Problemele de la frontiera moldo-ucraineană sunt “fleacuri“ pentru Preşedintele Ghimpu

Întrebat de agenţia OMEGA dacă cunoaşte ce se întâmplă la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul de la Palanca, Preşedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, a declarat că nu cunoaşte.

Totodată, Ghimpu, iritat, a solicitat să nu fie deranjat cu “asemenea fleacuri“.

În această dimineaţă s-a aflat că Ucraina a început, în mod unilateral, modificarea frontierei de stat cu Moldova în regiunea Palanca. Astfel, pilonii ucraineni de demarcare a frontierei moldo-ucrainene din regiunea Palanca au fost scoşi.

Oficial, autorităţile de la Chişinău nu au reacţionat deocamdată în nici un fel la acţiunile autorităţilor ucrainene.

Sursa: omg.md

Publicitate

Republica Moldova – coada Europei

Republica Moldova nu a făcut nici un progres economic şi rămâne în continuare cea mai săracă ţară din Europa. Potrivit datelor Eurostat (Agenţia europeană pentru statistică), ţara noastră se situează în coada clasamentului de pe continent în ceea ce priveşte Produsul Intern Brut (PIB), veniturile şi puterea de cumpărare a populaţiei pe cap de locuitor.

Primarul Chirtoacă arată cu degetul la deputatul rusofon Platon

În cadrul discursului ţinut vineri, 18 iunie, în aer liber, primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, a vorbit şi despre nişte escroci care vor să se înavuţească de pe seama bugetului municipal, făcând uz de scheme financiare criminale. Pentru că există marea bănuială că în spatele acestor scheme frauduloase s-ar afla deputatul AMN, Veaceslav Platon, care a fost implicat în mai multe scandaluri răsunătoare de acest gen, l-am întrebat pe Dorin Chirtoacă dacă l-a avut în vedere pe Veaceslav Platon. Chirtoacă nu a zis nici da, nici ba. Iată ce a răspuns el:

În anul 2012, Ucraina se va dezmembra în două state, susţine un politolog ucrainean

„Situaţia economică în Ucraina va degrada tot mai mult. Pentru a stăpâni situaţia, oamenii administraţiei prezidenţiale vor strânge şurubul şi mai mult. Va începe un război rece între elitele regionale, ceea ce va duce la destrămarea ţării. Numai dezmembrarea mai poate salva Ucraina de la un război civil”, a declarat politologul ucrainean Igor Radzievski, într-un interviu pentru „Ukrainskaia Pravda”, citat de ziarul bucureştean Tricolorul.

„Republica Palanca”, o provocare ordinară

Mare-i grădina Ta, Doamne! Tupeul ucrainean şi poftele unora de la Kiev nu mai au margini. O televiziune din Ucraina a lansat zilele acestea o şopârlă de presă: locuitorii satului Palanca ar dori desprinderea localităţii lor de Republica Moldova şi aderarea ei la Ucraina! Provocarea e mare şi deloc întâmplătoare. Ea are menirea de a testa starea de spirit din Palanca şi reacţia autorităţilor de la Chişinău. Nici presa proguvernamentală, nici reprezentanţii Guvernului, nici Ministerul Afacerilor Externe şi nici Ambasada Republicii Moldova la Kiev nu au avut vreo cât de mică reacţie. Nimeni nu a auzit, nu a văzut şi nu a înţeles nimic.

Sârmă ghimpată în faţa Guvernului, simbol de cedare a teritoriului naţional de la Palanca

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă a organizat, miercuri, 10 martie 2010, un flash-mob în faţa Guvernului Republicii Moldova, protestând astfel împotriva cedării către Ucraina a unei părţi a teritoriului naţional al Republicii Moldova.

Protestatarii, în marea lor majoritate fiind tineri, au purtat panglici tricolore şi pancarte cu inscripţiile: „Nu vom ceda Palanca!”, „Pământul nu se vinde!” şi “Palanca – pământ strămoşesc!”.

