Orizonturi în roşu şi verde pentru Moldova?

Frunză verde de harbuzMultă lume glumea anul trecut, comparând PLDM-ul cu harbuzul, zis prin alte locuri şi pepene verde sau lubeniţă. E vorba de acea plantă cruciferă din familia curcubitaceelor târâtoare, cu fructul mare, sferic sau oval, având coaja verde şi miezul roşu, dulce şi foarte zemos, plantă care pre limba strămoşilor noştri latini se numea Citrullus vulgaris.

Publicitate

Opţiunea PPCD: 28 noiembrie – ultima zi de război, prima zi de pace

Pentru a pune capăt războiului politic, duşmăniei şi dezastrului economic, Partidul Popular Creştin Democrat trebuie să se impună la alegerile din 28 noiembrie ca forţă de echilibru, stabilizatoare şi constructivă între cele două tabere care se duşmănesc: comuniştii şi liberalii. Declaraţia aparţine liderului creştin-democrat Iurie Roşca şi a fost făcută într-o conferinţă de presă, astăzi, în ultima zi a campaniei electorale.

Iurie Roşca despre vizita preşedintelui georgian Saakaşvili la Chişinău

Întrebat ce crede despre vizita preşedintelui Georgiei, Mihail Saakaşvili, la Chişinău, preşedintele PPCD, Iurie Roşca, a declarat în conferinţa sa de presă de marţi, 23 noiembrie: „Cred că domnul Mihail Saakaşvili este într-o situaţie ingrată. Pentru că ne amintim foarte bine că în 2005 domnul Mihail Saakaşvili, alături de domnul Traian Băsescu, alături de Victor Iuşcenko, alături de partenerii noştri europeni, i-au acordat suport domnului Vladimir Voronin. Acum, înţeleg că domnul Mihail Saakaşvili vine să-i acorde suport electoral unui alt partid şi unui alt lider politic. Prin urmare, domnia sa ar trebui să se explice, una la mână. Doi, dacă cumva acest concurent electoral este Partidul Liberal condus de Mihai Ghimpu, cred că, totuşi, calibrul intelectual de excepţie al lui Mihail Saakaşvili şi anvergura internaţională a acestui lider al Georgiei nu ar trebui să-i permită să se asocieze cu un personaj atât de penibil cum este Mihai Ghimpu, chiar dacă acesta dezvoltă retorici antiruseşti”.

Iurie Roşca: Cazul Reşetnicov este de o gravitate fără precedent. Sper că reprezentanţii instituţiilor de drept îşi vor face datoria şi îi vor găsi pe făptaşi

„Ceea ce i s-a întâmplat lui Artur Reşetnicov este de o gravitate fără precedent. În nici o campanie electorală, începând cu 1990, acte de o asemenea gravitate nu au fost înregistrate”. Aşa a comentat liderul PPCD, Iurie Roşca, cazul fostului şef al SIS, Artur Reşetnicov, care a fost răpit şi torturat în seara zilei de luni, 22 noiembrie.

Teze în legătură cu vizita în Republica Moldova a dlui Wilfried Martens, preşedinte PPE, şi susţinerea exprimată de domnia sa lui Vladimir Filat şi PLDM

Salutăm atenţia sporită a prietenilor noştri europeni, din PPE şi din instituţiile UE, faţă de RM, manifestată în ultimul an printr-un suport politic şi financiar fără precedent. În acelaşi timp credem că entuziasmul europenilor se bazează pe un exerciţiu de comparaţie, şi nu pe realizările concrete ale actualei guvernări.

Altfel zis, în accepţia occidentalilor actuala putere este mai bună prin contrast decât fosta guvernare comunistă, nu în sine, prin realizările concrete ale acesteia;

Cel care a creat acest avantaj de imagine uriaş este însuşi Vladimir Voronin, care, refuzând să-şi reformeze partidul, a rămas o sperietoare pentru Europa, constituind un termen de comparaţie extrem de avantajos pentru liberalii de la putere.

