Conflict diplomatic cu Ucraina din cauza înţelegerilor secrete ale lui Filat în cazul Palanca

După apariţia în presă a informaţiilor vizavi de acţiunile unilaterale ale Ucrainei, care a decis să demonteze pilonii de demarcare de pe segmentul hotarului moldo-ucrainean din regiunea Palanca, ministerul moldovean de Externe a decis să-l convoace pe Mâhailo Harâşân, însărcinat cu Afaceri ad interim al Ucrainei în Republica Moldova, scrie agenţia de stat Moldpres, cu trimitere la serviciul de presă al MAEIE.

Publicitate

Cazul Palanca, în atenţia administraţiei „Teleradio-Moldova”

Conducerea Companiei „Teleradio-Moldova” a difuzat recent un comunicat de presă (îl prezentăm cititorilor noştri alăturat) prin care a anunţat că este deschisă pentru dezbaterea echidistantă şi pertinentă la această instituţie a problemelor de interes public, inclusiv a Cazului Palanca.

Conducerea Companiei „Teleradio-Moldova” s-a pronunţat public pe această chestiune ca urmare a scrisorii deschise adresată ei de către Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă, care a organizat o serie de evenimente publice, în scopul sensibilizării factorilor de decizie şi a opiniei publice asupra problemelor legate de porţiunea de 7,7 kilometri a traseului internaţional Odesa-Reni, care traversează teritoriul nostru naţional în preajma satului Palanca, raionul Ştefan Vodă, şi pe care autorităţile Republicii Moldova intenţionează să o cedeze, contrar prevederilor legale şi constituţionale, sub jurisdicţia statului ucrainean vecin. În scrisoarea lor, reprezentanţii Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă i-au solicitat conducerii „Teleradio-Moldova” să organizeze dezbateri în această problemă, dat fiind că manifestaţiile organizate de Coaliţie nu au fost reflectate deloc în programele de ştiri ale televiziunii şi radioului public.

Un ghiveci cu pământ de la Palanca, la picioarele lui Ştefan cel Mare şi Sfânt

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă a organizat, marţi, 2 martie 2010, un flash-mob în faţa monumentului domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, din municipiul Chişinău, protestând astfel împotriva cedării către Ucraina a unei părţi a teritoriului naţional al Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat de presă al Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă, acţiunea s-a desfăşurat exact în ziua în care s-au împlinit 18 ani de la declanşarea războiului de la Nistru din 1992, care, mai apoi, a fost denumit Războiul Independenţei. Participanţii la flash-mob au menţionat faptul că acum 18 ani eroii ţării noastre au apărat cu arma în mâini, cu jertfa propriilor vieţi fiecare palmă de pământ la Nistru, iar astăzi teritoriul naţional este cedat la Palanca de bună voie, fără nici o rezervă şi contrar prevederilor legale şi constituţionale.

(VIDEO) Filat i-a minţit pe locuitorii satului Palanca

Avocatul parlamentar Tamara Plămădeală a efectuat vinerea trecută, 29 ianuarie 2010, o vizită de documentare în satul Palanca din raionul Ştefan Vodă, localitate ale căror interese sunt grav afectate de decizia autorităţilor moldovene de a transmite în proprietatea Ucrainei un segment de 7,77 km al şoselei Odesa-Reni, care străbate, de la un capăt la altul, moşia satului, rupând-o în trei bucăţi. Constatarea pe care a făcut-o avocatul parlamentar Tamara Plămădeală este că prin cedarea către Ucraina a acestui segment de şosea, care se află pe teritoriul naţional al Republicii Moldova, au fost şi sunt încălcate drepturile omului atât ale localnicilor, cât şi ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova.Asta pentru că autorităţile moldovene au amplasat de-a lungul acestui tronson un post vamal şi mai multe posturi de grăniceri care îngrădesc accesul pălăncenilor către moşiile lor de după şosea: terenuri agricole aflate în proprietate privată, păşune, pădure, stufăriş şi baltă, în total cu o suprafaţă de o mie de hectare de pământ. Aceste posturi de grăniceri şi vamale au fost instalate în interiorul teritoriului naţional al ţării noastre (hotarul se află la o distanţă de câţiva km de la această localitate) doar pentru a satisface poftele expansioniste ale Kievului, care are interesul să acapareze această porţiune de teren pentru a controla singura cale de acces spre sudul Basarabiei (care nu a fost niciodată pământ ucrainean şi care i-a revenit Ucrainei ca urmare a ocupării Basarabiei de către URSS) dinspre regiunea Odesa.

(VIDEO) Tamara Plămădeală: Curtea Constituţională trebuie să se pronunţe în cazul Palanca

În urma acestei vizite, ne-am creat o imagine clară asupra situaţiei cetăţenilor din satul Palanca. Într-adevăr, este încălcat, în primul rând, drepturile acestor cetăţeni la libera circulaţie. Al doilea drept încălcat este cel de proprietate. Conform Constituţiei Republicii Moldova, statul le garantează cetăţenilor aceste drepturi. Dar vedem că aceste drepturi nu sunt respectate. Grănicerii stau pe teritoriul satului, atunci când ei ar trebui să stea la hotar. Cetăţenii moldoveni din Palanca sunt supuşi controlului atunci când se deplasează la terenurile lor, deci nu pot dispune de proprietatea lor. Cred că autorităţile statului sunt obligate să se documenteze şi să se implice în înlăturarea acestor încălcări ale drepturilor garantate de Constituţie.

(VIDEO) Palanca. NO COMENT

Larisa Voloh, primarul satului Palanca: Poliţia ucraineană arestează cetăţeni moldoveni pe teritoriul nostru naţional

„Poliţia ucraineană îşi permite să-i reţină pe cetăţenii moldoveni pe acest segment de autostradă de parcă noi am locui în Ucraina, nu în Republica Moldova. Când un cetăţean moldovean a ieşit la acest traseu, el, în mod automat, trece sub jurisdicţia ucraineană. El poate fi arestat din varii motive: că este în stare de ebrietate, că nu are buletin de identitate.

(VIDEO) Locuitorii satului Palanca: Filat s-a întors cu spatele la noi

Filat nu a făcut nimic

„Nu s-a schimbat nimic după vizita lui Vladimir Filat. A rămas totul ca înainte: la piaţă nu putem activa. Grănicerii noştri nu ne permit. Guvernanţii au promis că vor rezolva aceste probleme, dar nu e nici o schimbare. Cum a fost, aşa a şi rămas”.

Nu s-a schimbat nimic

„Nu s-a schimbat nimic. Absolut nimic”.

Filat i-a minţit pe locuitorii satului Palanca

Premierul Vladimir Filat nu şi-a ţinut cuvântul dat locuitorilor satului Palanca – asta este concluzia pe care am făcut-o după deplasarea vineri, în urma unei deplasări în această localitate. Deplasarea a fost organizată de către avocatul parlamentar Tamara Plămădeală, care îi reprezintă pe pălănceni la Curtea Constituţională şi care a mers la faţa locului într-o vizită de documentare.

Deputatul PLDM Călin Vieru, acuzat de protecţionism şi abuzuri

Deputatul liberal-democrat Călin Vieru este învinuit de protejarea unor interese private şi ameninţarea cu răfuiala fizică a reprezentantului unui agent economic din oraşul Ştefan Vodă, aflat în conflict cu un antreprenor local care este membru al formaţiunii conduse de premierul Vladimir Filat. Directorul Cooperativei de consum din Ştefan Vodă, Nicolae Rusu, declară că se va adresa Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului şi liderului PLDM, Vladimir Filat, şi va cere luarea de măsuri împotriva deputatului „care încalcă legea şi norme morale”.

Nişaliu, pământ înstrăinat

Nistrul este al cincilea fluviu în Europa, o importantă resursă de apă dulce şi o arteră acvatică navigabilă din Marea Neagră până mai sus de Soroca, ultimul port în amonte. Pe fluviul Nistru există peste 300 de insule. Cea mai mare dintre acestea este Nişaliu, insula cu o suprafaţă de 107,7 hectare, în cursul inferior al Nistrului, în vechile margini ale localităţii Crocmaz din raionul Ştefan Vodă. Insula Nişaliu are o poziţionare şi funcţii strategice, întrucât acestea îi permit deţinătorului să aibă controlul întregii navigaţii pe Nistru, nu doar în cursul inferior. Insula este înconjurată de apele Nistrului Mare şi cele ale Nistrului Chior. În perioada interbelică pe insula Nişaliu a funcţionat un pichet românesc de grăniceri. În perioada ocupaţiei sovietice insula Nişaliu a făcut parte din suprafeţele gospodăriei agricole din Crocmaz.

Premierul Filat va ceda, totuşi, Palanca ucrainenilor

Premierul Vladimir Filat s-a întâlnit duminică cu localnicii din Palanca care i au cerut să nu cedeze ucrainenilor terenul adiacent segmentului de 7,77 km de şosea al autostrăzii Odesa-Reni, care traversează atât teritoriul naţional al Republicii Moldova, cât şi moşia satului Palanca. Vladimir filat a declarat însă că angajamentele luate faţă de Ucraina trebuie respectate şi că în scurt timp se vor efectua formalităţile în vederea satisfacerii cererii Kievului, care în felul acesta îşi va institui pe deplin jurisdicţia pe acest segment de şosea.

Tranzacţia teritorială Palanca

„Palanca înseamnă cetate. Anul viitor această localitate va împlini 600 de ani de la prima atestare documentară, alături de alte sate de aici din regiune, de la Ciuburciu până la Palanca. Era pe timpul lui Alexandru cel Bun, în 1410. Cetatea Palanca era o cetate mai mică, din lemn, în timpul ocupaţiei turceşti se numea Ianâk Hisar, şi a fost construită cu scopul de a apăra Cetatea Albă.

Noi suntem, practic, o punte spre Cetatea Albă. Dintotdeauna am fost aici. Limanul Nistrului reprezintă un simbol pentru noi şi, istoric, avem menirea de a apăra acest pământ. Şi nu avem de gând să cedăm nimic din acest teritoriu.” (Larisa Voloh, primarul satului Palanca, raionul Ştefan Vodă, 28 noiembrie 2009).

