Arhiva

Posts Tagged ‘Mihai Ghimpu’

O statistică mincinoasă. Stalin şi Brejnev ar putea fi invidioşi

Biroul Naţional de Statistică: Minimul de existenţă a crescut în 2010 cu 15,6 %

Mărimea minimului de existenţă în anul 2010 a crescut în raport cu anul 2009 cu 15,6 la sută şi a constituit în medie pentru o persoană 1 373 de lei. Acestea sunt calculele Biroului Naţional de Statistică (BNS), făcute publice de respectiva instituţie printr-un comunicat de presă. Citește mai mult…

Autoritarismul lui Filat şi sinecura lui Tănase

 De ce şi cum a plecat Tănase de la Filat?

Aşa cum era de aşteptat, Alexandru Tănase a părăsit atât Guvernul Filat, în care deţinea funcţia de ministru al Justiţiei, cât şi partidul premierului Filat, PLDM, în care deţinea funcţia de prim-vicepreşedinte. Şi Alexandru Tănase, unul dintre fondatorii PLDM, în general s-a lăsat de politică în favoarea activităţii de judecător la Curtea Constituţională. Citește mai mult…

Ghimpu, deplasat, dar nu ştie unde

După ce a lipsit mai bine de o lună de pe firmamentul vieţii politice moldoveneşti gigantul gândirii politice liberale şi părintele democraţiei moldoveneşti, adică preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a reapărut subit lunea trecută, 7 februarie 2011, în actualitatea politică şi mondenă a capitalei. Moderatoarea talk show-ului „În Profunzime” de la Pro TV Chişinău, Lorena Bogza, preocupată, cum e şi firesc, de creşterea audienţei, l-a invitat pe nea Mihai în studio, la taclale. Şi, putem afirma cu certitudine, domnişoara Bogza nu a greşit: Ghimpu a făcut spectacol, mai ceva decât o făcea în perioada interimatului. Bâlciul devine tot mai animat, iar clovnul – tot mai excentric. Citește mai mult…

Opţiunea PPCD: 28 noiembrie – ultima zi de război, prima zi de pace

Pentru a pune capăt războiului politic, duşmăniei şi dezastrului economic, Partidul Popular Creştin Democrat trebuie să se impună la alegerile din 28 noiembrie ca forţă de echilibru, stabilizatoare şi constructivă între cele două tabere care se duşmănesc: comuniştii şi liberalii. Declaraţia aparţine liderului creştin-democrat Iurie Roşca şi a fost făcută într-o conferinţă de presă, astăzi, în ultima zi a campaniei electorale. Citește mai mult…

Toporul şi ciocanul, armele electorale ale PL

Nu e o glumă! Liberalii lui Ghimpu şi Chirtoacă îşi atacă oponenţii politici cu topoare şi ciocane

O echipă de agitatori electorali de la Organizaţia de Tineret a PPCD „Noua Generaţie” a fost agresată sâmbătă, 20 noiembrie, în comuna Coloniţa din municipiul Chişinău, de câteva persoane înarmate cu topoare şi ciocane. Agresorii au recurs la intimidări şi ameninţări verbale, au rupt materialele electorale ale tinerilor de la „Noua Generaţie” şi i-au somat să părăsească localitatea. La faţa locului s-a deplasat o echipă a poliţiei pentru a-i identifica pe agresori, care, între timp, s-au făcut nevăzuţi, părăsind localitatea. Unul dintre tinerii agresaţi, Alexandru Repida, care este şi candidat la funcţia de deputat pe lista electorală a PPCD, a declarat că, din ameninţările pe care le proferau, agresorii păreau a fi simpatizanţi ai Partidului Liberal, condus de Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă. Una dintre victime a reuşit să-i filmeze şi să-i fotografieze pe agresori cu ajutorul telefonului mobil. Citește mai mult…

Iurie Roşca despre toporul liberal al războiului

În conferinţa de presă de marţi, 23 noiembrie 2010, liderul creştin-democrat Iuire Roşca a fost solicitat de jurnalişti să dea o apreciere gestului liderilor PL, prin care, primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, i-a dăruit de ziua de naştere a unchiului său, preşedintele în exerciţiu Mihai Ghimpu, un topor pentru a stârpi duşmanii politici. Iurie Roşca a declarat că prin acest gest cei doi au incitat lumea la violenţă, iar agresarea de duminică a tinerilor creştin-democraţi în satul Coloniţa constituie o consecinţă directă a acestuia.
Publicăm mai jos declaraţia făcută de Iuire Roşca.
Citește mai mult…