Patru falsuri şi patru adevăruri despre problema teritoriului de la Palanca

FALS: Moldova are de câştigat din cedarea terenului de la Palanca, în schimb primind acces la Dunăre prin Giurgiuleşti

ADEVĂRAT: La Giurgiuleşti Moldova nu a primit nimic de la ucraineni, deoarece moşia satului avea întotdeauna acces la Dunăre în lungime de 2000 de metri. În anii ‘90 grănicerii ucraineni au ocupat abuziv pământurile satului. Ceea ce „au cedat” ucrainenii în schimbul satului Palanca, este teritoriul Moldovei.

Ce le vom lăsa urmaşilor?

În urma rapturilor teritoriale şi a nelegiuirilor comise de URSS asupra vecinilor săi în anul 1940, aceasta s-a ales cu largi teritorii care până atunci nu făcuseră parte din imperiu. Aceste teritorii trebuiau administrate şi organizate după legislaţia internă a URSS.

Această scurtă (în raport istoric) perioadă de ocupaţie se încadrează perfect, din păcate, în contextul istoriei noastre naţionale. Şi a condiţionat evoluţia acestui meleag şi a poporului român de pretutindeni, mai departe.

Directorul SIS, Gheorghe Mihai: Moldova dăruieşte Palanca Ucrainei

Directorul SIS, Gheorghe Mihai

„Moldova dăruieşte regiunii Odesa o parte din teritoriul său naţional. Pe 11 martie Palanca va fi deja ucraineană”. Potrivit publicaţiei ruseşti „Zavtra”, această declaraţie a fost făcută sâmbătă, 19 februarie 2010, de către directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate de la Chişinău, Gheorghe Mihai, la o conferinţă de presă pe care a ţinut-o în oraşul Odesa.

Ziarul rus „Zavtra”, care a fost citat şi de postul de televiziune de la Chişinău TV 7, scrie că directorul SIS Gheorghe Mihai a declarat că acordul de transmitere în proprietate către Ucrainei a terenului adiacent tronsonului de 7,77 km al şoselei Odesa-Reni va fi semnat pe 11 martie. Potrivit publicaţiei ruseşti, Guvernul Filat deocamdată nu a luat o decizie cine dintre membrii Cabinetului de miniştri va semna acest document.

FLUX

Iurie Roşca: Relaţia de bună vecinătate cu Ucraina nu înseamnă concesii unilaterale şi cedarea teritoriului naţional

Preşedintele PPCD Iurie Roşca îi acuză pe reprezentanţii Guvernului actual că substituie voinţa poporului în ceea ce priveşte suveranitatea Republicii Moldova. Liderul creştin-democrat s-a referit la recentul document semnat de premierul moldovean Vladimir Filat şi omologul său de la Kiev, Iulia Timoşenko, conţinutul căruia, până în acest moment este ferit de ochii opiniei publice. Însă, potrivit unor informaţii prezentate de ministrul adjunct de Externe, Andrei Popov, documentul se referă la anumite concesii teritoriale din partea Republicii Moldova – teritoriul de 18 hectare pe care trece tronsonul de drum Odesa-Reni de 7,7 km, în localitatea Palanca, raionul Ştefan Vodă, şi de alte 18 hectare de teren la Naslavcea, Ocniţa, pe acesta din urmă fiind amplasată Centrala hidroelectrică de la Novodnestrovsk. Iurie Roşca a abordat aceste subiecte în cadrul unei conferinţe de presă, organizate marţi, 16 februarie.

