Cozmin Guşă: Premierul Filat are dosar penal la Bucureşti

Prezent în seara zilei de 1 septembrie la un talk-show organizat de televiziunea Publika, directorul întreprinderii „Platforme de convergenţă”, Cozmin Guşă, care în prezent îl consiliază pe Vladimir Plahotniuc din prietenie, după ce a vorbit despre un viitor geopolitic deosebit al Republicii Moldova, ca zonă de emergenţă, a făcut mai multe declaraţii cu privire la unii actori politici şi scena politică din Republica Moldova şi România.

Publicitate

România liberă: Cine sunt miliardarii din spatele relatiei Romania-Moldova?

Fostul premier Ion Sturza, omul lui Dinu Patriciu

Un alt personaj-cheie in economia Republicii Moldova este fostul premier Ion Sturza. Descendent al unei familii care a dat Moldovei mai multi domnitori, Ion Sturza a facut o avere impresionanta ca urmare a relatiilor pe care le-a cultivat in spatiul fostei URSS. Omul de afaceri a pastrat puternice conexiuni in mediul politic de azi de la Chisinau. El a fost asociat cu magnatul roman Dinu Patriciu in holdingul Rompetrol, unde a detinut functia de vicepresedinte.

Ce le vom lăsa urmaşilor?

În urma rapturilor teritoriale şi a nelegiuirilor comise de URSS asupra vecinilor săi în anul 1940, aceasta s-a ales cu largi teritorii care până atunci nu făcuseră parte din imperiu. Aceste teritorii trebuiau administrate şi organizate după legislaţia internă a URSS.

Această scurtă (în raport istoric) perioadă de ocupaţie se încadrează perfect, din păcate, în contextul istoriei noastre naţionale. Şi a condiţionat evoluţia acestui meleag şi a poporului român de pretutindeni, mai departe.

Iurie Roşca: Sper că parlamentul nu va ratifica documentul privind cedarea teritoriului de la Palanca

Liderul creştin-democrat Iurie Roşca consideră că decizia privind cedarea teritoriului naţional de la Palanca mai poate fi revizuită legal, dacă parlamentarii moldoveni vor da dovadă de responsabilitate şi nu vor ratifica documentele semnate între guvernele de la Chişinău şi Kiev. Iurie Roşca a menţionat că actualele autorităţi de la Chişinău, care au un caracter provizoriu, nu au dreptul moral să pecetluiască un act care va fi „ireversibil pentru vecie”.

Iată ce a declarat Iurie Roşca, în cadrul unei conferinţe de presă, referitor la intenţia autorităţilor de la Chişinău de transmite în proprietate Ucrainei teritoriul din regiunea satului Palanca, care aparţine de drept Republicii Moldova:

„Mă tem că situaţia poate degrada într-un mod extrem de periculos. Eu mă mir de altceva: de unanimitatea în tăcere printre cei care exercită astăzi puterea în Republica Moldova. Cunoaştem personajele care au slobozit câteva opinii mai mult sau mai puţin întemeiate asupra cauzelor semnării acestor documente –domnul Vladimir Filat, domnul Andrei Popov, domnul Iurie Leancă –, cu diverse prilejuri. Ceilalţi tac.

Perla neagră sau Bărbatul Mihai Ghimpu între drag de femei şi drag de bărbaţi Perla neagră sau Bărbatul Mihai Ghimpu între drag de femei şi drag de bărbaţi

Mihai Ghimpu

După cum spunea, ironizând subtil, un cunoscut analist politic de la Chişinău, fiecare vorbă care iese din gura lui Mihai Ghimpu devine istorie. Din păcate, de când s-a văzut cocoţat în două funcţii dintr-o dată, cea de preşedinte al Parlamentului şi de şef interimar al ţării, el scoate cu carul vorbe deocheate, glume nesărate sau de prost gust. Ghimpu nu s-a dezminţit nici acum, comentatând învestirea în funcţie a noului preşedinte de la Kiev, Victor Ianukovici, şi ridicând un nou monument al agramaţiei şi mojiciei. Iată „perla” cu adevărat „freudiană” ieşită din gura lui Ghimpu: „Cum să spun, eu, clar, ca bărbat, mai mult îmi plăcea Iulia Timoşenko”.

Rezoluţia Congresului XII al PPCD cu privire la lustraţie

Necesitatea implementării unui mecanism care ar asigura eliberarea societăţii noastre de influenţa nocivă a fostelor servicii secrete şi a instituţiilor care au practicat poliţia politică, este incontestabilă. Un asemenea mecanism ar fi un element indispensabil al procesului de democratizare şi de edificare a unei societăţi transparente, în care puterea politică îşi exercită mandatul în văzul opiniei publice şi sub controlul societăţii.

Mihai Ghimpu se pronunţă, în mod categoric, împotriva unirii Moldovei cu România

Mihai ghimpu la Komsomoliskaia Pravda

Preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu, care deţine şi interimatul funcţiei de şef al statului, s-a pronunţat categoric împotriva unirii Republicii Moldova cu România. El a făcut această declaraţie ziarului de expresie rusă „Komsomolskaia Pravda”.

Iată ce a răspuns la preşedintele Legislativului la întrebarea: „Când Moldova se va uni cu România?”: „Noi vorbim despre limba română, dar asta nu trebuie să se înţeleagă că Moldova se va uni cu România. Este un bluf. Niciodată nu ne vom uni cu România. În urma ultimei vizite a lui Băsescu a devenit clar că noi niciodată nu vom fi în componenţa României. Moldova este un stat independent. Speculaţia privind unirea cu România poate fi pusă undeva mai departe, în beci. Acum trebuie să ne ocupăm de economie. Şi să punem punct aceste speculaţii pe motiv naţional”.

S-a stricat prietenia mitropolitului Vladimir cu Filat, Ghimpu şi Chirtoacă?

Mitropolia Chişinăului, aflată în subordinea Patriarhiei Ruse, a organizat luni, 8 februarie 2010, la Palatul Republicii din Chişinău, o reuniune,cu titlul pretenţios de conferinţă teologică, având ca generic „Mărturisirea credinţei, între dragoste şi toleranţă”, la care au participat între care oaspeţi din România, Rusia şi Ucraina.

În cadrul ei, mitropolitul Vladimir Cantarean s-a referit la unele gesturi ale autorităţilor de la Chişinău îndreptate spre promovarea şi, eventual, legalizare homosexualităţii în Republica Moldova. „În cazul în care se răsădesc aşa păcate ca prostituţia, homosexualismul, uciderea de prunci, narcomania, când este atacată însăşi fiinţa neamului nostru, sufletul lui, noi să rămânem indiferenţi, să stăm şi să privim de departe fără a ne ridica glasul şi a zice tare şi răspicat: „Nu”? Să ne ferească Dumnezeu de această stare”, a declarat capul bisericii promoscovite din Republica Moldova.

Vizita preşedintelui Băsescu provoacă antagonism sau schizofrenie în sânul PD

Lupu, Diacov şi Serebrian

Vizita preşedintelui Traian Băsescu la Chişinău, în perioada 27-28 ianuarie 2010, a provocat reacţii dintre cele mai diverse în rândul clasei politice şi al presei din capitala moldoveană. Unii au ţinut cu tot dinadinsul să-şi etaleze neţărmurita bucurie legată de vizita preşedintelui român, alţii, dimpotrivă, şi-au afişat rezervele şi chiar ostilitatea faţă de această vizită şi faţă de persoana preşedintelui Băsescu. Însă doar liderii Partidului Democrat al lui Diacov şi Lupu au lansat concomitent mesaje şi de prietenie, şi de ostilitate. Reprezentaţii PD sunt probabil într-atât de îngrijoraţi de rezultatele alegerilor parlamentare anticipate, încât au decis să lanseze simultan mesaje menite să-i ademenească atât pe alegătorii care privesc cu speranţe spre Bucureşti, cât şi pe cei care se uită cu nădejde la Moscova.

Leul comun sau despre o posibilă uniune monetară moldo-română

Vlad Cubreacov

Ateptând cu mult interes şi speranţă vizita preşedintelui Băsescu dincoace de Prut, un vechi prieten m-a întrebat săptămâna trecută ce cred despre posibilitatea ca Republica Moldova să adopte leul românesc ca monedă naţională, semnând cu Bucureştiul un aranjament bilateral, o Convenţie de uniune monetară. Aş fi considerat întrebarea ca fiind una banală dacă nu ar fi fost formulată cu acel soi de candoare şi maximalism tipic basarabean care, la limita dintre frustrările istorice şi speranţa într-o minune, împinge abordările dincolo de realism, hrănindu-le cu dulci iluzii. Vechiul meu prieten (între altele fie spus, de mare bună credinţă) m-a asigurat că această chestiune ar figura pe agenda discuţiilor dintre preşedintele interimar Ghimpu şi omologul său de la Bucureşti, fapt de care mi-am permis să mă îndoiesc, cu toate că subiectul în sine mi s-a părut demn de reţinut. Pe cât erau cele susţinute de prietenul meu urmarea unei bune informări sau rodul imaginaţiei şi al visării sale romantice, mi-a venit greu să spun în momentul receptării întrebării.

Guvernul Filat–Leancă votează la ONU pentru legalizarea homosexualilor

Leancă şi Filat îi susţin pe homosexuali

La 18 decembrie 2009, Plenara Adunării ONU a adoptat un amendament prin care a eliminat referinţa la Comentariul General nr. 20 care le impunea ţărilor membre recunoaşterea sintagmelor “orientare sexuală” şi “identitatea de gen” drept criterii de discriminare la nivel mondial.