Iurie Roşca despre vizita preşedintelui georgian Saakaşvili la Chişinău

Întrebat ce crede despre vizita preşedintelui Georgiei, Mihail Saakaşvili, la Chişinău, preşedintele PPCD, Iurie Roşca, a declarat în conferinţa sa de presă de marţi, 23 noiembrie: „Cred că domnul Mihail Saakaşvili este într-o situaţie ingrată. Pentru că ne amintim foarte bine că în 2005 domnul Mihail Saakaşvili, alături de domnul Traian Băsescu, alături de Victor Iuşcenko, alături de partenerii noştri europeni, i-au acordat suport domnului Vladimir Voronin. Acum, înţeleg că domnul Mihail Saakaşvili vine să-i acorde suport electoral unui alt partid şi unui alt lider politic. Prin urmare, domnia sa ar trebui să se explice, una la mână. Doi, dacă cumva acest concurent electoral este Partidul Liberal condus de Mihai Ghimpu, cred că, totuşi, calibrul intelectual de excepţie al lui Mihail Saakaşvili şi anvergura internaţională a acestui lider al Georgiei nu ar trebui să-i permită să se asocieze cu un personaj atât de penibil cum este Mihai Ghimpu, chiar dacă acesta dezvoltă retorici antiruseşti”. Citește mai mult…

Ghimpu, un preşedinte (interimar) căzut în populism şi în ridicol

Pe ultima sută de metri, preşedintele interimar oferă un spectacol lamentabil al şefului nebăgat în seamă şi neluat în serios de către cei care, în opinia lui, ar trebui să-i execute ordinele. Supărarea vine din conştientizarea propriei neputinţe şi incapacităţii de a face faţă celor două funcţii de primă importanţă în stat, pentru care Ghimpu nu are nici aplecarea, nici consistenţa intelectuală necesară.

Citește mai mult…

Românul s-a născut poet

Mare lucru acronimele! DEX-ul ne spune că acronimele sunt cuvintele formate din literele sau din segmentele iniţiale ale altor cuvinte. De ce vorbim astăzi despre acronime? Pentru că mulţi dintre cititorii noştri, gustând procedeul, au postat pe site-ul FLUX comentarii care seamănă mai mult a joc de cuvinte, unul destul de interesant ca să le împărtăşim farmecul acestor postări şi cititorilor variantei tipărite a publicaţiei noastre.

Citește mai mult…

Toporul lui Ghimpu

Prima persoană în stat Mihai Ghimpu şi-a sărbătorit pe 19 noiembrie 2010 ziua de naştere, ocazie cu care a primit drept cadou un topor pentru a se răfui cu oponenţii politici. Liderul Partidului Liberal a primit acest cadou de la primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, care este şi vicepreşedintele al PL şi nepot de pe soră al lui Mihai Ghimpu. În faţa camerelor de luat vederi, a jurnaliştilor, a câtorva zeci de persoane care au venit să-l felicite pe preşedintele interimar al ţării, Chirtoacă i-a înmânat lui unchiu-său toporul şi l-a îndemnat să-l folosească nu ca pe o unealtă de muncă, ci ca pe o armă numai bună de căsăpit adversari politici. „Ti-am adus acest topor ca să reuşeşti până la capăt să lupţi cu fosta guvernare comunistă şi să o tai din rădăcină”, a spus ad litteram primarul general al capitalei. Citește mai mult…

Din culise – în scenă. Petru Lucinschi, părintele spiritual al actualei puteri

Partea I

Am urmărit cu atenţie noua apariţie a lui Lucinschi în lumina reflectoarelor şi a camerelor de luat vederi. Prilejul avansării din rolul de regizor în cel de protagonist sau din cel de sforar în cel de oracol este evident. Vin alegerile, iar acesta vrea să-şi păstreze pionii în fruntea ţării. Aşa cum nu am putut să susţin astăzi conferinţa de presă promisă, vă prezint alăturat un text asupra persoanei vizate, spre documentarea celor care vor să înţeleagă ce se întâmplă în politica moldovenească. Adică a celor care nu consumă drept argument în favoarea unei opţiuni electorale mature nici baloanele verzi, umflate de zor de Filat pe la răscrucile din oraş, dar nici zâmbetele mălăieţe de pe coperţile revistelor de lux ale unui Marian Lupu, insipid şi bun de dus de căpăstru. Citește mai mult…

Prostia lui Ghimpu

noiembrie 26, 2010 Un comentariu
Îi arăţi prostului luna, şi el se uită la deget. Vrei să-i duci privirea până la aştrii cereşti, şi el şi-o ţinteşte tot pe deget. Aşa se întâmplă şi la noi cu oamenii mici care au ajuns în funcţii mari. Când e vorba de geopolitică, de interesul naţional şi de perspective istorice, aceştia scuipă pe tot şi pe toate şi se lasă mânaţi de interesele lor înguste, politicianiste şi, de regulă, strict electorale.