(VIDEO) Filat i-a minţit pe locuitorii satului Palanca

Avocatul parlamentar Tamara Plămădeală a efectuat vinerea trecută, 29 ianuarie 2010, o vizită de documentare în satul Palanca din raionul Ştefan Vodă, localitate ale căror interese sunt grav afectate de decizia autorităţilor moldovene de a transmite în proprietatea Ucrainei un segment de 7,77 km al şoselei Odesa-Reni, care străbate, de la un capăt la altul, moşia satului, rupând-o în trei bucăţi. Constatarea pe care a făcut-o avocatul parlamentar Tamara Plămădeală este că prin cedarea către Ucraina a acestui segment de şosea, care se află pe teritoriul naţional al Republicii Moldova, au fost şi sunt încălcate drepturile omului atât ale localnicilor, cât şi ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova.Asta pentru că autorităţile moldovene au amplasat de-a lungul acestui tronson un post vamal şi mai multe posturi de grăniceri care îngrădesc accesul pălăncenilor către moşiile lor de după şosea: terenuri agricole aflate în proprietate privată, păşune, pădure, stufăriş şi baltă, în total cu o suprafaţă de o mie de hectare de pământ. Aceste posturi de grăniceri şi vamale au fost instalate în interiorul teritoriului naţional al ţării noastre (hotarul se află la o distanţă de câţiva km de la această localitate) doar pentru a satisface poftele expansioniste ale Kievului, care are interesul să acapareze această porţiune de teren pentru a controla singura cale de acces spre sudul Basarabiei (care nu a fost niciodată pământ ucrainean şi care i-a revenit Ucrainei ca urmare a ocupării Basarabiei de către URSS) dinspre regiunea Odesa.

(VIDEO) Tamara Plămădeală: Curtea Constituţională trebuie să se pronunţe în cazul Palanca

În urma acestei vizite, ne-am creat o imagine clară asupra situaţiei cetăţenilor din satul Palanca. Într-adevăr, este încălcat, în primul rând, drepturile acestor cetăţeni la libera circulaţie. Al doilea drept încălcat este cel de proprietate. Conform Constituţiei Republicii Moldova, statul le garantează cetăţenilor aceste drepturi. Dar vedem că aceste drepturi nu sunt respectate. Grănicerii stau pe teritoriul satului, atunci când ei ar trebui să stea la hotar. Cetăţenii moldoveni din Palanca sunt supuşi controlului atunci când se deplasează la terenurile lor, deci nu pot dispune de proprietatea lor. Cred că autorităţile statului sunt obligate să se documenteze şi să se implice în înlăturarea acestor încălcări ale drepturilor garantate de Constituţie.

(VIDEO) Palanca. NO COMENT

Larisa Voloh, primarul satului Palanca: Poliţia ucraineană arestează cetăţeni moldoveni pe teritoriul nostru naţional

„Poliţia ucraineană îşi permite să-i reţină pe cetăţenii moldoveni pe acest segment de autostradă de parcă noi am locui în Ucraina, nu în Republica Moldova. Când un cetăţean moldovean a ieşit la acest traseu, el, în mod automat, trece sub jurisdicţia ucraineană. El poate fi arestat din varii motive: că este în stare de ebrietate, că nu are buletin de identitate.

(VIDEO) Locuitorii satului Palanca: Filat s-a întors cu spatele la noi

Filat nu a făcut nimic

„Nu s-a schimbat nimic după vizita lui Vladimir Filat. A rămas totul ca înainte: la piaţă nu putem activa. Grănicerii noştri nu ne permit. Guvernanţii au promis că vor rezolva aceste probleme, dar nu e nici o schimbare. Cum a fost, aşa a şi rămas”.

Nu s-a schimbat nimic

„Nu s-a schimbat nimic. Absolut nimic”.

Filat i-a minţit pe locuitorii satului Palanca

Premierul Vladimir Filat nu şi-a ţinut cuvântul dat locuitorilor satului Palanca – asta este concluzia pe care am făcut-o după deplasarea vineri, în urma unei deplasări în această localitate. Deplasarea a fost organizată de către avocatul parlamentar Tamara Plămădeală, care îi reprezintă pe pălănceni la Curtea Constituţională şi care a mers la faţa locului într-o vizită de documentare.

