Victimele deportărilor comuniste şi fariseismul guvernării liberale

Interviu cu istoricul Mihai ADAUGE, consilier municipal Chişinău PPCD, realizat de Sergiu PRAPORŞCIC în studioul FLUX TV

– La 13 iunie s-au împlinit 69 de ani de la deportările din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Acum suntem în perioada în care comemorăm victimele acelor tragice evenimente, dar şi a deportărilor care au urmat în perioada de ocupaţie sovietică, în special cele din 1949.

– În 1941 a avut loc primul val masiv de deportări, care făceau parte din politica de stat promovată de bolşevici, din ceea ce numeau ei „lupta de clasă”. Această luptă de clasă era aplicată pentru a realiza „transformările socialiste”, în special colectivizarea. Deportările reprezentau cea mai simplă metodă de a-i „convinge” pe ţărani să intre în colhozuri: ţăranii erau deportaţi, iar averile lor deveneau proprietatea gospodăriilor colective.

Publicitate

PPCD – 22 DE ANI DE LUPTĂ ŞI AFIRMARE

Perestroika lui Mihail Gorbaciov, acea perioadă de relaxare a dictaturii comuniste care s-a produs după 1985 în URSS, a readus în mediile intelectuale din imperiu suflul libertăţii. Glasnosti, cuvântul cel mai îndrăgit şi mai repetat la acea vreme, a intrat în toate limbile internaţionale şi a însemnat, de fapt, afirmarea pas cu pas a trei libertăţi fundamentale, pe care generaţia noastră încă nu ştia să le formuleze, dar a învăţat foarte repede să le afirme: libertatea de exprimare, libertatea întrunirilor şi libertatea de asociere, încercarea doctrinarilor noii orientări a PCUS de a reînnoi ţara şi partidul, de a inventa comunismul „cu faţă umană”, de a-l condamna, după modelul lui Hruşciov, pe Stalin şi de a-l exalta prin contrast pe Lenin, s-a constituit într-o oportunitate pentru cei mai temerari. În viaţa publică au fost lansate concepte noi pe atunci despre aşa-numitele „pete albe în istorie”, despre mediul înconjurător, ecologia devenind, de pildă, o preocupare în vogă mai ales după tragedia de la Cernobâl.

Triumful patri(h)oţilor sau disputa dintre circari şi panglicari. Exerciţii de autolustruire la tribuna Parlamentului

Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel,

Nu slăvindu-te pe tine… lustruindu-se pe el

Sub a numelui tău umbră.

Mihai Eminescu, Scrisoarea I

Săptămâna aceasta s-a făcut mult zgomot la Chişinău pe seama semnării, la 26 aprilie a unui duplicat al textului Declaraţiei de Independenţă votată de Parlament la 27 august 1991. Se presupune că suportul original de hârtie al Declaraţiei de independenţă ar fi fost mistuit de flăcări în timpul barbariei din 7 aprilie 2009. Există şi rumori cum că acel original al certificatului de naştere a Republicii Moldova nu a ars şi că, atunci când va fi găsit, ne vom pomeni că suntem dublu independenţi, de vreme ce vom deţine tocmai două asemenea documente.

Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova – chemat să dea socoteală

Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguţă, a fost convocat, ieri, de către vice-ministrul rus de externe, Grigori Karasin, care i-a atras atenţia asupra unor „declaraţiile tendenţioase, făcute de unii politicieni şi istorici de la Chişinău, în ceea ce priveşte perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Karasin i-a solicitat ambasadorului o apreciere fără echivoc din parte autorităţilor moldovene, privind încercările de a pune sub semnul întrebării simbolul frăţiei dintre cele două popoare. Viceministrul a făcut aluzie la declaraţiile istoricului Veaceslav Stăvilă, membru al Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist, care a afirmat că Republicii Moldova i-au fost cauzate pierderi de 28 de miliarde de dolari, în perioada în care s-a aflat în componenţa URSS.

România liberă: Cine sunt miliardarii din spatele relatiei Romania-Moldova?

Fostul premier Ion Sturza, omul lui Dinu Patriciu

Un alt personaj-cheie in economia Republicii Moldova este fostul premier Ion Sturza. Descendent al unei familii care a dat Moldovei mai multi domnitori, Ion Sturza a facut o avere impresionanta ca urmare a relatiilor pe care le-a cultivat in spatiul fostei URSS. Omul de afaceri a pastrat puternice conexiuni in mediul politic de azi de la Chisinau. El a fost asociat cu magnatul roman Dinu Patriciu in holdingul Rompetrol, unde a detinut functia de vicepresedinte.

De ce l-a salutat Băsescu în engleză pe premierul Moldovei?

Pe 27 ianuarie, în prima zi a vizitei oficiale efectuată în Republica Moldova, Traian Băsescu s-a întâlnit printre alţii şi cu premierul Vladimir Filat. Asistenţa a rămas foarte uimită când preşedintele român l-a salutat în engleză pe premierul moldav. Vladimir Filat i-a răspuns la salut în română, lui Traian Băsescu.

Cunoscătorii ştiu că Băsescu nu face nimic întâmplător şi, că prin acest “dezacord lingvistic” i-a transmis lui Filat un anumit mesaj. Dacă vorbea rusa, probabil că l-ar fi salutat pe Filat în ruseşte. Semnificaţia mesajului este: “Nu eşti de-al nostru. Eşti un stranier”. Vladimir Filat a făcut armata la trupele de grăniceri ale fostei URSS, în oraşul Sevastopol din Peninsula Crimeea, în perioada 1988-1989. Arma grănicerilor era integrată în componenţa KGB.

Ce le vom lăsa urmaşilor?