Marasm sau apucături dictatoriale?

Mai ţineţi minte acţiunile de solidarizare cu presa, organizate de Partidul Liberal Democrat, de pe timpul când acesta era partid de opoziţie? Vladimir Filat era atunci cel mai înflăcărat susţinător al ziariştilor şi apărător al dreptului la libera expresie. Şi lucrurile au ţinut-o tot aşa, atâta timp cât presa l-a adulat şi l-a ţinut în braţe, tirajându-i vorbele înţelepte, de la prima până la ultima literă. Dar a început să dea semne de nervozitate şi a renunţat la cochetăria cu mass-media, deîndată ce aceasta nu i-a mai arătat dragoste necondiţionată. Citește mai mult…

Problemele de la frontiera moldo-ucraineană sunt “fleacuri“ pentru Preşedintele Ghimpu

Întrebat de agenţia OMEGA dacă cunoaşte ce se întâmplă la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul de la Palanca, Preşedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, a declarat că nu cunoaşte.

Totodată, Ghimpu, iritat, a solicitat să nu fie deranjat cu “asemenea fleacuri“.

În această dimineaţă s-a aflat că Ucraina a început, în mod unilateral, modificarea frontierei de stat cu Moldova în regiunea Palanca. Astfel, pilonii ucraineni de demarcare a frontierei moldo-ucrainene din regiunea Palanca au fost scoşi.

Oficial, autorităţile de la Chişinău nu au reacţionat deocamdată în nici un fel la acţiunile autorităţilor ucrainene.

Sursa: omg.md

Musca la arat

noiembrie 13, 2010 Un comentariu
Preluând o ştire de presă pe blogul său, Mihai Ghimpu ne anunţă: „marţi, 9 noiembrie, preşedintele interimar Mihai Ghimpu şi directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Gheorghe Mihai, vor începe transmiterea primelor 5 000 de dosare de la Depozitul Special SIS (fosta arhivă KGB) la Arhiva Naţională”. În ziua anunţată, generalul şi pensionarul KGB, Gheorghe Mihai, promovat în funcţie de Mihai Ghimpu, a şi organizat o ceremonie de transmitere a respectivelor dosare deja desecretizate. Mihai Ghimpu a fost prezent, rostind un discurs şi lăsând impresia că el ar fi autorul „faptei eroice”.

Ce s-a întâmplat în realitate? Obligat fiind prin Legea nr. 880-XII din 22 ianuarie 1992 privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova să transmită dosarele din Depozitul său special, Serviciul de Informaţii şi Securitate a procedat la o operaţiune de rutină. Dosarele transmise sunt doar cele întocmite persoanelor supuse represiunilor, nu şi dosarele operative ale ofiţerilor şi agenturii NKVD din RSSAM şi RSSM. Dosarele acoperă perioada anilor 1924-1951. Nici un alt dosar nu este ulterior datei de 1 ianuarie 1952, limită de timp în faţa căreia „eroismul” lui Mihai Ghimpu se opreşte şi bate pasul pe loc. Deci, este vorba despre un interval din interiorul perioadei staliniste, care a durat până la moartea dictatorului, în 5 martie 1953. Persoanele ale căror dosare i-au fost transmise Arhivei Naţionale de către SIS nu mai sunt în viaţă, în majoritatea lor zdrobitoare. Preşedintele interimar Ghimpu nu are, potrivit legilor în vigoare, nici un fel de atribuţii privind fondul arhivistic de stat, iar Serviciul de Informaţii şi Securitate, ca organ special în afara puterii executive, nu îi este subordonat. Majoritatea statelor ex-comuniste au desecretizat arhivele organelor de poliţie politică. Statele baltice, bunăoară, au desecretizat integral arhivele NKVD şi KGB, tot ce au cuprins acestea din 1940 până în 1991. Gestul Serviciului de Informaţii şi Securitate din 9 noiembrie a fost unul necesar, pozitiv, dar întârziat şi insuficient. Prezenţa lui Mihai Ghimpu la „ceremonia de transmitere a dosarelor” ne oferă un exemplu clasic de instrumentare în scopuri electorale a tragediei prin care au trecut persoanele supuse represiunilor. SIS putea transmite dosarele în fondurile Arhivei Naţionale cu acelaşi succes şi fără Mihai Ghimpu. Vom explica mai jos de ce.