„Moldova suverană” de alaltăieri

Veaceslav Platon

„Moldova suverană” de alaltăieri, 27 ianuarie, publică un material de investigaţie, cu titlul „CARACATIŢA NEMURITOARE PROTEJATĂ DE AIE” despre „afacerile” deputatului AMN, Veaceslav Platon, desfăşurate în Federaţia Rusia. Constatările făcute în acest material, care se bazează, în temei, pe investigaţiile unor prestigioase publicaţii de la Moscova, vine să arate o dată în plus adevărata faţă a lui Platon, un personaj dubios, implicat în mai multe scheme frauduloase de falimentare şi de preluare a unor întreprinderi de stat din Republica Moldova, Ucraina, iar acum, aflăm, şi din Federaţia Rusă. Acest material vine să confirme o dată în plus că Platon este un infractor pe care liderul AMN Serafim Urechean l-a făcut deputat (presa a scris că Urechean ar fi pus în buzunar sume de ordinul milioanelor în schimbul mandatului de deputat oferit lui Platon).

Nişaliu, pământ înstrăinat

Nistrul este al cincilea fluviu în Europa, o importantă resursă de apă dulce şi o arteră acvatică navigabilă din Marea Neagră până mai sus de Soroca, ultimul port în amonte. Pe fluviul Nistru există peste 300 de insule. Cea mai mare dintre acestea este Nişaliu, insula cu o suprafaţă de 107,7 hectare, în cursul inferior al Nistrului, în vechile margini ale localităţii Crocmaz din raionul Ştefan Vodă. Insula Nişaliu are o poziţionare şi funcţii strategice, întrucât acestea îi permit deţinătorului să aibă controlul întregii navigaţii pe Nistru, nu doar în cursul inferior. Insula este înconjurată de apele Nistrului Mare şi cele ale Nistrului Chior. În perioada interbelică pe insula Nişaliu a funcţionat un pichet românesc de grăniceri. În perioada ocupaţiei sovietice insula Nişaliu a făcut parte din suprafeţele gospodăriei agricole din Crocmaz.

Palanca, o lecţie de patriotism pentru premierul Filat

FLUX a spus adevărul despre faptul că actualele autorităţi ale Republicii Moldova sunt dispuse să ducă la bun sfârşit opera începută de Lucinschi şi continuată de Voronin de rupere din teritoriului nostru naţional a circa o mie de hectare în regiunea satului Palanca, precum şi despre revolta locuitorilor din această comună. Aceste adevăruri l-au determinat pe premierul Vladimir Filat să efectueze duminica trecută o vizită de lucru în localitatea din extrema de sud-est a Republicii Moldova. Vladimir Filat a spus-o pe şleau că a fost deranjat de cele scrise în presă. Adică de ceea ce am scris noi, pentru că presa guvernamentală şi proguvernamentală a evitat acest subiect sau a relatat denaturând faptele şi de aşa manieră încât înstrăinarea unei părţi a teritoriului naţional să fie percepută de către publicul larg drept un act de patriotism. Iată ce a spus Vladimir Filat (sic!): „Şi sincer să vă spun, am fost un pic deranjat atunci când am văzut în presă sau când am auzit că oamenii din Palanca se răscoală pentru că li se cedează pământul. Toate aceste porniri, toate aceste discuţii, nu au la bază absolut nimic real, nu au nici un motiv”.

Locuitorii din Palanca cer autorităţilor de la Chişinău să le apere interesele legitime

Locuitorii satului Palanca s-au adresat cu un apel preşedintelui interimar Mihai Ghimpu şi premierului Vladimir Filat în care îşi exprimă indignarea faţă de modul în care autorităţile gestionează problema celor 7,77 km de autostradă ucraineană care traversează Republica Moldova, precum şi faţă de intenţia de a ceda Ucrainei teritoriul naţional din preajma acestui traseu. În apelul semnat de peste 1 000 de persoane se menţionează că, în situaţia în care această problemă va fi soluţionată în detrimentul intereselor cetăţenilor Republicii Moldova, locuitorii satului vor recurge la „diverse metode” pentru a-şi apăra drepturile legitime.