Guvernul Filat, avocatul lui Smirnov la Uniunea Europeană

Chişinăul le dă undă verde separatiştilor transnistreni in Uniunea Europeană

Sergiu Praporşcic

O ştire trăsnet ne vine de la Guvern: Cabinetul Filat îi cere Uniunii Europene să renunţe la interdicţia impusă de Bruxelles căpeteniilor regimului separatist şi criminal de la Tiraspol de a călători în ţările membre UE, de la Prut la Atlatic. Joi, 17 decembrie, viceprim-ministrul pentru Reintegrarea Ţării, Victor Osipov, i-a convocat pe reprezentaţii misiunilor diplomatice ale statelor membre UE acreditate la Chişinău şi i-a anunţat că autorităţile moldovene cer ca UE să renunţe pe un termen de 6 luni la interdicţia impusă separatiştilor transnistreni în frunte Igor Smirnov.

Nişaliu, pământ înstrăinat

Nistrul este al cincilea fluviu în Europa, o importantă resursă de apă dulce şi o arteră acvatică navigabilă din Marea Neagră până mai sus de Soroca, ultimul port în amonte. Pe fluviul Nistru există peste 300 de insule. Cea mai mare dintre acestea este Nişaliu, insula cu o suprafaţă de 107,7 hectare, în cursul inferior al Nistrului, în vechile margini ale localităţii Crocmaz din raionul Ştefan Vodă. Insula Nişaliu are o poziţionare şi funcţii strategice, întrucât acestea îi permit deţinătorului să aibă controlul întregii navigaţii pe Nistru, nu doar în cursul inferior. Insula este înconjurată de apele Nistrului Mare şi cele ale Nistrului Chior. În perioada interbelică pe insula Nişaliu a funcţionat un pichet românesc de grăniceri. În perioada ocupaţiei sovietice insula Nişaliu a făcut parte din suprafeţele gospodăriei agricole din Crocmaz.

Palanca, o lecţie de patriotism pentru premierul Filat

FLUX a spus adevărul despre faptul că actualele autorităţi ale Republicii Moldova sunt dispuse să ducă la bun sfârşit opera începută de Lucinschi şi continuată de Voronin de rupere din teritoriului nostru naţional a circa o mie de hectare în regiunea satului Palanca, precum şi despre revolta locuitorilor din această comună. Aceste adevăruri l-au determinat pe premierul Vladimir Filat să efectueze duminica trecută o vizită de lucru în localitatea din extrema de sud-est a Republicii Moldova. Vladimir Filat a spus-o pe şleau că a fost deranjat de cele scrise în presă. Adică de ceea ce am scris noi, pentru că presa guvernamentală şi proguvernamentală a evitat acest subiect sau a relatat denaturând faptele şi de aşa manieră încât înstrăinarea unei părţi a teritoriului naţional să fie percepută de către publicul larg drept un act de patriotism. Iată ce a spus Vladimir Filat (sic!): „Şi sincer să vă spun, am fost un pic deranjat atunci când am văzut în presă sau când am auzit că oamenii din Palanca se răscoală pentru că li se cedează pământul. Toate aceste porniri, toate aceste discuţii, nu au la bază absolut nimic real, nu au nici un motiv”.

Locuitorii din Palanca cer autorităţilor de la Chişinău să le apere interesele legitime

Locuitorii satului Palanca s-au adresat cu un apel preşedintelui interimar Mihai Ghimpu şi premierului Vladimir Filat în care îşi exprimă indignarea faţă de modul în care autorităţile gestionează problema celor 7,77 km de autostradă ucraineană care traversează Republica Moldova, precum şi faţă de intenţia de a ceda Ucrainei teritoriul naţional din preajma acestui traseu. În apelul semnat de peste 1 000 de persoane se menţionează că, în situaţia în care această problemă va fi soluţionată în detrimentul intereselor cetăţenilor Republicii Moldova, locuitorii satului vor recurge la „diverse metode” pentru a-şi apăra drepturile legitime.

APROPO DE GIURGIULEŞTI sau despre „cedările” teritoriale ucrainene din capul gânditorilor suficienţi

„Apropo de Giurgiuleşti. În urma acelui Acord şi în cadrul căruia s-a reglementat situaţia acelei porţiuni de drum – 7 kilometri în regiunea satului Palanca – am primit acel teritoriu în zona Giurgiuleşti, care ne-a permis să avem ieşire prin Dunăre la Mare”. „Republica Moldova are un Acord cu Ucraina, prin care ţara vecină ne-a oferit 430 de metri din teritoriul său pentru ca prin portul de la Giurgiuleşti să avem ieşire la Dunăre, iar ţara noastră, încă, nu şi-a îndeplinit angajamentul asumat în 1999 privind porţiunea de 7 km de drum de lângă Palanca”. „Şi ucrainenii pot să spună acum că au făcut o cedare atunci când ne-au oferit cei 430 de metri ieşire la Dunăre. Ucraina şi-a respectat angajamentele, dar Republica Moldova – încă nu.” “Nu trebuie să ne gândim foarte mult. Noi avem gânditori în ţara asta suficienţi.” (premierul moldovean Vladimir Filat, conferinţa de presă privind totalurile întâlnirii cu premierul ucrainean Iulia Timoşenko, 23 noiembrie 2009).

