuleşti” trebuie exclusă din dezbaterile publice, deoarece actele care stipulează condiţiile şi contextul cedării tronsonului de drum Odesa-Reni din regiunea satului Palanca nu fac absolut nici o referire despre vreun schimb de teritorii cu Ucraina. Dacă cedarea teritoriului naţional este în folosul interesului naţional al Republicii Moldova, este nevoie ca asupra acestui lucru să se pronunţe întreaga populaţie a ţării în cadrul unui referendum. În caz contrar, este încălcată Constituţia Republicii Moldova care interzice categoric atentarea la caracterul inalienabil al teritoriului naţional. Acestea sunt câteva dintre concluziile exprimate în cadrul unei mese rotunde pe tema cedării teritoriale de la Palanca.

Ce le vom lăsa urmaşilor?

În urma rapturilor teritoriale şi a nelegiuirilor comise de URSS asupra vecinilor săi în anul 1940, aceasta s-a ales cu largi teritorii care până atunci nu făcuseră parte din imperiu. Aceste teritorii trebuiau administrate şi organizate după legislaţia internă a URSS.

Această scurtă (în raport istoric) perioadă de ocupaţie se încadrează perfect, din păcate, în contextul istoriei noastre naţionale. Şi a condiţionat evoluţia acestui meleag şi a poporului român de pretutindeni, mai departe.

Poroşenko: Am pierdut Insula Şerpilor, dar am câştigat Palanca

Deputaţii ucraineni i-au cerut ministrului de externe al Ucrainei, Piotr Poroşenko, să aplice măsuri dure împotriva Republicii Moldova, în cazul în care partea moldoveană nu va ceda teritoriul din preajma satului Palanca. Poroşenko a menţionat că această problemă va fi soluţionată în maximum 4-5 zile, asigurându-i pe legiuitorii ucraineni de faptul că noile autorităţi ale Republicii Moldova sunt mult mai cooperante decât vechile autorităţi.

Protest la Chişinău împotriva cedării teritoriului naţional către Ucraina

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă a organizat astăzi, 25 februarie un flash mob în faţa Ministerului Afacerilor Externe şi al Intergrării Europene, protestând astfel împotriva cedării unei părţi a teritoriului nostru naţional sub jurisdicţia Ucrainei.

Protestatarii, în marea lor majoritate tineri, purtau panglici tricolore şi pancarte cu inscripţiile: „11 martie, ziua trădării. Au mai rămas 15 zile”, „Nu cedaţi pământul strămoşesc”.

Guvernul ezită să facă public protocolul Filat-Timoşenko

Asociaţia Juriştilor Creştin Democraţi a expediat în adresa premierului Vladimir Filat o petiţie prin care solicită să facă public documentul pe care l-a semnat cu omologul său ucrainean Iulia Timoşenko la Kiev, pe 1 februarie 2010.

Amintim că, la Kiev, Vladimir Filat şi Iulia Timoşenko au convenit asupra unor modificări la Protocolul privind recunoaşterea reciprocă a drepturilor de proprietate dintre Republica Moldova şi Ucraina, intrat în vigoare la 11 august 1994. După revenirea premierului de la Kiev, nici Filat şi nici serviciul de presă al Guvernului nu au precizat ce prevede documentul parafat la Kiev, care, pentru a intra în vigoare şi a deveni parte integrantă a Protocolului moldo-ucrainean privind recunoaşterea reciprocă a drepturilor de proprietate, urmează să fie semnat de către şefii statelor celor două ţări şi apoi să fie ratificat de către parlamentele de la Chişinău şi Kiev.

Întrevederea Filat-Timoşenko, învăluită în mister

Vladimir Filat şi Iulia Timoşenko

Premierul Vladimir Filat s-a deplasat la 1 februarie 2010 la Kiev unde a semnat cu omologul său ucrainean Iulia Timoşenko un document prin care au operat un şir de modificări la Protocolul privind recunoaşterea reciprocă a drepturilor de proprietate din 11 august 1994. În comunicatele de presă ale Guvernului, difuzate ca urmare a acestei vizite, nu se specifică care ce modificări au fost operate la respectivul protocol şi dacă nu cumvaacestea vizează şi segmentul de şosea din regiunea satului Palanca, care deja a fost Ucrainei în proprietate.

Nu trebuie să avem aşteptări apocaliptice în legătură cu alegerile din Ucraina

Oazu Nantoi

Interviu cu analistul politic Oazu Nantoi, vicepreşedinte al Partidului Democrat

– Cum comentaţi rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale din Ucraina, care s-a desfăşurat dumică, 17 ianuarie?

