Mi-am arborat Tricolorul la poartă

Campania „Arborează un drapel”, lansată de Publika TV, ia amploare: tot mai mulţi cetăţenii moldoveni merg la magazin, cumpără un tricolor roş-galben-albastru – drapelul de stat la Republicii Moldova, şi-l arborează pe casa în care locuiesc, la oficiu sau în alt loc public sau privat. Publicaţia FLUX subscrie campaniei „Arborează un drapel”, iniţiată de Publika TV, mai ales că pentru prima dată această idee a fost lansată în mod public încă acum trei ani, într-un interviu acordat ziarului nostru de către liderul creştin-democrat Iurie Roşca. Titlul acestui interviu este „31 august 1989” şi a apărut pe dată de 31 august 2007. Iată ce spunea Iurie Roşca încă acum trei ani:
„De ziua naţională a Republicii Moldova, 27 august, mi-am arborat Tricolorul la poartă. Cred că ar fi bine să avem cu toţii grijă ca, alături de sfânta cruce, să înălţăm în spaţiul public şi privat drapelul naţional, acesta urmând să devină un element permanent al identităţii noastre”.

Reproducem integral interviul acordat de Iurie Roşca publicaţiei noastre, interviu care rămâne la fel de actual ca şi în ziua apariţiei sale.

Publicitate

Bulgaria şi concentraţia jurnaliştilor-kaghebişti pe metru pătrat la Chişinău

Câţi şi care dintre jurnaliştii de la Chişinău au colaborat cu Securitatea?

Presa internaţională a anunţat că autorităţile de la Sofia au făcut publice numele ziariştilor bulgari care au colaborat cu Securitatea. Au fost deconspiraţi cei mai importanţi jurnalişti din presa scrisă bulgară care au fost colaboratori ai serviciului secret (DS) în timpul fostului regim comunist. Comisia pentru studierea dosarelor, care investighează legăturile personalităţilor publice cu serviciul secret al fostului regim comunist înainte de 1989, a verificat în total 328 de jurnalişti de la 20 de ziare din Bulgaria. Alţi 80 de jurnalişti, care s-au născut după 1973, nu au fost vizaţi de investigaţia desfăşurata pe baza dosarelor Comisiei.

Palanca – fereastra noastră (astupată) la Marea Neagră

Sfârtecată în partea sa de nord şi în cea de sud, dar şi dinspre răsărit, la Tighina, Basarabia istorică, pusă în cadrele politice ale Republicii Moldova, ca nou subiect al dreptului internaţional, se frământă, căutând să scape din îmbrăţişarea sufocantă a unei istorii nedrepte.