APROPO DE GIURGIULEŞTI sau despre „cedările” teritoriale ucrainene din capul gânditorilor suficienţi

„Apropo de Giurgiuleşti. În urma acelui Acord şi în cadrul căruia s-a reglementat situaţia acelei porţiuni de drum – 7 kilometri în regiunea satului Palanca – am primit acel teritoriu în zona Giurgiuleşti, care ne-a permis să avem ieşire prin Dunăre la Mare”. „Republica Moldova are un Acord cu Ucraina, prin care ţara vecină ne-a oferit 430 de metri din teritoriul său pentru ca prin portul de la Giurgiuleşti să avem ieşire la Dunăre, iar ţara noastră, încă, nu şi-a îndeplinit angajamentul asumat în 1999 privind porţiunea de 7 km de drum de lângă Palanca”. „Şi ucrainenii pot să spună acum că au făcut o cedare atunci când ne-au oferit cei 430 de metri ieşire la Dunăre. Ucraina şi-a respectat angajamentele, dar Republica Moldova – încă nu.” “Nu trebuie să ne gândim foarte mult. Noi avem gânditori în ţara asta suficienţi.” (premierul moldovean Vladimir Filat, conferinţa de presă privind totalurile întâlnirii cu premierul ucrainean Iulia Timoşenko, 23 noiembrie 2009).

Premierul Filat va ceda, totuşi, Palanca ucrainenilor

Premierul Vladimir Filat s-a întâlnit duminică cu localnicii din Palanca care i au cerut să nu cedeze ucrainenilor terenul adiacent segmentului de 7,77 km de şosea al autostrăzii Odesa-Reni, care traversează atât teritoriul naţional al Republicii Moldova, cât şi moşia satului Palanca. Vladimir filat a declarat însă că angajamentele luate faţă de Ucraina trebuie respectate şi că în scurt timp se vor efectua formalităţile în vederea satisfacerii cererii Kievului, care în felul acesta îşi va institui pe deplin jurisdicţia pe acest segment de şosea.

Tranzacţia teritorială Palanca

„Palanca înseamnă cetate. Anul viitor această localitate va împlini 600 de ani de la prima atestare documentară, alături de alte sate de aici din regiune, de la Ciuburciu până la Palanca. Era pe timpul lui Alexandru cel Bun, în 1410. Cetatea Palanca era o cetate mai mică, din lemn, în timpul ocupaţiei turceşti se numea Ianâk Hisar, şi a fost construită cu scopul de a apăra Cetatea Albă.

Noi suntem, practic, o punte spre Cetatea Albă. Dintotdeauna am fost aici. Limanul Nistrului reprezintă un simbol pentru noi şi, istoric, avem menirea de a apăra acest pământ. Şi nu avem de gând să cedăm nimic din acest teritoriu.” (Larisa Voloh, primarul satului Palanca, raionul Ştefan Vodă, 28 noiembrie 2009).

Palanca – fereastra noastră (astupată) la Marea Neagră

Sfârtecată în partea sa de nord şi în cea de sud, dar şi dinspre răsărit, la Tighina, Basarabia istorică, pusă în cadrele politice ale Republicii Moldova, ca nou subiect al dreptului internaţional, se frământă, căutând să scape din îmbrăţişarea sufocantă a unei istorii nedrepte.

„Ne vom apăra pământul prin orişice mijloace”

Interviu cu doamna Larisa Voloh, primar al satului Palanca, raionul Ştefan Vodă

– Doamnă primar, care este situaţia la Palanca în acest moment? Ce atitudine au locuitorii comunei faţă de recentele declaraţii privind posibila cedare către Ucraina a 7,77 km de traseu automobilistic şi a celor 18 hectare din teritoriul nostru naţional?