Din culise – în scenă. Petru Lucinschi, părintele spiritual al actualei puteri

Partea I

Am urmărit cu atenţie noua apariţie a lui Lucinschi în lumina reflectoarelor şi a camerelor de luat vederi. Prilejul avansării din rolul de regizor în cel de protagonist sau din cel de sforar în cel de oracol este evident. Vin alegerile, iar acesta vrea să-şi păstreze pionii în fruntea ţării. Aşa cum nu am putut să susţin astăzi conferinţa de presă promisă, vă prezint alăturat un text asupra persoanei vizate, spre documentarea celor care vor să înţeleagă ce se întâmplă în politica moldovenească. Adică a celor care nu consumă drept argument în favoarea unei opţiuni electorale mature nici baloanele verzi, umflate de zor de Filat pe la răscrucile din oraş, dar nici zâmbetele mălăieţe de pe coperţile revistelor de lux ale unui Marian Lupu, insipid şi bun de dus de căpăstru.

Iurie Roşca: Votând AIE, votaţi Petru Lucinschi

Pentru a înţelege mai clar ieşirea la rampă a bătrânului nomenclaturist învechit în rele, Petru Lucinschi, prin organizarea conferinţei de presă în susţinerea AIE şi, în special, a PLDM, este bine să facem un scurt recurs la istoria recentă a Republicii Moldova.

Un sondaj contrafăcut ca anestezie pentru partidul lui Lupu

Tot mai mulţi îmi spun că de mult timp nu li s-a întâmplat să urmărească o campanie electorală atât de amorfă şi de plictisitoare ca cea care de desfăşoară acum în Republica Moldova. Şi trebuie să le dau dreptate. Avem o campanie electorală în care, practic, nimic nu se întâmplă, în care elementul de noutate lipseşte cu desăvârşire. În loc să avem parte de un spectacol electoral fulminant, în care confruntarea de idei dintre concurenţii electorali să ne facă să lăsăm totul la o parte, pierzându-ne timpul în faţa televizoarelor, noi suntem obligaţi să ascultăm monologurile răsuflate, plictisitoare şi obtuze ale politicienilor noştri, care, de fapt, nu spun nimic nou, dar repetă poezia electorală pe care ne-au mai spus-o de două ori anul trecut, la alegerile din 5 aprilie şi 29 iulie, şi pe care au reuşit să o mai repete şi anul acesta în campanie pentru referendumul eşuat din 5 septembrie.

PLDM + PCRM = candidat comun?

Prim-vicepreşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, ministrul Justiţiei în guvernul Filat, Alexandru Tănase, vorbind în numele formaţiunii într-o conferinţă de presă organizată miercuri, 07 septembrie 2010 a susţinut că AIE şi PCRM trebuie să aibă un candidat comun la viitoarele alegeri prezidenţiale. În acest sens, Tănase a anunţat că PLDM este gata să negocieze cu Partidul Comuniştilor al lui Vladimir Voronin. Prim-vicepreşedintele PLDM a optat pentru identificarea unei „candidaturi de compromis la funcţia de preşedinte al ţării noastre, deoarece nici un partid nu va deţine „pachetul de control” în viitorul parlament moldovenesc”.

Exit-Poll-ul, o nouă manipulare sociologică

După eşuarea referendumului din 5 septembrie 2010, la care au participat doar 29,05% din electorat, toată lumea a rămas şocată pentru că sondajele realizate anterior de diverse instituţii de investigaţii sociologice pretindeau că la plebiscit vor participa 70% şi chiar mai mult. Eroarea este una ieşită din comun. Cei care au realizat aceste sondaje mincinoase au, probabil, un şir de explicaţii pentru a se disculpa.

Igor Boţan: Liderii AIE au fost extrem de aroganţi pentru că s-au văzut deja cu coroana pe cap şi cu sceptrul în mână

Eu m-am manifestat împotriva acestui referendum încă de la început şi mi-am făcut faimă proastă în ochii susţinătorilor acestuia. Acum însă am satisfacţia că s-a prăbuşit. Mai mult decât atât, am satisfacţia că liderii AIE recunosc că acest referendum este unul inutil, că problemele puteau fi soluţionate şi pe altă cale.

Dacă analizăm de ce s-a prăbuşit, găsim un şir întreg de explicaţii. Primul lucru este că boicotul comuniştilor a fost unul eficient. Apare întrebarea: de ce a fost eficient? La această întrebare ne răspunde exit-poll-ul pe Chişinău, care ne arată că cetăţenii rusolingvi nu au participat la votare şi putem presupune că acesta a fost un protest al lor nu atât la nivelul PCRM, cât o reacţie la faimoasele decrete ale preşedintelui Ghimpu.

Aşii din mâneca lui Ghimpu – un bluf liberal. Alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu va dizolva Parlamentul şi va anunţa data alegerilor parlamentare anticipate dacă până miercuri, 8 septembrie, când Comisia Electorală Centrală va prezenta rezultatele finale ale referendumului din 5 septembrie, nu se va înregistra un rezultat în măsură să-l facă validabil – peste 1/3 din alegătorii înscrişi în listele electorale. Anunţul a fost făcut de către liderii AIE după ce s-au întrunit luni seara, într-o şedinţă.

Arcadie Barbăroşie: Liderii AIE s-au manifestat într-un mod egoist, promovându-şi propria imagine

Când ne-am uitat peste rezultatele sondajelor multă lume era sigură că referendumul va avea loc şi că, în mod sigur, va fi aprobată modificarea articolului 78 de Constituţie. Dacă analizezi însă atent rezultatele sondajului, înţelegi de ce ele nu s-au adeverit. Cred că factorul principal care a provocat absenteismul a fost boicotul Partidului Comuniştilor. Electoratul comuniştilor este unul disciplinat şi a urmat întocmai cererea PCRM de a nu participa la referendum. Acesta este factorul de bază. Desigur, este important totuşi să vedem în ce măsură electoratul comuniştilor nu a participat la plebiscit.

Ca şi Lupu, Filat are probleme cu memoria istorică

Premierul Vladimir Filat este singurul lider al alianţei de guvernământ care a depus flori la Memorialul „Eternitatea” de la Chişinău pe data de 24 august, atunci când s-au împlinit 66 de ani de la desfăşurarea operaţiunii Iaşi-Chişinău, în urma căreia Basarabia a fost reocupată de trupele sovieto-bolşevice.

Igor Boţan: Modificarea Constituţiei prin referendum, un precedent periculos instituit de AIE

Interviu cu analistul politic, Igor Boţan, directorul executiv al Asociaţiei pentru democraţie participativă „ADEPT

– În una dintre ultimele sale declaraţii, liderul PD, Marian Lupu, a îndemnat electoratul să-l aleagă pe el preşedinte de ţară pentru că el, dacă va ajunge în acest post, va dizolva Parlamentul şi va anunţa data alegerilor parlamentare anticipate. Mai mulţi comentatori politici au constatat, pornind de la această declaraţie, că partidele liberale din arcul guvernamental, prin persoana preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, lider al Partidului Liberal şi preşedinte al legislativului, nu intenţionează să dizolve Parlamentul şi să anunţe data alegerilor parlamentare anticipate chiar dacă referendumul constituţional se va desfăşura cu succes şi mai apoi va fi ales prin vot direct un nou şef de stat. Adică, se va menţine actuala garnitură guvernamentală şi parlamentară, doar cu un nou şef de stat. Credeţi că este realist acest scenariu?

– Această declaraţie a domnului Lupu este destul de stranie fiindcă ştim că Partidul Democrat a insistat, şi domnia sa a spus foarte clar că există o înţelegere cu partenerii externi ai Republicii Moldova ca după referendum, alegerile prezidenţiale să aibă loc concomitent cu alegerile parlamentare. Este adevărat, am aflat şi eu din alte surse, că totuşi unele componente ale alianţei de guvernământ se gândesc să nu mai dizolve Parlamentul pentru că lor nu le convine ca alegerile parlamentare anticipate să aibă loc concomitent cu cele prezidenţiale. Declaraţia lui Lupu confirmă că astfel de abordări persistă şi asta este destul de îngrijorător.

Iurie Roşca, preşedinte PPCD: TEZE PREZENTATE ÎN CADRUL SEMINARULUI FONDULUI „PRIZNANIE”

1. Consecinţele juridice, politice, şi internaţionale ale decretului lui Ghmpu cu privire la declararea zilei de 28 iunie drept zi a ocupaţiei sovietice.

Documentul are un caracter populist evident, cu funcţie de piar, menit să sporească gradul de influenţă asupra alegătorului, sensibil la evenimentele tragice ale istoriei. Este doar una dintre multiplele acţiuni şi demersuri ale acestui personaj populist, fără simţul responsabilităţii şi minimul de instruire necesar pentru exercitarea unei asemenea funcţii. Farsa caricaturală de semnare a copiei Declaraţiei de Independenţă, manifestarea organizată cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la proclamarea suveranităţii, tentativa de interzicere a simbolicii comuniste şi de condamnare a comunismului, în scopul eliminării Partidului Comuniştilor din viaţa politică a ţării, refuzul de a dizolva Parlamentul, precum şi tentativa de uzurpare a puterii în stat, pe 9 martie curent, sunt elementele caracteristice ale stilului comportamental războinic şi agresiv al lui Mihai Ghimpu.

Iurie Roşca: PPCD este „FORŢA A TREIA” care va asigura echilibrul în societate

Liderul creştin-democrat, Iurie Roşca, declară că PPCD reprezintă, în momentul de faţă, o alternativă guvernării actuale dar şi fostei guvernări comuniste. Potrivit lui, PPCD se prezintă astăzi drept „forţa a treia” care are menirea de a consolida societatea moldoveană, divizată de către comunişti şi liberali în două tabere beligerante. Iurie Roşca consideră că partidele politice din Parlament, în loc să-şi unească eforturile pentru a soluţiona problemele grave cu care se confruntă ţara noastră, fac jocul geopolitic al unor ţări din regiune.

Scandalagiul Ghimpu, fundamentalistul Voronin şi ipocritul Lupu

Regimul autoritar comunist nu va fi condamnat în Republica Moldova. Acest lucru a devenit evident după ce luni, 28 iunie 2010, atunci când s-au împlinit 70 de ani de la anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, liderii AIE s-au divizat în două tabere: una a comemorat demonstrativ această dată istorică, iar alta s-a abţinut de la acest lucru. De asemenea, tot luni, coaliţia parlamentară de guvernământ, Alianţa pentru Integrare Europeană, a amânat audierea şi dezbaterile pe marginea raportului Comisiei Cojocaru, prin care urma să se ia atitudine oficială faţă de atrocităţile comise de regimul totalitar comunist în timpul URSS.

Să vedem mai întâi ce s-a întâmplat. Săptămâna trecută, preşedintele interimar al statului, Mihai Ghimpu, a semnat un decret prin care a declarat ziua de 28 iunie 1940 drept „Zi a ocupaţiei sovietice şi a comemorării victimelor regimului totalitar comunist”. Dar nu doar atât. Mihai Ghimpu, prin acelaşi decret prezidenţial, îi cere în mod imperativ Federaţiei Ruse să-şi retragă trupele din Republica Moldova. Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei, „decretul prezidenţial stipulează ca Federaţia Rusă, în calitatea sa de succesor de drept al Uniunii Sovietice, să-şi retragă necondiţionat, urgent şi transparent trupele şi armamentul de pe teritoriul Republicii Moldova”. Acest decret, şi, mai ales, cererea adresată Federaţiei Ruse, i-a nemulţumit pe aliaţii de guvernare ai lui Ghimpu: Marian Lupu, Serafim Urechean şi Vladimir Filat.

Cvadriga rusească în cursa prezidenţială de la Chişinău II

Cvadriga rusească şi alegerile prezidenţiale din Moldova

Vlad Filat este unul dintre favoriții Moscovei în alegerile prezidențiale din Moldova, scrie Kommersant

Kremlinul are mai mulți favoriți în alegerile prezidențiale din Republica Moldova, care ar urma să se desfășoare în toamna 2010, scrie Kommersant. Publicația rusă îi desemnează pe Marian Lupu, președintele PDM, Valeriu Pasat, dar și, în premieră, pe liderul PLDM, Vlad Filat.
“În ultima perioadă, Moscova demonstrează deschidere în relația cu liderul liberal democrat Vlad Filat. La 21 mai, Putin s-a întâlnit cu Filat în tmpul summit-ului CSI și mizează pentru o nouă întâlnire în luna iunie. Ministrul de externe Iurie Leancă a anunțat anterior că se pregătește o întâlnire bilaterală Filat-Putin, iar zilele trecute deja exista confirmarea că, până la sfârșitul lunii, întâlnirea va avea loc”, notează Kommersant.

Condamnând comunismul, Ghimpu îi aduce pe comunişti la guvernare

S-a întâmplat ceea ce nu trebuia să se întâmple: Comisia pentru aprecierea regimului comunist a recomandat interzicerea simbolurilor comuniste în Republica Moldova. Dacă această recomandare s-ar fi făcut în alt context, dacă asta nu ar fi presupus implicit şi interzicerea, scoaterea în afara legii a singurului partid de opoziţie din Parlament şi, totodată, a celei mai numeroase formaţiuni politice din Republica Moldova – Partidului Comuniştilor, atunci nu ar fi existat nici o problemă. Aşa însă situaţia devine extrem de delicată sub aspectul respectării celor mai esenţiale norme democratice: libertatea conştiinţei, pluralismul politici, dreptul la asociere ş. a.

Ghimpu l-a învinuit pe Filat de negocieri secrete cu Voronin şi Tkaciuk. Filat s-a schimbat la faţă…

Au devenit cunoscute amănunte ale incidentului, produs acum o săptămână, în ziua de miercuri, 19 mai, între preşedintele interimar, şeful Legislativului moldovean, Mihai Ghimpu, pe de o parte, şi prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, pe de altă parte. Domnul Ghimpu l-a învinuit pe partenerul său din AIE, domnul Filat, nici mai mult, nici mai puţin, de trădare şi de apucături dictatoriale.

Un nou val de confruntări în Alianţă?

Intenţionat sau nu, liberalul Mihai Ghimpu reuşeşte să provoace tot mai multe controverse în societate, sperând să acumuleze astfel cât mai multe dividende politice. Efectul ar putea fi, însă, tocmai invers, iar datele din recentele sondaje demonstrează acest lucru. Prin declaraţii care denotă şi incultură politică, dar şi nihilism juridic, Ghimpu amplifică tensiunile din societate, provoace spiritul de protest al unui anumit segment din electorat, dar şi dezamăgeşte propriii votanţi.

Datul la bot şi falusul în politica moldovenească

1. Cum apreciaţi declaraţia făcută la ziua de naştere a premierului Vladimir Filat de către Viorel Chetraru, directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, care a spus: „Să ştiţi că aveţi în spate o echipă de băieţi buni care, dacă va trebui, o să dea la bot la toată lumea”?

2. Cum apreciaţi cadoul făcut de Tudor Ghelici (un falus) lui Vladimir Filat şi urarea acestuia: „Vă dăruiesc asta (adică falusul – n.n.) ca să-i aveţi (frecaţi – n.n.) pe toţi la vârful … (falusului – n.n.)”.

PCRM condiţionează dialogul cu AIE

PCRM va purcede la un dialog cu alianţa de guvernare în privinţa modificării articolului 78 din Constituţie, numai după ce va fi anunţată dizolvarea legislativului şi va fi numită data alegerilor anticipate. În caz contrar, a precizat liderul PCRM, Vladimir Voronin, orice discuţii sunt inutile. El a afirmat că nimeni nu încurcă pe nimeni să pregătească decretul de dizolvare a Parlamentului, iar deciziile respective ar trebui luate nu mai târziu de 16 iunie curent. Dacă pe 16 iunie Parlamentul nu va fi dizolvat, a declarat Voronin, atunci Alianţa se va transforma intr-o grupare, care uzurpează puterea în stat.