Faptul că SIS poate avea un Depozit special de stat este în afara oricărei îndoieli. Articolul 22 al Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova stipulează că „Depozite speciale de stat se creează la Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, la muzeele şi bibliotecile de stat ale Ministerului Culturii şi Turismului, la fondul de stat de informaţii privind subsolul al Asociaţiei de Stat de Producţie pentru Explorări Geologice „AGeom”, la serviciul „Hidrometeo” al Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător. Utilizarea documentelor ce se păstrează în depozitele speciale de stat se efectuează în conformitate cu prezenta lege. Achiziţionarea de către depozitele speciale de stat a documentelor autentice ce aparţin persoanelor juridice din alte ramuri se interzice”.

Problema este că SIS nu poate ţine oricât în Depozitul special de stat documentele cu titlu secret, fiind obligat să le transmită Arhivei Naţionale la expirarea termenelor prevăzute de lege. Articolul 34 al Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova stabileşte că „documentele din Fondul arhivistic de stat şi din Fondul arhivistic obştesc ce conţin secret de stat şi au menţiunea „De importanţă deosebită” şi „Strict secret” sunt supuse restricţiilor de utilizare pentru o perioadă de până la 25 de ani, iar cele cu menţiunea „Secret” – de până la 10 ani de la data apariţiei lor. Guvernul, în temeiul avizului comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat, poate stabili termene mai îndelungate de restricţie asupra utilizării documentelor cu menţiunea „De importanţă deosebită”. În acest caz, Guvernul, ministerele şi departamentele interesate sunt obligate să reexamineze, din cinci în cinci ani, temeiurile menţinerii restricţiilor asupra utilizării acestor documente pentru o perioadă ce depăşeşte 25 de ani de la data apariţiei lor”. Legea nu prevede alte termene decât cel maxim de 25 de ani şi termene superioare stabilite, în fiecare caz aparte, prin hotărâre de Guvern. Aşa cum, deocamdată, nu avem, din 27 august 1991 încoace, nici o hotărâre de Guvern în materie de termene superioare celui de 25 de ani privind documentele din Depozitul special de stat de la SIS, este mai mult decât limpede că, în sensul legilor în vigoare, cele mai vechi documente secrete păstrate de SIS nu pot depăşi o vechime de 25 de ani.

Vom mai preciza că articolul 23 al Legii despre care vorbim prevede, între altele, că „La reorganizarea sau lichidarea instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor de stat chestiunile privind păstrarea ulterioară a documentelor Fondului arhivistic de stat sunt soluţionate cu participarea reprezentanţilor Organului de stat pentru supravegherea şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova”. Iar articolul 25 al aceleiaşi legi stabileşte că: „în cazul în care persoana juridică deţinătoare de documente ce fac parte din Fondul arhivistic obştesc se lichidează sau ea nu asigură integritatea documentelor, Fondul arhivistic al persoanei juridice respective se transmite spre păstrarea permanentă arhivelor de stat”. Dacă organele KGB au fost lichidate în 1991, când a fost creat Ministerul Securităţii Naţionale, procedura de rezolvare a arhivelor fostului NKVD/KGB trebuia rezolvată atunci. Totodată, dacă Ministerul Securităţii Naţionale a fost lichidat şi creat Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova în 1999, aceeaşi procedură era de neevitat.

Am citat pe larg aceste articole din lege pentru a arăta că, în termenii ei, la 9 noiembrie 2010 SIS trebuia să transmită toate dosarele întocmite de KGB până la 9 noiembrie 1985 şi nu doar pe cele ale persoanelor supuse represiunilor, dar şi pe cele ale agenturii sale. Asta sub falsa rezervă că SIS ar fi prin lege succesorul juridic al KGB. Aşa cum însă SIS nu este nici succesorul NKVD şi nici al KGB, toate arhivele secrete ale celor două organe sovietice de represiune întocmite până la 27 august 1991, când a apărut Republica Moldova, trebuiau demult desecretizate şi transmise spre păstrare permanentă Arhivei Naţionale. Ceea ce a făcut SIS la 9 noiembrie 2010 nu poate fi numit gest reparator în sensul deplin al cuvântului, întrucât această instituţie de stat va ţine în continuare sub şapte lacăte toate fondurile secrete ale NKVD/KGB din perioada 1951-1991, ceea ce înseamnă patru decenii de ocupaţie sovietică şi, implicit, de poliţie politică.