– Dacă ne referim la turul întâi al alegerilor prezidenţiale din Ucraina, apoi se observă o stare de deziluzie a societăţii ucrainene în legătură cu aşteptările care au apărut cinci ani în urmă, generate de revoluţia oranj. Această deziluzie a fost reflectată în rezultatul electoral obţinut de preşedintele Victor Iuşenko. Totodată au apărut feţe noi în marea politică de la Kiev: domnul Serhii Tihibko, un pământean de-al nostru, care locuia aici pe timpul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, şi domnul Arsenii Iaţiuniuc, pământeanul meu din regiunea Cernăuţi. Dar aceste feţe noi nu au reuşit să răzbată în prim-planul vieţii politice ucrainene şi în turul doi se vor confrunta actualul prim-ministru, doamna Iulia Timoşenko, şi Victor Ianucovici, liderul Partidului Regiunilor. Mai multă lume a împărţit concurenţii de la alegerile prezidenţiale din Ucraina în două tabere: proeuropeni şi în proruşi. Eu sunt de părere că în ultimii ani, în Ucraina apar numai candidaţi proucrainei. Sigur, cu anumite nuanţări, cu diferite interese de grup în spate, dar proucrainei. Şi eu consider că noi putem fi destul de liniştiţi pentru că, dacă Victor Inucovici învinge în alegerile prezidenţiale, atunci Iulia Timoşenko va deţine în continuare controlul în Rada Supremă, având o majoritate de deputaţi şi asta nu va însemna sfârşitul lumii în nici un caz.

Nişaliu, pământ înstrăinat

Nistrul este al cincilea fluviu în Europa, o importantă resursă de apă dulce şi o arteră acvatică navigabilă din Marea Neagră până mai sus de Soroca, ultimul port în amonte. Pe fluviul Nistru există peste 300 de insule. Cea mai mare dintre acestea este Nişaliu, insula cu o suprafaţă de 107,7 hectare, în cursul inferior al Nistrului, în vechile margini ale localităţii Crocmaz din raionul Ştefan Vodă. Insula Nişaliu are o poziţionare şi funcţii strategice, întrucât acestea îi permit deţinătorului să aibă controlul întregii navigaţii pe Nistru, nu doar în cursul inferior. Insula este înconjurată de apele Nistrului Mare şi cele ale Nistrului Chior. În perioada interbelică pe insula Nişaliu a funcţionat un pichet românesc de grăniceri. În perioada ocupaţiei sovietice insula Nişaliu a făcut parte din suprafeţele gospodăriei agricole din Crocmaz.

Palanca, o lecţie de patriotism pentru premierul Filat

FLUX a spus adevărul despre faptul că actualele autorităţi ale Republicii Moldova sunt dispuse să ducă la bun sfârşit opera începută de Lucinschi şi continuată de Voronin de rupere din teritoriului nostru naţional a circa o mie de hectare în regiunea satului Palanca, precum şi despre revolta locuitorilor din această comună. Aceste adevăruri l-au determinat pe premierul Vladimir Filat să efectueze duminica trecută o vizită de lucru în localitatea din extrema de sud-est a Republicii Moldova. Vladimir Filat a spus-o pe şleau că a fost deranjat de cele scrise în presă. Adică de ceea ce am scris noi, pentru că presa guvernamentală şi proguvernamentală a evitat acest subiect sau a relatat denaturând faptele şi de aşa manieră încât înstrăinarea unei părţi a teritoriului naţional să fie percepută de către publicul larg drept un act de patriotism. Iată ce a spus Vladimir Filat (sic!): „Şi sincer să vă spun, am fost un pic deranjat atunci când am văzut în presă sau când am auzit că oamenii din Palanca se răscoală pentru că li se cedează pământul. Toate aceste porniri, toate aceste discuţii, nu au la bază absolut nimic real, nu au nici un motiv”.

Locuitorii din Palanca cer autorităţilor de la Chişinău să le apere interesele legitime

Locuitorii satului Palanca s-au adresat cu un apel preşedintelui interimar Mihai Ghimpu şi premierului Vladimir Filat în care îşi exprimă indignarea faţă de modul în care autorităţile gestionează problema celor 7,77 km de autostradă ucraineană care traversează Republica Moldova, precum şi faţă de intenţia de a ceda Ucrainei teritoriul naţional din preajma acestui traseu. În apelul semnat de peste 1 000 de persoane se menţionează că, în situaţia în care această problemă va fi soluţionată în detrimentul intereselor cetăţenilor Republicii Moldova, locuitorii satului vor recurge la „diverse metode” pentru a-şi apăra drepturile legitime.