Sondajul IMAS: Unele partide de le putere vor rămâne în afara Parlamentului

Cu excepţia PLDM, toate celelalte partidele aflate la guvernare, AMN, PL şi PD, îşi pierd electoratul, acesta este tabloul predispoziţiei de vot din Republica Moldova, dacă e să dăm crezare Barometrul social-economic realizat de IMAS. Însă, dat fiind faptul că nu avem un alt sondaj sociologic pe care să-l putem raporta la cel realizat de IMAS, nu ne rămâne decât să-l acceptăm, cel puţin, ca pe un sondaj care schiţează nişte tendinţe, dacă nu ca unul care ne prezintă tabloul exact al preferinţelor electorale.

Urechean chemat în instanţă pentru a face lumină în relaţia sa cu KGB

MOTO: „Dacă deschidem dosarele Securităţii, vom rămâne fără intelectualitate” (Petru Lucinschi)

Vicepreşedintele Parlamentului, liderul AMN, Serafim Urechean, a fost citat pentru ziua de marţi, 4 aprilie, să se prezinte la Curtea de Apel pentru a declara public dacă a colaborat sau nu cu serviciile secrete ale fostei URSS, dar şi cu cele ale Republicii Moldova. Portalul publika.md anunţă că Serafim Urechean a refuzat să se prezinte în instanţă pentru a face lumină în relaţiile sale cu KGB-ul sovietic, Ministerul Securităţii Naţionale al Republicii Moldova şi cu actualul Serviciul de Informaţii şi Securitate. De asemenea, nu s-a prezentat în faţa instanţei, deşi a fost citat, nici deputatul PCRM, Iurie Stoicov, fost preşedinte al Comisiei parlamentare pentru securitate.

La Chişinău, opoziţia protestează într-o cuşcă de fier

Sâmbătă, 1 mai 2010, la Chişinău s-a întâmplat un lucru fără precedent. Nu mă refer la faptul că PCRM, după o pauză de peste 9 ani, a organizat în aer liber o manifestare publică de protest de amploare. Şi nici la faptul că, spre surprinderea tuturor, la aceasta a participat fiul liderului PCRM, Vladimir Voronin – Oleg Voronin. Ceea e cu adevărat grav este instalarea gardului de sârmă cu care autorităţile i-au înţărcuit pe protestatari, pe comunişti şi pe adepţii Maiei Laguta, care au ieşit în Piaţă în aceeaşi zi, cu câteva ore înaintea comuniştilor.

Din declaraţiile făcute de autorităţi reiese că această cuşcă din sârmă a fost instalată pentru a-i proteja pe protestatari de eventuale acţiuni teroriste, asemenea celei care s-a produs în acelaşi loc pe 14 octombrie 2009. Bineînţeles, grija pentru protestatari invocată de autorităţi nu este decât un pretext care nu rezistă nici unei critici. Dacă cineva ar fi avut o asemenea intenţie criminală, acest gard din sârmă nu ar fi prezentat nici o piedică în calea bombelor, grenadelor şi a schijelor unei eventuale deflagraţii. Scopul urmărit de autorităţi este cu totul altul.

În primul rând, prin instalarea acestui gard, guvernarea a încercat să-i umilească pe cei care au ieşit să protesteze, căci ce fel de protest este acela care se desfăşoară într-un ţarc metalic instalat de poliţie. În mod sigur că dacă pe 2 mai ar fi ieşit homosexualii în Piaţa Marii Adunări Naţionale la paradă, poliţia nu ar fi instalat acest gard, căci asta ar fi însemnat un groaznic scandal. Dar pentru a-i intimida pe adversarii politici – se poate, în acest caz Europa nu va protesta.