Ne vom opri puţin şi asupra unui alt detaliu interesant. Comunicatele de presă despre desecretizarea dosarelor vechi de 60 de ani ne-au anunţat că numărul celor deţinute de SIS este cu mult mai mare decât 5 000, dar acestea nu vor fi desecretizate şi transmise Arhivei Naţionale din cauza „lipsei spaţiului de depozitare”. Asta e bună de tot, ştiind că Arhiva Naţională deţine abuziv imensele Arhive ale Mitropoliei Basarabiei, capturate de sovietici în 1946 de la Craiova, ca trofeu de război, în baza unor hotărâri ale Comisiei sovieto-române de armistiţiu. Arhivele Mitropoliei Basarabiei au fost revendicare în mod repetat de către Înaltpreasfinţitul Mitropolit şi Exarh Petru Păduraru, care le-a adresat scrisori oficiale atât primului ministru Vladimir Filat, cât şi interimarului Mihai Ghimpu. Scrisorile Mitropolitului au rămas însă fără răspuns, pentru că cei doi capi ai AIE, Ghimpu şi Filat, nu au urnit un deget pentru rezolvarea problemei. Dacă Ghimpu şi Filat ar fi hotărât chestiunea retrocedării Arhivelor Mitropoliei Basarabiei, s-ar fi eliberat suficient loc în depozitele Arhivei Naţionale pentru alte zeci de mii de dosare din arhivele secrete ale KGB.

Ce ar fi trebuit să facă interimarul nostru pentru ca situaţia să nu ridice nici un fel de probleme? Întâi ar fi trebuit ca pe parcursul ultimului an şi ceva să propună examinarea şi adoptarea de către Parlament a proiectului de lege privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Acest proiect de lege a fost elaborat şi depus oficial în Parlament de către grupul de deputaţi PPCD, nefiind examinat de nici una din majorităţile din sânul Legislativului nostru. Proiectul este singurul de acest gen prezentat vreodată spre examinare în Parlamentul Republicii Moldova. Întrebările care se pun acum sunt: de ce nu a propus Mihai Ghimpu, ca şef al Legislativului, includerea respectivului proiect de lege pe agenda Parlamentului dominat de AIE sau de ce nu a prezentat un proiect alternativ, dacă ar fi o problemă că proiectul a fost semnat de deputaţi de altă culoare politică?

Răspunsurile la aceste întrebări sunt simple şi ne stau la îndemână. Pentru că Mihai Ghimpu, s-a văzut, preferă doar gesturi zgomotoase şi facile de natură electorală în locul unor demersuri concrete şi consistente de natură legislativă pentru o adevărată lustraţie a societăţii noastre.

Crearea şi împotmolirea voită a Comisiei Cojocaru a fost doar o aruncare de praf în ochi. Raportul pregătit de aceasta nu a mai fost audiat şi nici aprobat de către Parlament, pe motiv că majoritatea Alianţei, zise „pentru Integrare Europeană”, a fost alergică la idee. Nu ne stă în obicei să ne autocităm, dar seriozitatea subiectului ne obligă să amintim că acum zece luni scriam în FLUX următoarele: „Succesul Comisiei Cojocaru depinde de mai mulţi factori. Dincolo de probitatea profesională a majorităţii membrilor săi, dincolo de materialele preţioase cercetate ştiinţific şi valorificate public până acum privind subiectul, Comisia Cojocaru îşi va putea duce cu brio misiunea până la capăt dacă Puterea va fi consecventă, mergând mai departe şi desecretizând arhivele ţinute încă sub şapte lacăte. Avem în vedere întâi şi-ntâi de toate arhivele NKVD şi KGB, ca principale instrumente opresive ale regimului totalitar de ocupaţie. Deschiderea acestor arhive, oricâte secrete „de stat” ar cuprinde acestea, nu poate dăuna în nici un fel intereselor legitime ale Republicii Moldova ca stat apărut pe harta Europei la 27 august 1991. Deocamdată, suntem sceptici asupra capacităţii Puterii de a decide deschiderea acestor arhive, întrucât, în eventualitatea unei asemenea decizii, lustraţia devine inevitabilă, atrăgând pe cale de consecinţă deconspirarea desei reţele de agenţi ai serviciilor secrete sovietice care menţin încă şi astăzi sub control, într-o mare măsură, mediul politic, instituţional, jurnalistic, ştiinţific, cultural, bisericesc, neguvernamental şi de afaceri. Am fi bucuroşi dacă motivele scepticismului nostru ar fi eliminate rând pe rând de hotărâri înţelepte şi necesare ale Legislativului. Fără desecretizarea arhivelor NKVD şi KGB, cercetarea Comisiei Cojocaru va fi incompletă şi lacunară, iar succesul ei limitat”. Ne pare rău să constatăm, la distanţă de zece luni, că am avut dreptate. Mihai Ghimpu şi AIE au vânat doar capital politic şi nu au schimbat cu nimic situaţia de până în 2009.