„Ne vom apăra pământul prin orişice mijloace”

Interviu cu doamna Larisa Voloh, primar al satului Palanca, raionul Ştefan Vodă

– Doamnă primar, care este situaţia la Palanca în acest moment? Ce atitudine au locuitorii comunei faţă de recentele declaraţii privind posibila cedare către Ucraina a 7,77 km de traseu automobilistic şi a celor 18 hectare din teritoriul nostru naţional?

– Ce să vă spun? Am expediat chiar astăzi şi domnului Ghimpu, şi domnului Filat câte încă un apel. Lumea cere să facem şi declaraţii. Am convocat o şedinţă a consiliului local la care ne-am reconfirmat intenţia de a nu ceda nimic. Toată lumea este, în mod clar, împotriva cedării. Am creat şi un grup de iniţiativă pentru colectarea de semnături de la locuitorii din sat, dar şi de la pălăncenii din Chişinău, care ne susţin şi ne încurajează să luptăm ca pământul să rămână la noi, să nu fie transmis Ucrainei. Noi ne-am adresat de zeci de ori şi am arătat că există posibilitatea de a schimba câte ceva, de a revizui partea juridică a Tratatului, partea juridică a Acordului. Căci noi nu le creăm incomodităţi ucrainenilor, ei au acces liber la traseu. Pentru ce ar mai fi nevoie să le mai transmitem şi pământul? Ni se spune că trebuie respectat Acordul. Bine, Acordul este semnat în 1999. Există acolo un articol care prevede posibilitatea modificării Acordului. De ce nu s-ar putea modifica Acordul? Sau ni se mai spune despre pământul de la Giurgiuleşti. Nu ştiu pe cât de globală este problema cu Giurgiuleştiul, dar noi nu înţelegem de ce ar trebui să cedăm ceva aici pentru a obţine ceva acolo, dacă se obţine totuşi ceva.

PPCD: Moldova riscă să piardă un teritoriu de 54 de ori mai mare decât Insula Şerpilor

Partidul Popular Creştin Democrat cere Guvernului să nu atenteze la norma constituţională şi la interesul naţional al Republicii Moldova şi să nu cedeze către Ucraina teritoriul pe care trece şoseaua Odesa-Reni în regiunea satului Palanca, Ştefan Vodă. Creştin-democraţii declară că, dacă va ceda această porţiune de teren, Republica Moldova se va autosepara de un teritoriu al său de 926 de hectare, „teritoriu care depăşeşte de 54 de ori suprafaţa Insulei Şerpilor”, şi-şi va crea astfel două exclave pe care nu le va putea controla (Exclava este partea unui stat sau entităţi administrativ-teritoriale care nu are legătură pe uscat cu teritoriul de bază al acestuia, fără a fi o insulă. Exemple de exclave sunt regiunea Kaliningrad în Rusia, Republica Autonomă Nahicevan din Azerbaidjan, zona Dubrovnik din Croaţia, statul Alaska în SUA, zona Campione de Italia din Elveţia, exclava rusă Suvorov din Elveţia ş.a. – nota noastră).

Cu cabinetul Filat avem o conlucrare mai bună decât cu fosta guvernare (video)

Interviu cu preşedintele raionului Ştefan Vodă, Valeriu Berilă, liderul organizaţiei teritoriale a PPCD

– Cum reuşeşte administraţia raionului Ştefan Vodă să-şi onoreze obligaţiunile în condiţii de criză economică?

– Criza economică a afectat toată Republica Moldova, inclusiv raionul Ştefan Vodă. Ea se face resimţită în toate domeniile. Din fericire, nu avem restanţe la plasa salariilor bugetarilor. Însă transferurile de la Bugetul de Stat către bugetele administraţiei publice locale de nivelul unu şi doi se efectuează cu anumite reţineri. Dar, deocamdată, ne descurcăm. Recesiunea economică i-a forţat pe mulţi dintre locuitorii raionului Ştefan Vodă care erau plecaţi la muncă peste hotare să revină acasă. Problema cea mai mare cu care ne confruntăm este plasarea în câmpul muncii a acestor oameni. În afară de aceasta, creşterea ratei şomajului, provocată de criza economică, duce la diminuarea veniturilor la bugetele locale. 60 la sută din impozitul pe salariu revine bugetului raional, iar celelalte 40 la sută – bugetului local. În aceste condiţii, administraţia raionului Ştefan Vodă încearcă să atragă investitori, să aducă investiţii din afară. Astfel, avem deja un om de afaceri din Statele Unite ale Americii care a investit 600 000 de dolari în tehnică agricolă. Acest businessman are încredere în noi şi noi îl ajutăm să-şi organizeze afacerea. Intenţiile lui sunt foarte serioase, el vrea să înfiinţeze o fermă de păsări şi să cultive grăunţoase pentru creşterea păsărilor. Totodată, acest investitor are intenţii foarte serioase privind construirea unei fabrici pentru producerea sucului de fructe şi pentru conservarea legumelor.