– Ce să vă spun? Am expediat chiar astăzi şi domnului Ghimpu, şi domnului Filat câte încă un apel. Lumea cere să facem şi declaraţii. Am convocat o şedinţă a consiliului local la care ne-am reconfirmat intenţia de a nu ceda nimic. Toată lumea este, în mod clar, împotriva cedării. Am creat şi un grup de iniţiativă pentru colectarea de semnături de la locuitorii din sat, dar şi de la pălăncenii din Chişinău, care ne susţin şi ne încurajează să luptăm ca pământul să rămână la noi, să nu fie transmis Ucrainei. Noi ne-am adresat de zeci de ori şi am arătat că există posibilitatea de a schimba câte ceva, de a revizui partea juridică a Tratatului, partea juridică a Acordului. Căci noi nu le creăm incomodităţi ucrainenilor, ei au acces liber la traseu. Pentru ce ar mai fi nevoie să le mai transmitem şi pământul? Ni se spune că trebuie respectat Acordul. Bine, Acordul este semnat în 1999. Există acolo un articol care prevede posibilitatea modificării Acordului. De ce nu s-ar putea modifica Acordul? Sau ni se mai spune despre pământul de la Giurgiuleşti. Nu ştiu pe cât de globală este problema cu Giurgiuleştiul, dar noi nu înţelegem de ce ar trebui să cedăm ceva aici pentru a obţine ceva acolo, dacă se obţine totuşi ceva.

PPCD: Moldova riscă să piardă un teritoriu de 54 de ori mai mare decât Insula Şerpilor

Partidul Popular Creştin Democrat cere Guvernului să nu atenteze la norma constituţională şi la interesul naţional al Republicii Moldova şi să nu cedeze către Ucraina teritoriul pe care trece şoseaua Odesa-Reni în regiunea satului Palanca, Ştefan Vodă. Creştin-democraţii declară că, dacă va ceda această porţiune de teren, Republica Moldova se va autosepara de un teritoriu al său de 926 de hectare, „teritoriu care depăşeşte de 54 de ori suprafaţa Insulei Şerpilor”, şi-şi va crea astfel două exclave pe care nu le va putea controla (Exclava este partea unui stat sau entităţi administrativ-teritoriale care nu are legătură pe uscat cu teritoriul de bază al acestuia, fără a fi o insulă. Exemple de exclave sunt regiunea Kaliningrad în Rusia, Republica Autonomă Nahicevan din Azerbaidjan, zona Dubrovnik din Croaţia, statul Alaska în SUA, zona Campione de Italia din Elveţia, exclava rusă Suvorov din Elveţia ş.a. – nota noastră).

Filat dă Palanca Ucrainei

„Şi ucrainenii pot să spună acum că au făcut o cedare atunci când ne-au oferit cei 430 de metri ieşire la Dunăre. Ucraina şi-a respectat angajamentele, dar Republica Moldova – încă nu.”

„Într-adevăr prin unele acţiuni ale noastre poate am cedat. Dar trebuie să avem în vedere că suntem un stat suveran şi independent care îşi asumă angajamentele.”

„Republica Moldova are un acord cu Ucraina, prin care ţara vecină ne-a oferit 430 de metri din teritoriul său pentru ca prin portul de la Giurgiuleşti să avem ieşire la Dunăre, iar ţara noastră, încă, nu şi-a îndeplinit angajamentul asumat în 1999 privind porţiunea de 7 km de drum de lângă Palanca.”

“Nu trebuie să ne gândim foarte mult. Noi avem gânditori în ţara asta suficienţi. Noi trebuie să implementăm acele angajamente pe care le-am asumat. Există un acord interstatal care prevede exact cum trebuie să procedăm. Or noi spuneam că suntem parteneri credibili, ţara care îşi asumă angajamente şi le respectă”.

„După ce va fi demarcată frontiera moldo-ucraineană, vom putea controla şi frontiera cu regiunea transnistreană.”

Premierul Vladimir Filat, conferinţa de presă privind totalurile întâlnirii cu premierul ucrainean Iulia Timoşenko, 23 noiembrie 2009