Iar osteneala electorală a interimarului la SIS, unde el ar fi „desecretizat şi transmis dosarele NKVD” (şi doar pe cele de până în 1951), ni-l prezintă pe Ghimpu în postura muştei la arat din fabula lui Alexandru Donici. Vă mai amintiţi?

De la arat un plug
Venea încet spre casă
Şi, la un bou pe jug,
O muscă se-aşezase.
Iar ei, spre-ntâmpinare,
O altă muscă-n zbor
Îi face întrebare:
— De unde, dragă sor’?
— Şi mai întrebi de unde!
Ei musca îi răspunde
C-un aer supărat.
Au nu pricepi ce facem?
Nu vezi că noi ne-ntoarcem
Din câmp, de la arat!
Spre laudă deşartă
Mulţi zic: noi am lucrat,
Când ei lucrează-n faptă,
Ca musca la arat.

Vlad CUBREACOV, FLUX

PLDM + PCRM = candidat comun?

Prim-vicepreşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, ministrul Justiţiei în guvernul Filat, Alexandru Tănase, vorbind în numele formaţiunii într-o conferinţă de presă organizată miercuri, 07 septembrie 2010 a susţinut că AIE şi PCRM trebuie să aibă un candidat comun la viitoarele alegeri prezidenţiale. În acest sens, Tănase a anunţat că PLDM este gata să negocieze cu Partidul Comuniştilor al lui Vladimir Voronin. Prim-vicepreşedintele PLDM a optat pentru identificarea unei „candidaturi de compromis la funcţia de preşedinte al ţării noastre, deoarece nici un partid nu va deţine „pachetul de control” în viitorul parlament moldovenesc”. Citește mai mult…

Exit-Poll-ul, o nouă manipulare sociologică

După eşuarea referendumului din 5 septembrie 2010, la care au participat doar 29,05% din electorat, toată lumea a rămas şocată pentru că sondajele realizate anterior de diverse instituţii de investigaţii sociologice pretindeau că la plebiscit vor participa 70% şi chiar mai mult. Eroarea este una ieşită din comun. Cei care au realizat aceste sondaje mincinoase au, probabil, un şir de explicaţii pentru a se disculpa. Citește mai mult…

Igor Boţan: Liderii AIE au fost extrem de aroganţi pentru că s-au văzut deja cu coroana pe cap şi cu sceptrul în mână

Eu m-am manifestat împotriva acestui referendum încă de la început şi mi-am făcut faimă proastă în ochii susţinătorilor acestuia. Acum însă am satisfacţia că s-a prăbuşit. Mai mult decât atât, am satisfacţia că liderii AIE recunosc că acest referendum este unul inutil, că problemele puteau fi soluţionate şi pe altă cale.

Dacă analizăm de ce s-a prăbuşit, găsim un şir întreg de explicaţii. Primul lucru este că boicotul comuniştilor a fost unul eficient. Apare întrebarea: de ce a fost eficient? La această întrebare ne răspunde exit-poll-ul pe Chişinău, care ne arată că cetăţenii rusolingvi nu au participat la votare şi putem presupune că acesta a fost un protest al lor nu atât la nivelul PCRM, cât o reacţie la faimoasele decrete ale preşedintelui Ghimpu. Citește mai mult…