În urma rapturilor teritoriale şi a nelegiuirilor comise de URSS asupra vecinilor săi în anul 1940, aceasta s-a ales cu largi teritorii care până atunci nu făcuseră parte din imperiu. Aceste teritorii trebuiau administrate şi organizate după legislaţia internă a URSS.

Această scurtă (în raport istoric) perioadă de ocupaţie se încadrează perfect, din păcate, în contextul istoriei noastre naţionale. Şi a condiţionat evoluţia acestui meleag şi a poporului român de pretutindeni, mai departe.

Iurie Roşca: Sper că parlamentul nu va ratifica documentul privind cedarea teritoriului de la Palanca

Liderul creştin-democrat Iurie Roşca consideră că decizia privind cedarea teritoriului naţional de la Palanca mai poate fi revizuită legal, dacă parlamentarii moldoveni vor da dovadă de responsabilitate şi nu vor ratifica documentele semnate între guvernele de la Chişinău şi Kiev. Iurie Roşca a menţionat că actualele autorităţi de la Chişinău, care au un caracter provizoriu, nu au dreptul moral să pecetluiască un act care va fi „ireversibil pentru vecie”.

Iată ce a declarat Iurie Roşca, în cadrul unei conferinţe de presă, referitor la intenţia autorităţilor de la Chişinău de transmite în proprietate Ucrainei teritoriul din regiunea satului Palanca, care aparţine de drept Republicii Moldova:

„Mă tem că situaţia poate degrada într-un mod extrem de periculos. Eu mă mir de altceva: de unanimitatea în tăcere printre cei care exercită astăzi puterea în Republica Moldova. Cunoaştem personajele care au slobozit câteva opinii mai mult sau mai puţin întemeiate asupra cauzelor semnării acestor documente –domnul Vladimir Filat, domnul Andrei Popov, domnul Iurie Leancă –, cu diverse prilejuri. Ceilalţi tac.

Comuniştii de azi despre comuniştii de ieri sau Mark Tkaciuk versus Comisia Cojocaru

Mark Tkaciuk

Aşa cum era de aşteptat, reacţiile adverse faţă de Comisia Cojocaru, pentru alte motive decât cele de fond, nu au întârziat să apară. Primul care a ieşit în scenă este o persoană cu vederi comuniste, unul dintre liderii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, Mark Tkaciuk.

Acesta i-a acordat un amplu interviu unui canal de televiziune din Chişinău, concentrându-şi reproşurile şi ironia asupra unor membri ai Comisiei pentru studierea şi aprecierea crimelor regimului totalitar comunist din Republica Moldova.

România îi va acorda Moldovei 100 milioane de euro

România îi va acorda Republicii Moldova un ajutor financiar nerambursabil de 100 milioane de euro. Banii vor ajunge la Chişinău în patru tranşe anuale, începând cu anul 2010, şi vor fi investiţi în proiecte de infrastructură în domeniul învăţământului. Despre acest lucru a anunţat preşedintele României, Traian Băsescu, în cadrul conferinţei de presă de miercuri, organizată în comun cu preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu.

Câţi securişti de la SIS sunt, totuşi, kaghebişti?

La sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, şeful aparatului directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate, domnul Oleg Mâţa, ne-a expediat o scrisoare prin poştă prin care ne informează că nu ne poate oferi informaţiile pe care le-am solicitat de la SIS în articolul „KGB rediviva! De la KGB la SIS şi de la SIS la KGB”, publicat în ediţia din 4 decembrie a ziarului nostru. În acel material am relatat povestea unui omulean care ne-a trecut pragul redacţiei şi care susţinea că, după ce AIE l-a numit în funcţia de director pe Gheorghe Mihai, în cadrul acestei structuri au început remanieri importante de cadre. Din spusele informatorului nostru, mulţi dintre ofiţerii tineri, care nu au experienţa activităţii în structurile de securitate sovietice, adică în KGB, ofiţeri care au absolvit şcoli în Occident, inclusiv, în România, sunt concediaţi, iar în locul lor sunt angajaţi vechii kaghebişti sovietici.

„KGB rediviva!” într-o variantă actualizată

KGB rediviva! De la KGB la SIS şi de la SIS la KGB

Funcţia de director la ziarul FLUX mă obligă să am tot felul de discuţii cu persoane care vin la redacţie şi ţin cu tot dinadinsul să-mi povestească despre problemele lor sau să-mi ceară să le rezolv anumite chestii sau, pur şi simplu, să-mi spună părerea lor într-o problemă sau alta. Trebuie să recunosc că de multe ori aceste discuţii nu-mi produc mare plăcere, mai ales că-mi răpesc mult timp şi deseori se dovedesc a fi absolut inutile, îţi pierzi timpul în nişte discuţii sterile. Dar se întâmplă ca cei care trec pragul redacţiei să fie oameni valoroşi, integri, bine documentaţi şi bine intenţionaţi. Aşa, spre exemplu, ceva timp în urmă m-a vizitat un omulean care mi-a povestit ce se întâmplă la SIS. Potrivit acestuia, după ce AIE l-a numit în funcţia de director pe Gheorghe Mihai, în cadrul acestei structuri au început remanieri importante de cadre. Din spusele informatorului meu, mulţi dintre ofiţerii tineri, care nu au experienţa activităţii în structurile de securitate sovietice, adică în KGB, ofiţeri care au absolvit şcoli în Occident, inclusiv, în România, sunt concediaţi, iar în locul lor sunt angajaţi vechii kaghebişti sovietici. Cel care mi-a servit această informaţie a pretins că el însuşi face parte din prima categorie. Şi tot el afirmă că noul director SIS îi angajează în special pe foştii săi tovarăşi de KGB.