Instalarea cuştii de metal în Piaţa Marii Adunări Naţionale pentru protestatarii comunişti, dar nu numai pentru ei, are şi o altă explicaţie. Partidele liberale de guvernământ se tem că opoziţia, în cadrul unei manifestaţii de protest, ar putea să le dea jos de la putere, exact aşa cum au încercat să o facă pe 7 aprilie 2009 cei care guvernează astăzi. Atunci tentativa de lovitură de stat nu a reuşit, deşi s-a soldat cu consecinţe grave: un mort (sau poate mai mulţi?), sute de răniţi, două edificii importante, Parlamentul şi Preşedinţia – devastate şi incendiate. Dar Filat, Ghimpu şi Urechean nu pot fi siguri de faptul că o eventuală tentativă de lovitură de stat venită din partea comuniştilor ar putea să aibă mai mult succes, iată de ce au decis instalarea acestui gard din sârmă. Sperăm că liderii comunişti nu clocesc un asemenea plan belicos, care, dacă ar fi pus în practică, va declanşa un război civil fără precedent şi ar putea avea drept consecinţă distrugerea Republicii Moldova ca stat.

Recent, deputaţii comunişti, care nu participă la şedinţele în plen ale Legislativului, au declarat că vor reveni în sală numai după ce majoritatea parlamentară va numi data alegerilor anticipate. Preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu, nu intenţionează însă să facă acest lucru, cel puţin, pe parcursul anului curent. Deci, atmosfera în Republica Moldova se va încălzi şi ar putea deveni de-a dreptul incendiară după 16 iunie, atunci când mandatul actualului Parlament va expira, chiar şi după legile pe care le-a votat AIE pentru a-şi prelungi aflarea la guvernare. Atunci comuniştii vor fi îndreptăţiţi să declare, pe drept cuvânt, actuala guvernare în afara cadrului legal şi să organizeze manifestaţii de protest pe măsura situaţiei create. Gardul de sârmă instalat pe 1 mai în centrul capitalei este o măsură de precauţie luată de guvernanţi în eventualitatea desfăşurării evenimentelor după acest scenariu. Aşa că ne aşteaptă o vară fierbinte, poate chiar încinsă.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Adrian Severin: Moldova nu are o clasă politică legitimă

Miercuri 14 aprilie 2010, Fundaţia „Friedrich Ebert” (oficiul UE din Bruxelles), a organizat o dezbatere publică „Relaţiile UE – Moldova, prin prisma crizei politice interne: Căi de soluţionare in viitor”, care a fost moderata de Markus Broich, expertul pentru Republica Moldova în cadrul grupului parlamentar social-democrat german.

Dezbaterea a fost iniţiată de Marian LUPU, preşedinte al Partidului Democrat din Moldova. În prima parte a discursului său, M. Lupu a făcut o scurtă prezentare a Republicii Moldova şi a situaţiei politice interne, după care a relatat cauzele care au generat blocajul politic instituţional. În opinia lui Marian Lupu, principalul motiv care stă la baza crizei politice interne este „lipsa de conlucrare cu opoziţia parlamentara – Partidul Comuniştilor”.

17 teze despre 7 aprilie

Igor Dodon

17 teze despre 7 aprilie – anume în aşa formulă voi prezenta părerea mea personală despre evenimentele de acum un an. Am decis să fac această prezentare la solicitarea unor vizitatori ai blogului meu, care au insistat în repetate rânduri să mă expun în această privinţă. Am lăsat să se potolească puţin zgomotul ridicat de propaganda liberal-democrată, prilejuită aniversării evenimentului, am aşteptat până se mai calmează spiritele fierbinţi şi eroice ale liderilor din alianţa de guvernare şi iată că le răspund cititorilor abia acum.

Şi poate că nici nu m-aş fi lăsat convins de insistenţele voastre, stimaţi vizitatori ai blogului, dacă nu aş fi înţeles la un moment dat că 7 aprilie nu e doar o dramă umilitoare a trecutului recent, nu e doar o provocare a prezentului, dar e şi o posibilă stafie a viitorului.