Aşii din mâneca lui Ghimpu – un bluf liberal. Alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu va dizolva Parlamentul şi va anunţa data alegerilor parlamentare anticipate dacă până miercuri, 8 septembrie, când Comisia Electorală Centrală va prezenta rezultatele finale ale referendumului din 5 septembrie, nu se va înregistra un rezultat în măsură să-l facă validabil – peste 1/3 din alegătorii înscrişi în listele electorale. Anunţul a fost făcut de către liderii AIE după ce s-au întrunit luni seara, într-o şedinţă. Citește mai mult…

Ghimpu, dispus să-i ofere vărului său drept 2 ha de teren la… cimitir

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, liderul PL, Mihai Ghimpu, declară că îi este ruşine că este văr cu Vladimir Ghimp şi declară că este de acord să-i ofere acestuia 2 ha de teren la cimitir, „să se sature de pământ”. Totodată, Mihai Ghimpu este convins că nu a influenţat decizia pe care au luat-o consilierii din Coloniţa şi spune că nu ştia că bodyguarzii săi au şters înregistrarea video cu intervenţia sa în cadrul şedinţei Consiliului local Coloniţa din 11 mai 2010. Citește mai mult…

Cozmin Guşă: Premierul Filat are dosar penal la Bucureşti

Prezent în seara zilei de 1 septembrie la un talk-show organizat de televiziunea Publika, directorul întreprinderii „Platforme de convergenţă”, Cozmin Guşă, care în prezent îl consiliază pe Vladimir Plahotniuc din prietenie, după ce a vorbit despre un viitor geopolitic deosebit al Republicii Moldova, ca zonă de emergenţă, a făcut mai multe declaraţii cu privire la unii actori politici şi scena politică din Republica Moldova şi România. Citește mai mult…

Ca şi Lupu, Filat are probleme cu memoria istorică

Premierul Vladimir Filat este singurul lider al alianţei de guvernământ care a depus flori la Memorialul „Eternitatea” de la Chişinău pe data de 24 august, atunci când s-au împlinit 66 de ani de la desfăşurarea operaţiunii Iaşi-Chişinău, în urma căreia Basarabia a fost reocupată de trupele sovieto-bolşevice. Citește mai mult…

Sula cu Captari, consilieri la Preşedinţie

Judecând după numărul de consilieri pe care continuă să şi-i angajeze preşedintele interimar, am putea înţelege că acesta speră să-şi păstreze interimatul pentru mult timp înainte. Mai mult, aceasta ar putea însemna chiar că Mihai Ghimpu nu prea crede sau nu este interesat de succesul referendumului pe care l-a iniţiat. Citește mai mult…

Guvernul Filat şi zestrea lui de tancuri

Un grup de tineri entuziaşti, în frunte cu Dan Nicu şi Petru Sârghi, au lansat pe internet o iniţiativă lăudabilă. Grupul despre care vorbim se numeşte „Antitanc” şi numără în prezent 1984 de membri.

După cum declară ei înşişi, membrii grupului şi-au propus să sensibilizeze opinia publică în legătură cu o problemă stringentă pentru societatea noastră, şi anume „prezenţa tancurilor sovietice amplasate pe post de monumente istorice pe întreg teritoriul Republicii Moldova”. Citește mai mult…

Rocada favoriţilor sau cine este favoritul cel mai favorit

Deşi mulţi erau tentaţi să creadă că Filat a fost convocat, în regim de urgenţă, la Iaşi, de către preşedintele român Traian Băsescu, pentru a fi convins să-şi tempereze veleităţile prezidenţiale în favoarea protejatului Mihai Ghimpu, s-ar putea totuşi să fi greşit cu toţii. Se pare că, mai degrabă, Băsescu a fost convins să-şi schimbe miza şi simpatiile, Occidentul punându-i în braţe propriul favorit, Vladimir Filat. Iar vizita „particulară”, dar sub auspicii prezidenţiale, a lui Ghimpu în România ar putea să însemne doar o consolare şi o recompensă pentru susţinerea pe care i-a oferit-o acesta preşedintelui român în propria campanie. Citește mai mult…

Mihai Ghimpu ne îndeamnă să renunţăm la piaţa rusă şi să bem noi tot vinul pe care îl producem

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu consideră că moldovenii trebuie să bea de 22 de ori mai mult vin decât beau în prezent, pentru a rezolva problema vinului rămas în stocuri ca urmare a restricţiilor la import impuse de Moscova la exportul vinului moldovenesc

Motto:

O, beciuri pline, slăbiciunea mea,

Să fie-al naibii cel care nu bea!

Veniţi încoace butii pântecoase,

Se dă războiul între două clase:

O clasă bea paharele pe toate,

Iar alta numai cât pe jumătate.

