Compania „Teleradio-Moldova” dezminte acuzaţiile că ar fi părtinitoare şi se declară deschisă la colaborare

Preşedintele Companiei „Teleradio-Moldova”, Constantin Marin, a transmis o scrisoare Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă, reprezentată de juristul Radu Buşilă, prin care îşi exprimă deschiderea spre colaborare inclusiv pe marginea subiectului privind sectorul de şosea din preajma satului Palanca. Scrisoarea preşedintelui TRM reprezintă un răspuns la o scrisoare deschisă semnată de reprezentanţii Coaliţiei care acuzau Compania publică de radio şi televiziune de partizanat politic în favoarea guvernării actuale, referitor la intenţia autorităţilor de la Chişinău de a ceda Ucrainei teritoriul pe care trece porţiunea de şosea care traversează teritoriul satului Palanca, raionul Ştefan Vodă.

Publicitate

IPNA Compania „Teleradio-Moldova” este deschisă pentru dezbaterea echidistantă şi pertinentă a problemelor de interes public

COMUNICAT DE PRESA

IPNA Compania „Teleradio-Moldova” este deschisă pentru dezbaterea echidistantă şi pertinentă a problemelor de interes public, între care înscrie şi cea a porţiunii de 7,7 km de drum internaţional de pe teritoriul Republicii Moldova, situat în preajma satului Palanca, raionul Ştefan-Vodă. Din această perspectivă, radiodifuzorul public este solidar cu spiritul scrisorii deschise a Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică, adresată administraţiei IPNA Compania „Teleradio-Moldova”, prin care aceasta este invitată să organizeze dezbateri radiofonice şi televizate pe marginea acestui subiect de interes naţional.

Consiliul Europei şi Guvernul Filat au fost sesizaţi oficial în problema Palanca

Avocatul parlamentar, Tamara Plămădeală, a sesizat Înaltul Comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la încălcarea drepturilor omului în localitatea Palanca, raionul Ştefan Vodă.

Tamara Plămădeală speră că vizita Înaltului Comisar va influenţa în mod pozitiv conflictul apărut în localitatea Palanca, care afectează grav drepturile localnicilor. „Am solicitat domnului Hammarberg să efectueze o vizită la noi pentru a susţine apărarea drepturilor omului în ţara noastră”, a declarat avocatul parlamentar.

Nişaliu, pământ înstrăinat

Nistrul este al cincilea fluviu în Europa, o importantă resursă de apă dulce şi o arteră acvatică navigabilă din Marea Neagră până mai sus de Soroca, ultimul port în amonte. Pe fluviul Nistru există peste 300 de insule. Cea mai mare dintre acestea este Nişaliu, insula cu o suprafaţă de 107,7 hectare, în cursul inferior al Nistrului, în vechile margini ale localităţii Crocmaz din raionul Ştefan Vodă. Insula Nişaliu are o poziţionare şi funcţii strategice, întrucât acestea îi permit deţinătorului să aibă controlul întregii navigaţii pe Nistru, nu doar în cursul inferior. Insula este înconjurată de apele Nistrului Mare şi cele ale Nistrului Chior. În perioada interbelică pe insula Nişaliu a funcţionat un pichet românesc de grăniceri. În perioada ocupaţiei sovietice insula Nişaliu a făcut parte din suprafeţele gospodăriei agricole din Crocmaz.

Premierul Filat va ceda, totuşi, Palanca ucrainenilor

Premierul Vladimir Filat s-a întâlnit duminică cu localnicii din Palanca care i au cerut să nu cedeze ucrainenilor terenul adiacent segmentului de 7,77 km de şosea al autostrăzii Odesa-Reni, care traversează atât teritoriul naţional al Republicii Moldova, cât şi moşia satului Palanca. Vladimir filat a declarat însă că angajamentele luate faţă de Ucraina trebuie respectate şi că în scurt timp se vor efectua formalităţile în vederea satisfacerii cererii Kievului, care în felul acesta îşi va institui pe deplin jurisdicţia pe acest segment de şosea.

Tranzacţia teritorială Palanca

„Palanca înseamnă cetate. Anul viitor această localitate va împlini 600 de ani de la prima atestare documentară, alături de alte sate de aici din regiune, de la Ciuburciu până la Palanca. Era pe timpul lui Alexandru cel Bun, în 1410. Cetatea Palanca era o cetate mai mică, din lemn, în timpul ocupaţiei turceşti se numea Ianâk Hisar, şi a fost construită cu scopul de a apăra Cetatea Albă.

Noi suntem, practic, o punte spre Cetatea Albă. Dintotdeauna am fost aici. Limanul Nistrului reprezintă un simbol pentru noi şi, istoric, avem menirea de a apăra acest pământ. Şi nu avem de gând să cedăm nimic din acest teritoriu.” (Larisa Voloh, primarul satului Palanca, raionul Ştefan Vodă, 28 noiembrie 2009).

Palanca – fereastra noastră (astupată) la Marea Neagră

Sfârtecată în partea sa de nord şi în cea de sud, dar şi dinspre răsărit, la Tighina, Basarabia istorică, pusă în cadrele politice ale Republicii Moldova, ca nou subiect al dreptului internaţional, se frământă, căutând să scape din îmbrăţişarea sufocantă a unei istorii nedrepte.

Filat dă Palanca Ucrainei

„Şi ucrainenii pot să spună acum că au făcut o cedare atunci când ne-au oferit cei 430 de metri ieşire la Dunăre. Ucraina şi-a respectat angajamentele, dar Republica Moldova – încă nu.”

„Într-adevăr prin unele acţiuni ale noastre poate am cedat. Dar trebuie să avem în vedere că suntem un stat suveran şi independent care îşi asumă angajamentele.”

„Republica Moldova are un acord cu Ucraina, prin care ţara vecină ne-a oferit 430 de metri din teritoriul său pentru ca prin portul de la Giurgiuleşti să avem ieşire la Dunăre, iar ţara noastră, încă, nu şi-a îndeplinit angajamentul asumat în 1999 privind porţiunea de 7 km de drum de lângă Palanca.”

“Nu trebuie să ne gândim foarte mult. Noi avem gânditori în ţara asta suficienţi. Noi trebuie să implementăm acele angajamente pe care le-am asumat. Există un acord interstatal care prevede exact cum trebuie să procedăm. Or noi spuneam că suntem parteneri credibili, ţara care îşi asumă angajamente şi le respectă”.

„După ce va fi demarcată frontiera moldo-ucraineană, vom putea controla şi frontiera cu regiunea transnistreană.”

Premierul Vladimir Filat, conferinţa de presă privind totalurile întâlnirii cu premierul ucrainean Iulia Timoşenko, 23 noiembrie 2009