Palanca – fereastra noastră (astupată) la Marea Neagră

Sfârtecată în partea sa de nord şi în cea de sud, dar şi dinspre răsărit, la Tighina, Basarabia istorică, pusă în cadrele politice ale Republicii Moldova, ca nou subiect al dreptului internaţional, se frământă, căutând să scape din îmbrăţişarea sufocantă a unei istorii nedrepte.

„KGB rediviva!” într-o variantă actualizată

KGB rediviva! De la KGB la SIS şi de la SIS la KGB

Funcţia de director la ziarul FLUX mă obligă să am tot felul de discuţii cu persoane care vin la redacţie şi ţin cu tot dinadinsul să-mi povestească despre problemele lor sau să-mi ceară să le rezolv anumite chestii sau, pur şi simplu, să-mi spună părerea lor într-o problemă sau alta. Trebuie să recunosc că de multe ori aceste discuţii nu-mi produc mare plăcere, mai ales că-mi răpesc mult timp şi deseori se dovedesc a fi absolut inutile, îţi pierzi timpul în nişte discuţii sterile. Dar se întâmplă ca cei care trec pragul redacţiei să fie oameni valoroşi, integri, bine documentaţi şi bine intenţionaţi. Aşa, spre exemplu, ceva timp în urmă m-a vizitat un omulean care mi-a povestit ce se întâmplă la SIS. Potrivit acestuia, după ce AIE l-a numit în funcţia de director pe Gheorghe Mihai, în cadrul acestei structuri au început remanieri importante de cadre. Din spusele informatorului meu, mulţi dintre ofiţerii tineri, care nu au experienţa activităţii în structurile de securitate sovietice, adică în KGB, ofiţeri care au absolvit şcoli în Occident, inclusiv, în România, sunt concediaţi, iar în locul lor sunt angajaţi vechii kaghebişti sovietici. Cel care mi-a servit această informaţie a pretins că el însuşi face parte din prima categorie. Şi tot el afirmă că noul director SIS îi angajează în special pe foştii săi tovarăşi de KGB.

KGB rediviva! De la KGB la SIS şi de la SIS la KGB

Funcţia de director la ziarul FLUX mă obligă să am tot felul de discuţii cu persoane care vin la redacţie şi ţin cu tot dinadinsul să-mi povestească despre problemele lor sau să-mi ceară să le rezolv anumite chestii sau, pur şi simplu, să-mi spună părerea lor într-o problemă sau alta. Trebuie să recunosc că de multe ori aceste discuţii nu-mi produc multă plăcere, mai ales că-mi răpesc mult timp şi deseori se dovedesc a fi absolut inutile, îţi pierzi timpul în nişte discuţii sterile. Dar se întâmplă ca cei care trec pragul redacţiei să fie oameni valoroşi, integri, bine documentaţi şi bine intenţionaţi. Aşa, spre exemplu, cu câteva zile în urmă m-a vizitat un omulean care mi-a povestit ce se întâmplă la SIS. Potrivit acestuia, după ce Alianţa pentru Integrare Europeană l-a numit în funcţia de director pe Gheorghe Mihai, în cadrul acestei structuri au început remanieri importante de cadre.

În România, începând din 1996, nici un preşedinte nu a putut să-şi păstreze un al doilea mandat

Interviu realizat de Vlad Cubreacov cu prof. dr. Iulian Chifu, analist de politică externă, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, Bucureşti

– Stimate domnule profesor Chifu, am văzut cu toţii rezultatele alegerilor prezidenţiale de duminica trecută din România. Cum apreciaţi şansele celor doi candidaţi rămaşi în competiţie pentru turul doi de scrutin din 6 decembrie?

Lupu şi UNIREA

Preşedintele Partidului Democrat Marian Lupu consideră că nici una dintre componentele AIE nu susţine unirea Republicii Moldova cu România. Lupu a făcut această declaraţie pentru ascultătorii postului de Radio „Eho Moskvâ”, luni, 23 noiembrie 2009, în cadrul vizitei sale la Snkt Ptersburg, unde a participat la congresul partidului puterii din Federaţia Rusă „Edinnaia Rosia”, al cărei lider este premierul rus Vladimir Putin.