Rezoluţia Congresului XII al PPCD cu privire la lustraţie

Necesitatea implementării unui mecanism care ar asigura eliberarea societăţii noastre de influenţa nocivă a fostelor servicii secrete şi a instituţiilor care au practicat poliţia politică, este incontestabilă. Un asemenea mecanism ar fi un element indispensabil al procesului de democratizare şi de edificare a unei societăţi transparente, în care puterea politică îşi exercită mandatul în văzul opiniei publice şi sub controlul societăţii.

Publicitate

Mihai Ghimpu consideră inoportună adoptarea legii lustraţiei

Mihai Ghimpu

După ce am plasat pe pagina web a FLUX-ului (www.flux.md) articolul „Câţi securişti de la SIS sunt, totuşi, kaghebişti?”, cititorii ne-au scris pe forum un şir de mesaje în care susţin că guvernarea AIE este obligată să adopte legea lustraţiei. Şi cu adevărat, dacă alianţa de guvernământ doreşte în mod sincer aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi nu intenţionează doar să mimeze integrarea europeană, aşa cum au făcut comuniştii, ar trebui să voteze o asemenea lege. Mai ales că la Parlament a fost depusă, în premieră, o asemenea iniţiativă legislativă încă în anul 2000.

Bulgaria şi concentraţia jurnaliştilor-kaghebişti pe metru pătrat la Chişinău

Câţi şi care dintre jurnaliştii de la Chişinău au colaborat cu Securitatea?

Presa internaţională a anunţat că autorităţile de la Sofia au făcut publice numele ziariştilor bulgari care au colaborat cu Securitatea. Au fost deconspiraţi cei mai importanţi jurnalişti din presa scrisă bulgară care au fost colaboratori ai serviciului secret (DS) în timpul fostului regim comunist. Comisia pentru studierea dosarelor, care investighează legăturile personalităţilor publice cu serviciul secret al fostului regim comunist înainte de 1989, a verificat în total 328 de jurnalişti de la 20 de ziare din Bulgaria. Alţi 80 de jurnalişti, care s-au născut după 1973, nu au fost vizaţi de investigaţia desfăşurata pe baza dosarelor Comisiei.