Premierul moldovean Vladimir Filat, „îmbarcat” pe avioanele personale ale miliardarului român Dinu Patriciu?

Clubul moldovenesc al „gurmanzilor aerului”, care, în călătoriile pe curse lungi sau scurte, preferă avioanele de lux, clasa business, în locul celor obişnuite de pasageri, s-a completat cu încă o persoană. Voi aminti că până acum un asemenea lux şi-l permiteau în Moldova doar trei oameni: Voronin tatăl şi fiul, precum şi semilegendarul oligarh autohton Vladimir Plahotniuc. Acest trio s-a completat de curând cu Vladimir Filat, prim-ministrul uneia dintre cele mai sărace ţări ale bătrânei Europe…

Gurile rele din Chişinău susţin că celui de-al treilea preşedinte moldovean, Vladimir Voronin, i-au trebuit trei ani pentru a trece de pe avioanele cu care călătoresc muritorii de rând pe avioane clasa business. Iată însă că lui Vladimir Filat i-au trebuit doar trei luni pentru aşa ceva! Mă rog, tineretul de azi îşi trăieşte viaţa într-un ritm mai alert. E nevoie de probe? Să apelăm pentru asta la sursele noastre anonime, în schimb destul de bine informate, de la Belgrad şi Kiev.

În legătură cu această situaţie se impune absolut logic o întrebare retorică: cine achită preţul călătoriilor charter ale lui Vladimir Filat, ale familiei acestuia şi ale amicului său, ministrul de Stat Victor, Bodiu, cu familia? Bugetul de stat, adică noi, contribuabilii, sau „investitorii” privaţi? Sau poate acelaşi binecunoscut miliardar român Dinu Patriciu? Şi cât de mare ar fi „recunoştinţa” domnului Filat pentru asemenea cadouri?

Publicitate

Bolşevicii l-au lichidat pe românul Serghei Lazo, iar Chirtoacă vrea să şteargă memoria lui?

Bolşevicii l-a lichidat pe românul Serghei Lazo, iar Chirtoacă vrea să şteargă memoria lui?

Serghei Lazo

Recent, primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, a lansat propunerea de a redenumi strada „Serghei Lazo” în „7 aprilie 2009”. Resorturile acestei iniţiative sunt mai mult decât clare: edilul capitalei încearcă să atragă locuitorii capitalei şi chiar întreaga societatea moldoveană într-o nouă polemică care o va dezbina şi mai mult şi va sustrage atenţia electoratului, în special al celui din municipiul Chişinău, de la problemele reale, care nu au fost rezolvate pe parcursul celor aproape 3 ani de mandat al primarului Chiroacă.

Nişaliu, pământ înstrăinat

Nistrul este al cincilea fluviu în Europa, o importantă resursă de apă dulce şi o arteră acvatică navigabilă din Marea Neagră până mai sus de Soroca, ultimul port în amonte. Pe fluviul Nistru există peste 300 de insule. Cea mai mare dintre acestea este Nişaliu, insula cu o suprafaţă de 107,7 hectare, în cursul inferior al Nistrului, în vechile margini ale localităţii Crocmaz din raionul Ştefan Vodă. Insula Nişaliu are o poziţionare şi funcţii strategice, întrucât acestea îi permit deţinătorului să aibă controlul întregii navigaţii pe Nistru, nu doar în cursul inferior. Insula este înconjurată de apele Nistrului Mare şi cele ale Nistrului Chior. În perioada interbelică pe insula Nişaliu a funcţionat un pichet românesc de grăniceri. În perioada ocupaţiei sovietice insula Nişaliu a făcut parte din suprafeţele gospodăriei agricole din Crocmaz.

Cu cabinetul Filat avem o conlucrare mai bună decât cu fosta guvernare (video)

Interviu cu preşedintele raionului Ştefan Vodă, Valeriu Berilă, liderul organizaţiei teritoriale a PPCD

– Cum reuşeşte administraţia raionului Ştefan Vodă să-şi onoreze obligaţiunile în condiţii de criză economică?

– Criza economică a afectat toată Republica Moldova, inclusiv raionul Ştefan Vodă. Ea se face resimţită în toate domeniile. Din fericire, nu avem restanţe la plasa salariilor bugetarilor. Însă transferurile de la Bugetul de Stat către bugetele administraţiei publice locale de nivelul unu şi doi se efectuează cu anumite reţineri. Dar, deocamdată, ne descurcăm. Recesiunea economică i-a forţat pe mulţi dintre locuitorii raionului Ştefan Vodă care erau plecaţi la muncă peste hotare să revină acasă. Problema cea mai mare cu care ne confruntăm este plasarea în câmpul muncii a acestor oameni. În afară de aceasta, creşterea ratei şomajului, provocată de criza economică, duce la diminuarea veniturilor la bugetele locale. 60 la sută din impozitul pe salariu revine bugetului raional, iar celelalte 40 la sută – bugetului local. În aceste condiţii, administraţia raionului Ştefan Vodă încearcă să atragă investitori, să aducă investiţii din afară. Astfel, avem deja un om de afaceri din Statele Unite ale Americii care a investit 600 000 de dolari în tehnică agricolă. Acest businessman are încredere în noi şi noi îl ajutăm să-şi organizeze afacerea. Intenţiile lui sunt foarte serioase, el vrea să înfiinţeze o fermă de păsări şi să cultive grăunţoase pentru creşterea păsărilor. Totodată, acest investitor are intenţii foarte serioase privind construirea unei fabrici pentru producerea sucului de fructe şi pentru conservarea legumelor.