APROPO DE GIURGIULEŞTI sau despre „cedările” teritoriale ucrainene din capul gânditorilor suficienţi

„Apropo de Giurgiuleşti. În urma acelui Acord şi în cadrul căruia s-a reglementat situaţia acelei porţiuni de drum – 7 kilometri în regiunea satului Palanca – am primit acel teritoriu în zona Giurgiuleşti, care ne-a permis să avem ieşire prin Dunăre la Mare”. „Republica Moldova are un Acord cu Ucraina, prin care ţara vecină ne-a oferit 430 de metri din teritoriul său pentru ca prin portul de la Giurgiuleşti să avem ieşire la Dunăre, iar ţara noastră, încă, nu şi-a îndeplinit angajamentul asumat în 1999 privind porţiunea de 7 km de drum de lângă Palanca”. „Şi ucrainenii pot să spună acum că au făcut o cedare atunci când ne-au oferit cei 430 de metri ieşire la Dunăre. Ucraina şi-a respectat angajamentele, dar Republica Moldova – încă nu.” “Nu trebuie să ne gândim foarte mult. Noi avem gânditori în ţara asta suficienţi.” (premierul moldovean Vladimir Filat, conferinţa de presă privind totalurile întâlnirii cu premierul ucrainean Iulia Timoşenko, 23 noiembrie 2009).

Palanca – fereastra noastră (astupată) la Marea Neagră

Sfârtecată în partea sa de nord şi în cea de sud, dar şi dinspre răsărit, la Tighina, Basarabia istorică, pusă în cadrele politice ale Republicii Moldova, ca nou subiect al dreptului internaţional, se frământă, căutând să scape din îmbrăţişarea sufocantă a unei istorii nedrepte.

„Ne vom apăra pământul prin orişice mijloace”

Interviu cu doamna Larisa Voloh, primar al satului Palanca, raionul Ştefan Vodă

– Doamnă primar, care este situaţia la Palanca în acest moment? Ce atitudine au locuitorii comunei faţă de recentele declaraţii privind posibila cedare către Ucraina a 7,77 km de traseu automobilistic şi a celor 18 hectare din teritoriul nostru naţional?

– Ce să vă spun? Am expediat chiar astăzi şi domnului Ghimpu, şi domnului Filat câte încă un apel. Lumea cere să facem şi declaraţii. Am convocat o şedinţă a consiliului local la care ne-am reconfirmat intenţia de a nu ceda nimic. Toată lumea este, în mod clar, împotriva cedării. Am creat şi un grup de iniţiativă pentru colectarea de semnături de la locuitorii din sat, dar şi de la pălăncenii din Chişinău, care ne susţin şi ne încurajează să luptăm ca pământul să rămână la noi, să nu fie transmis Ucrainei. Noi ne-am adresat de zeci de ori şi am arătat că există posibilitatea de a schimba câte ceva, de a revizui partea juridică a Tratatului, partea juridică a Acordului. Căci noi nu le creăm incomodităţi ucrainenilor, ei au acces liber la traseu. Pentru ce ar mai fi nevoie să le mai transmitem şi pământul? Ni se spune că trebuie respectat Acordul. Bine, Acordul este semnat în 1999. Există acolo un articol care prevede posibilitatea modificării Acordului. De ce nu s-ar putea modifica Acordul? Sau ni se mai spune despre pământul de la Giurgiuleşti. Nu ştiu pe cât de globală este problema cu Giurgiuleştiul, dar noi nu înţelegem de ce ar trebui să cedăm ceva aici pentru a obţine ceva acolo, dacă se obţine totuşi ceva.

PPCD: Moldova riscă să piardă un teritoriu de 54 de ori mai mare decât Insula Şerpilor

Partidul Popular Creştin Democrat cere Guvernului să nu atenteze la norma constituţională şi la interesul naţional al Republicii Moldova şi să nu cedeze către Ucraina teritoriul pe care trece şoseaua Odesa-Reni în regiunea satului Palanca, Ştefan Vodă. Creştin-democraţii declară că, dacă va ceda această porţiune de teren, Republica Moldova se va autosepara de un teritoriu al său de 926 de hectare, „teritoriu care depăşeşte de 54 de ori suprafaţa Insulei Şerpilor”, şi-şi va crea astfel două exclave pe care nu le va putea controla (Exclava este partea unui stat sau entităţi administrativ-teritoriale care nu are legătură pe uscat cu teritoriul de bază al acestuia, fără a fi o insulă. Exemple de exclave sunt regiunea Kaliningrad în Rusia, Republica Autonomă Nahicevan din Azerbaidjan, zona Dubrovnik din Croaţia, statul Alaska în SUA, zona Campione de Italia din Elveţia, exclava rusă Suvorov din Elveţia ş.a. – nota noastră).