O, beciuri pline de vinuri şi beţii,

Strămoşii noştri s-au născut în vii

Şi-n loc de sân, în loc de lapte dulce,

Ei tulburel se învăţau a suge.

Şi parcă vezi şi azi cum la războaie

Ies moldovenii noştri din butoaie

Şi turcilor ce seamănă pârjol,

Cu chiote le-ntind paharul gol,

Iar veneticii dornici de petreceri

Cad toţi grămadă fără să-i mai seceri.

O, vinule, pe unde doar n-ai fost?

Şi-n chihniţe ascuns la adăpost,

Şi-n cazemate de stejar, măi fine,

Şi pretutindeni n-ai scăpat de mine.

Tragi un ulcior, tragi două, trei ulcioare,

Şi dintr-o dată parcă ţi se pare

Că însuşi globul pământesc e un butoi

Cu cepul în republică la noi!

Petru Cărare Citește mai mult…

Filat pune declaraţiile lui Lupu şi Ghimpu pe seama necunoaşterii şi neprofesionalismului, dar nu exclude nici rea-credinţa

Luni, 13 august, preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro că Republica Moldova nu are viitor fără AIE, precizând că bugetul ţării este constituit în proporţie de 70 la sută din mijloace atrase din exterior. În opinia lui, în cazul în care s-ar schimba conducerea ţării, există riscul să fie întrerupte negocierile cu toţi partenerii externi. Dacă acest fapt a fost prezentat de preşedintele interimar ca o realizare a Alianţei, credem, totuşi, că este una îndoielnică şi cu atât mai mult, nu vedem de ce ar fi un motiv decisiv de perpetuare a AIE la guvernare. Citește mai mult…

Filat şi Ghimpu se întrec în a împărţi pomeni electorale sinistraţilor

Pentru prima dată am văzut în Republica Moldova oameni cerşind bani cu insistenţă, în direct, în faţa câtorva camere de luat vederi, fără nici o sinchiseală, fără a fi pătrunşi câtuşi de puţin de simţul ruşinii, de parcă cerşitul în societatea noastră ar constitui o normalitate, chiar o ocupaţie nobilă. Iar cel care împărţea banii nu era latifundiarul din Pipera, Gigi Becali, ci preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Mihai Ghimpu, tot el preşedinte interimar al Republici Moldova, iar cei care cerşeau cu neruşinare nu erau nişte ţigani din Ferentari, ci ţărani de-ai noştri, gospodari din Nemţeni şi Cotul Morii (raionul Hânceşti), Drepcăuţi şi Criva (raionul Briceni). Citește mai mult…

Ambasadorul Rusiei în Moldova consideră că aşa-zisul „război al vinurilor” reprezintă o speculaţie a presei

Ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Valeri Kuzmin, consideră că speculaţiile privind aşa-zisul război al vinurilor, discutat în ultima perioadă intens în presa de la Chişinău, sunt exagerate şi nu corespund realităţii. Totodată, el s-a declarat convins că, foarte curând, divergenţele pe acest subiect vor fi depăşite şi se va ajunge la un consens care să corespundă interesului ambelor state. Citește mai mult…

Iurie Roşca, preşedinte PPCD: TEZE PREZENTATE ÎN CADRUL SEMINARULUI FONDULUI „PRIZNANIE”

1. Consecinţele juridice, politice, şi internaţionale ale decretului lui Ghmpu cu privire la declararea zilei de 28 iunie drept zi a ocupaţiei sovietice.

Documentul are un caracter populist evident, cu funcţie de piar, menit să sporească gradul de influenţă asupra alegătorului, sensibil la evenimentele tragice ale istoriei. Este doar una dintre multiplele acţiuni şi demersuri ale acestui personaj populist, fără simţul responsabilităţii şi minimul de instruire necesar pentru exercitarea unei asemenea funcţii. Farsa caricaturală de semnare a copiei Declaraţiei de Independenţă, manifestarea organizată cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la proclamarea suveranităţii, tentativa de interzicere a simbolicii comuniste şi de condamnare a comunismului, în scopul eliminării Partidului Comuniştilor din viaţa politică a ţării, refuzul de a dizolva Parlamentul, precum şi tentativa de uzurpare a puterii în stat, pe 9 martie curent, sunt elementele caracteristice ale stilului comportamental războinic şi agresiv al lui Mihai Ghimpu. Citește mai mult…