Procuratura ca bâtă politică în mâinile pseudodemocraţilor

Protestatarii paşnici din 2002 sunt persecutaţi de protestatarii violenţi din 2009

Iurie Roşca şi Sergiu Praporşcic în studioul FLUX TV

Liderul creştin-democrat Iurie Roşca este din nou anchetat de Procuratură pentru protestele anticomuniste din 2002. Amintim că pe 16 februarie 2010 Iurie Roşca a fost citat la Procuratură, unde i s-a adus la cunoştinţă că împotriva lui au fost repuse pe rol două dosare penale. În primul dosar, Iurie Roşca este acuzat că în timpul unui concert în aer liber organizat de PPCD ar fi maltratat un poliţist. Acest dosar a fost fabricat în 2002 de comunişti şi apoi suspendat tot de ei la insistenţele Consiliului Europei. Iată însă că, la o distanţă de aproape opt ani, dosarul a fost repus pe rol, dar nu de comunişti, ci de guvernarea democrat-liberală, care a acces anul trecut la putere în urma a două scrutine electorale, dar şi ca rezultat al confruntărilor stradale violente cu „regimul dictatorial comunist al lui Vladimir Voronin”. Este un paradox. Cei care anul trecut manifestau zgomotos şi violent împotriva „dictaturii comuniste”, astăzi, ajunşi la putere, îi persecută pe demonstraţii anticomunişti din 2002, care protestau împotriva aceluiaşi regim, cu singura diferenţă că acum opt ani opoziţia creştin-democrată nu a recurs la violenţe, a protestat paşnic, spre deosebire de opoziţia liberală, care a provocat ciocnirile între poliţie şi protestatari, care, la rândul lor, s-au soldat cu sute de răniţi în rândurile apărătorilor ordinei publice (mai puţin în rândurile demonstranţilor), dar şi cu incendierea şi devastarea edificiilor Parlamentului şi a Preşedinţiei.

Publicitate

Partidul Democrat, avocatul limbii ruse în cinematografe

Lupu şi Diacov

Partidul Democrat din Moldova a lansat săptămâna aceasta o declaraţie prin care, într-un mod evaziv şi stângaci, încearcă să se pronunţe în problema subtitrării în limba română a filmelor ce sunt rulate în cinematografele din Republica Moldova. De fapt, în declaraţia PD nici nu este pomenită denumirea limbii române, de parcă ar fi un tabu pentru democraţii lui Marian Lupu şi Dumitru Diacov.

În schimb, PD se erijează în postură de avocat al limbii ruse, făcând următoarea constatare: „În viziunea noastră, practica existentă a rulării produselor cinematografice preponderent în limba rusă nu este una vicioasă sau, cu atât mai mult, criminală. Situaţia dată este condiţionată de un şir de premise, printre care nu pe ultimul loc se plasează relaţiile/tradiţiile, care s-au constituit, posibilităţile tehnice/financiare ale dustribuitorilor de filme, accesul la piaţa filmelor noi”.