Prima pagină > Uncategorized > Chişinăul vinovat de dezastrul ecologic din lunca Prutului

Chişinăul vinovat de dezastrul ecologic din lunca Prutului

Tablou dezolant în lunca Prutului. Mai multe cariere de nisip şi argilă, exploatate cu ocazia construcţiei tronsonului de cale ferată Cahul – Giurgiuleşti, reprezintă adevărate cratere şi se află într-o stare dezastruoasă, fără a fi recultivate conform normelor ecologice şi de extracţie minieră în vigoare, precum şi angajamentelor oficiale ale antreprenorilor.

Tronsonul strategic de cale ferată Cahul – Giurgiuleşti, menit să conecteze portul internaţional Giurgiuleşti şi terminalele petrolier şi cerealier cu reţeaua de comunicaţii terestre ale ţării, a fost construit de către trei antreprenori generali: Calea Ferată din Moldova, Asociaţia Republicană pentru Protecţia Solului şi Agenţia de Stat „Apele Moldovei”.
Zăcămintele de nisip şi de argilă exploatate de către antreprenori în regiunea satelor din lunca Prutului au fost utilizate la construcţia terasamentului căii ferate Cahul – Giurgiuleşti fără proiecte care să respecte perimetrele geologice şi miniere de exploatare, fără expertizele ecologice de rigoare, fără respectarea standardelor, limitelor, normelor şi regulilor de folosire a subsolului, fără proiecte de recultivare şi amenajare a zonelor de exploatare, fapt care contravine flagrant prevederilor Codului subsolului al Republicii Moldova. De asemenea, pe terenurile fondului forestier de stat au fost distruse culturi silvice pe suprafeţe extinse, care nu au fost recultivate până în prezent.

Codul subsolului (art.39) prevede că cei trei antreprenori, care au exploatat zăcămintele de nisip şi argilă din lunca Prutului, aveau obligaţia „să respecte cerinţele actelor normative care reglementează condiţiile de folosire şi protecţie a subsolului, protecţie a aerului atmosferic, terenurilor, pădurilor, apelor (…) de impactul dăunător al lucrărilor legate de folosirea subsolului” şi „să aducă, potrivit prevederilor actelor normative şi cerinţelor proiectelor tehnice, terenurile (…) distruse în timpul folosirii subsolului într-o stare bună pentru utilizarea lor ulterioară conform destinaţiei”.

Echipa FLUX, prezentă în localităţile Colibaşi, Brânza, Văleni şi Slobozia Mare din lunca Prutului, a putut constata la faţa locului dimensiunile dezastrului ecologic de care s-au făcut responsabil cei trei antreprenori din Chişinău, dar şi primăriile în raza cărora au fost exploatate nemilos zăcămintele de nisip şi argilă, iar terenurile golite de zăcăminte nu au fost recultivate potrivit normelor în vigoare.

Reprezentanţii administraţiei centrale au susţinut oficial că aceste suprafeţe ar fi fost de mult recultivate, sens în care primăriile din lunca Prutului au primit, pe hârtie, mii de arbuşti şi arbori în vederea plantării în zonele afectate ca urmare a exploatării zăcămintelor de nisip şi argilă.

Situaţia reală de la faţa locului contrazice însă aceste afirmaţii ale oficialilor de la Chişinău. Nici una dintre carierele pentru extracţia industrială de stat a nisipului şi argilei din satele cahulene nu a fost adusă, cum trebuia, „într-o stare bună pentru utilizarea ulterioară”, fiind pur şi simplu abandonate.

În această situaţie este de mirare că cel puţin patru dintre primarii localităţilor afectate de exploatarea nemiloasă a zăcămintelor de nisip şi argilă pentru construcţia tronsonului de cale ferată Cahul – Giurgiuleşti au fost decoraţi cu înalte distincţii de stat pentru „meritul” de a fi recultivat şi amenajat fostele exploatări miniere.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: