Prima pagină > Politica > PPCD cere demisia AIE şi convocarea alegerilor parlamentare anticipate

PPCD cere demisia AIE şi convocarea alegerilor parlamentare anticipate

Declaraţia integrală a liderului creştin-demorat Iurie Roşca, făcută în cadrul conferinţei de presă de miercuri, 10 martie 2010

Această conferinţă de presă este determinată de conferinţa de presă de ieri (9 martie 2010 – n.n.) organizată de conducătorii AIE, care s-a terminat cu acele declaraţii prin care am aflat următoarele: Cei patru conducători ai coaliţiei de guvernământ au ţinut în cadrul conferinţei de presă să sublinieze că alegerile parlamentare în Republica Moldova ar urma să aibă loc peste 4 ani.

Următorul punct: Foarte curând va fi organizat un referendum prin care se va adopta o nouă constituţie. Şi că în acest fel se va realiza o reformă constituţională democratică şi necesară Republicii Moldova.

În Republica Moldova are loc uzurparea puterii de stat

Vreau să atrag atenţia asupra câtorva elemente fundamentale care ţin de Constituţia Republicii Moldova şi care astfel invalidează poziţia oficială adoptată de coaliţia de guvernământ în această chestiune. Mai mult decât atât, putem afirma cu certitudine că în Republica Moldova are loc uzurparea puterii de stat.

Iată care sunt principalele articole din constituţie la care aş dori să fac trimitere pentru că, dacă aţi observat, cei care ieri au făcut o conferinţă de presă nu au catadicsit să prezinte în faţa opiniei publice argumentele de ordin juridic sau constituţional. De altfel, felul şifonat în care arătau cei 4 conducători ai AIE mi-a amintit de o imagine din august 1991 din momentul puciului pe care l-au pus la cale Ghenadie Ianaiev şi alţi câţiva conducători ai statului sovietic împotriva lui Mihail Gorbaciov. Care este asemănarea? Aspectul exterior: mâinile tremurânde. Cea mai frumoasă întrebare pe care a adresat-o o domnişoară în august 1991 lui Ghenadie Ianaiev a fost următoarea: Tovarăşe Ianaiev, dar de ce vă tremură mâinile? Această întrebare ar fi fost bine să răsune din partea mass-media atunci când cei 4 conducători foarte şifonaţi au căutat să prezinte această soluţie (adoptarea unei noi constituţii – n. n.) ca pe o ieşire din impas. Eu voi cita cu permisiunea dumneavoastră câteva aliniate importante din Constituţia Republicii Moldova. „Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare. Legea se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi”. Iată că Articolul 143, aliniatul 1, pe care l-am citat, deja este încălcat sau se intenţionează încălcarea lui în două puncte. Ar fi de presupus că o treime de deputaţi, aşa cum stabileşte Articolul 141, ar avea iniţiativa să prezinte un nou proiect de constituţie către Curtea Constituţională. Este absolut clar că aceleaşi prevederi constituţionale obligă Curtea Constituţională să examineze timp de 6 luni respectiva iniţiativă. Atrag atenţia şi asupra faptului că prin Articolul 141, aliniatul 2, este stipulat următoarele: proiectele de legi constituţionale vor fi prezentate Parlamentului numai împreună cu avizul Curţii Constituţionale, adoptat cu votul a cel puţin 4 judecători. Vă atrag atenţia că potrivit Articolului 136 al Constituţiei, Curtea Constituţională este formată din 6 judecători. Cu ce drept cei patru lideri AIE şi-au arogat atribuţiile Curţii Constituţionale şi declară că referendumul cu privire la adoptarea unei noi constituţii ar urma să se desfăşoare în următoarele câteva săptămâni sau, cel mult, luni? Articolul 142 al Constituţiei este foarte important şi constituie o piedică de bază în calea intenţiilor celor 4 aventurieri. Acest articol se numeşte „Limitele revizuirii” şi sună în felul următor: „Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale”. Asta ar însemna din start că validarea unei noi constituţii, după respectarea condiţiilor pe care le-am enumerat, ar presupune un număr de cel puţin 50 plus 1 din lista totală a alegătorilor ca referendumul să fie validat. Să ne imaginăm pentru moment că toate condiţiile legale sunt întrunire şi respectivul referendum invalidează iniţiativa AIE privind adoptarea unei noi constituţii. Prim urmare, criza politică din Republica Moldova se va aprofunda şi mai mult.

Aş dori de asemenea să atrag atenţia supra faptului că în conferinţa de presă de ieri domnul preşedinte în exerciţiu Mihai Ghimpu, care am înţeles că absolvit facultatea de drept la Universitatea de Stat din Republica Moldova, a susţinut că proiectul de lege al unei noi constituţii ar fi urmat să fie adoptat articol cu articol de către majoritatea parlamentară. Adică 50% + 1 din parlamentari substituie cele două treimi de voturi cerute de Constituţia Republicii Moldova. Orice copil cu o minimă alfabetizare juridică înţelege că legea nu poate avea putere retroactivă, iar Constituţia Republicii Moldova nu poate fi revizuită ca o abstracţiune, ci pornindu-se de la normele constituţionale în vigoare.

Dacă conducătorii AIE nu doresc să studieze textul Constituţiei, ei ar face bine să studieze Codul Penal

Pornind de la aceste elemente pot să vă declar cu toată certitudinea că în ultima jumătate de an s-a observat în mod clar că întreaga linie de comportament a coaliţiei de guvernământ este orientată spre subminarea instituţiilor democratice din Republica Moldova, spre distrugerea legislaţiei democratice şi spre uzurparea puterii de stat în ţara noastră. Astfel încât, dacă conducătorii AIE nu doresc să studieze textul Constituţiei Republicii Moldova, ei ar face bine să studieze Codul Penal, de exemplu, Articolul 339. Vreau să dau citire acestui articol care scapă atenţiei opiniei publice. Articolul se cheamă „Uzurparea puterii de stat”. „Acţiunile săvârşite în scopul uzurpării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova se pedepsesc cu închisoare de la 12 până la 20 de ani. Aceleaşi acţiuni care au provocat schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale, decesul unei persoane, alte urmări grave, se pedepsesc cu închisoare de la 20 de ani până la 25 de ani sau cu detenţiune pe viaţă”. Vă atrag atenţia că, în cazul demiterii preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie Ion Muruianu, tocmai acest lucru s-a produs. Exact aşa cum stabileşte Constituţia Republicii Moldova şi cum stabileşte Codul Penal.
Vreau să vă citez un element foarte important din Articolul 2, aliniat 2 al Constituţiei Republicii Moldova care sună în felul următor: „Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului”.

Procurorul general continuă să rămână sluga puterii politice

Vreau, de asemenea, să atrag atenţia asupra unei situaţii foarte grave care afectează puternic funcţionarea democraţiei în Republica Moldova. Potrivit buchii legii, normei constituţionale, astăzi dimineaţă cetăţenii Republicii Moldova ar fi fost în drept să aştepte din partea procurorului general al Republicii Moldova un avertisment public adresat conducătorilor coaliţiei de guvernământ prin care să-i preîntâmpine de responsabilitatea penală pe care ar purta-o în eventualitatea punerii în aplicare a acestui scenariu. Acest lucru nu s-a întâmplat din motive bine cunoscute de către dumneavoastră. Procurorul general al Republicii Moldova, prin statutul lui, prin prevederile respective din constituţie (iată un articol care ar trebui amendat) şi prin Legea cu privire la Procuratură continuă să rămână sluga puterii politice din Republica Moldova. Nu vreau să fac trimitere la cazul meu personal, dumneavoastră ştiţi că cel care vă vorbeşte are două dosare penale puse pe rol de către actuala componenţă a Procuraturii Generale. Sigur că voi face acţiune în regres după ce se va consuma această mascaradă şi oamenii care şi-au aplicat semnăturile pe dosarele respective vor trebuie să poară răspundere pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu. Dar asta este o altă chestiune.

Cazul Muruianu – o imixtiune brutală a puterii politice în administrarea puterii judecătoreşti

Vreau de asemenea să atrag atenţia supra următorului aspect foarte important. Deoarece personal nu am avut ocazia să mă refer la cazul Ion Muruianu, care, de fapt, se înscrie logic în tot ce s-a întâmplat în această jumătate de an, inclusiv prin conferinţa de presă de ieri, organizată de cei patru conspiratori – acesta este termenul pe care vreau să-l utilizez în raport cu actuala guvernare. Consultăm Articolele 116, 123 şi 134, şi le propun atenţiei ministrului Justiţiei Alexandru Tănase, domnului deputat Vitalie Nagacevschi, domnului prim-ministru Vladimir Filat, care tot este jurist, pot să le adresez şi domnului Mihai Ghimpu, dacă o să fie în stare să citească chiar trei articole din Constituţia Republicii Moldova, pentru că este un exerciţiu intelectual care s-ar putea să-l depăşească. Articolul 116 „Statului Judecătorilor”: „Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie de preşedintele Republicii Moldova la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii în condiţiile legii”. În cazul Curţii Supreme de Justiţie – de către Parlament. „Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti sunt numiţi în funcţie de preşedintele Republicii Moldova la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Promovarea, transferarea judecătorilor se fac numai cu acordul acestora”. Statului Consiliului Superior al Magistraturii este descris în articolele 122 şi 123. Articolul 123: „Consiliul Superior al Magistraturii asigură numirea, transferarea, detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători”. Amintesc că în legea specială care vizează această instituţie ea se cheamă „organ de autoadministrare a puterii judecătoreşti”. Amintiţi-vă, stimaţi prieteni, că în ziua destituirii lui Ion Muruianu pe ordinea de zi a Consiliului Superior al Magistraturii a fost inclusă această chestiune. Însă instituţia respectivă, dintr-un motiv sau altul, evident sub presiune politică, a evitat să adopte o hotărâre. Prin urmare, Mihai Ghimpu, preşedintele Parlamentului, era obligat să ţină în afara ordinei de zi propunerea respectivă. Ea a fost pusă însă în aplicare. Sigur că Ion Muruianu a făcut nişte declaraţii regretabile care vizează jurnaliştii, presa din Republica Moldova, dar asta nu poate constitui sub nici o formă obiectul preocupărilor Parlamentului Republicii Moldova, ci exclusiv a Consiliului Superior al Magistraturii, care are pentru asemenea cazuri o structură specializată – Colegiul Disciplinar. Numai Colegiul Disciplinar poate să stabilească gradul de vinovăţie a cuiva dintre judecători sau dintre administratorii puterii judecătoreşti şi să stabilească eventualele care se adoptă prin hotărârile respective care sunt doar confirmate de Parlamentul Republicii Moldova iar, după caz, de şeful statului.

De gând guvernează AIE, Chişinăul nu mai expediază Consiliului Europei spre avizare proiectele de lege care vizează buna funcţionare a instituţiilor democratice

Spun aceste chestii pentru că lucrurile capătă o turnură extrem de periculoasă.
Vreau să amintesc şi un alt detaliu foarte important. Republica Moldova este o ţară monitorizată de către Consiliul Europei. Asta înseamnă că Republica Moldova este o ţară cu restanţe la capitolul respectarea drepturilor omului şi funcţionarea instituţiilor democratice. Prin rezoluţiile adoptate de Consiliul Europei în anul 2002 s-a stabilit că orice modificare legislativă care vizează buna funcţionare a instituţiilor democratice trebuie să parcurgă următoarea calea: orice proiect de lege trebuie să fie avizat în prealabil de Consiliul Europei şi, după obţinerea unei expertize pozitive, a unui aviz pozitiv să se dea curs sau nu iniţiativei respective, indiferent cine a iniţia proiectul de lege respectiv: majoritatea parlamentară, opoziţia, guvernul, başcanul Găgăuziei sau alte autorităţi să iniţieze modificări sau ajustări legislative în Republica Moldova. În ultima jumătate de an, de când guvernează AIE, s-a observat o practică vicioasă când astfel de proiecte nu au fost expediate şi nici avizate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Mi se pare extrem de gravă alunecarea pe această cale, pe care o observăm în ultimul timp.

Nimănui, nici măcar actualei guvernări, nu-i este îngăduit să calce în picioare Constituţia şi legislaţia ţării

Eu expun un punct de vedere solidar al întregii echipe de conducere a PPCD. Astăzi a avut loc o şedinţă extraordinară a Biroului Politic al PPCD, îi aveţi în preajmă pe colegii din Chişinău, pentru că cei din teritoriu nu u reuşit să se prezinte la această conferinţă de presă. Am vrut să se înţeleagă foarte clar că este un punct de vedere solidar şi că noi nu avem de gând să tolerăm în continuare degradarea situaţiei politice din Republica Moldova. Această logică de necesitate revoluţionară trebuie curmată. Fiecărui dintre noi îi revin responsabilităţi speciale în acest sens. PPCD timp de 20 de ni s-a luptat pentru consolidarea instituţiilor democratice şi pentru supremaţia legii în Republica Moldova. Şi nimănui, nici măcar actualei guvernări, nu-i este îngăduit să calce în picioare Constituţia şi legislaţia ţării.

O guvernare care îşi spune democratică şi proeuropeană calcă în picioare Constituţia şi legislaţia. PPCD este decis să reia protestele stradale

Vreau să vă amintesc, stimaţi prieteni, care a fost cauza organizării acţiunilor de protest ale PPCD în anul 2002, care au durat, practic, trei luni, de la 9 ianuarie până la 29 aprilie. În acel moment, guvernarea comunistă de atunci a pus la cale o serie de tentative care afectau libertăţile fundamentale şi buna funcţionare a instituţiilor democratice. Vă atrag atenţia, stimaţi prieteni, că în urma acelui conflict politic de durată, secretarul general al Consiliului Europei, Walter Shimmer, a expediat la Chişinău un trimis special, domnul Valerii Filipov, care la ora actuală este succedat de către o doamnă de origine italiană, Birute Abraitiene, care deţine această funcţie de ambasador şi de reprezentat special al secretarului general al Consiliului Europei. Care este funcţia acestui diplomat în Republica Moldova? Medierea conflictelor politice între guvernare şi societate. Dacă vă amintiţi în acea perioadă Consiliul Europei a reuşit să impună guvernării comuniste un dialog cu opoziţia şi societatea civilă. A fost organizată o masă rotundă la care a participat şi Mihai Ghimpu, de altfel, din partea partidului pe care îl reprezenta domnia sa atunci şi alţi lideri politici din Parlament şi din afara Parlamentului. Până la urmă, dialogul politic a permis o oarecare relaxare a situaţiei politice din Republica Moldova şi un respect, uneori, este adevărat, formal, faţă de supremaţia legii. La ora actuală, la o distanţă de 8 ani, noi am revenit la punctul iniţial. O guvernare care îşi spune democratică şi proeuropeană calcă în picioare Constituţia şi legislaţia. Asta ne constrânge să declarăm astăzi că PPCD este decis să reia protestele stradale şi să ceară respectarea necondiţionată a normelor constituţionale şi a supremaţiei legii în Republica Moldova de către coaliţia de guvernământ. Profit de ocazie şi fac apel către toate partidele politice, indiferent de orientare, către toate organizaţiile neguvernamentale, către toţi cetăţenii Republicii Moldova, să se alăture opţiunii democratice a PPCD şi să respingă cu hotărâre tentativele de uzurpare a puterii de stat în Republica Moldova.

Guvernarea promovează o linie bolşevică de comportament, provoacă tensiuni şi confruntări în societate

Vreau să vă atrag atenţia şi asupra altei situaţii extrem de grave. Comisia de la Veneţia şi-a expediat de două ori succesiv reprezentaţii pentru a propune guvernării soluţii de depăşire a situaţiei în care s-a pomenit Republica Moldova. Atenţie maximă la felul în care înţelege şeful statului în exerciţiu să trateze Comisia de la Veneţia: este o recomandare, noi, dacă vrem, ţinem cont de ea, dacă nu vrem, nu ţinem cont. Păi, niciodată, nici Comisia de la Veneţia, nici Consiliul Europei nu emit hotărâri, numai Curtea Europeană a Drepturilor Omului emite hotărâri, celelalte două instituţii emit recomandări, dar care poartă un caracter obligatoriu pentru o ţară cu deficienţe la capitolul respectarea drepturilor omului şi funcţionarea instituţiilor democratice. Altfel Republica Moldova nu ar mai fi o ţară monitorizată, tocmai de aceea noi suntem supravegheaţi de către Consiliul Europei. Atitudinea lui Mihai Ghimpu faţă de Comisia de la Veneţia mi se pare fără precedent.

Totuşi, din declaraţiile de presă pe care le-au făcut reprezentaţii Comisiei de la Veneţia am desprins următoarele: ar fi de preferat un dialog cu opoziţia şi identificarea unor poziţii consensuale. A urmat ceva de genul acesta? Cine astăzi promovează o linie bolşevică de comportament? Cine provoacă tensiuni şi confruntări în societate? Guvernarea de astăzi. Avem de a face cu o manieră autoritară, dictatorială, antidemocratică şi războinică de reglare de conturi pe care o promovează actuala guvernare.

Este absolut intolerabil. Dacă e să ne gândim la maniera de organizare a viitoarelor alegeri, ar trebui să cerem preşedintelui în exerciţiu al Republicii Moldova să convoace toate partidele politice, parlamentare şi extraparlamentare, la un larg dialog în prezenţa presei şi să se caute soluţii acceptabile pentru întreaga clasă politică şi conforme legislaţiei în vigoare de convocare a viitoarelor alegeri parlamentare. Nimic din toate acestea.

Atât AIE, cât şi întreaga societate s-au pomenit pe post de ostateci ai lui Mihai Ghimpu

Vreau să vă amintesc şi despre cea mai faimoasă şi binecunoscută manieră de încălcare a Legii supreme care ţine de Articolul 78 al Constituţiei Republicii Moldova şi care stipulează modul de alegere a şefului statului. Se ştie foarte bine că cele două tentative au fost epuizate. Articolul 78, alineatul 5 prevede următoarele: „Dacă şi după alegerile repetate preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament”. Prin urmare, trebuie să recunoaştem că, atât alianţa de guvernământ, cât şi întreaga societate s-au pomenit pe post de ostateci ai lui Mihai Ghimpu, ai gradului de pregătire profesională a lui Mihai Ghimpu, ai gradului de responsabilitate politică a lui Mihai Ghimpu şi ai capacităţii lui de a interpreta Constituţia Republicii Moldova.

Liderii AIE: Călcăm totul în picioare, numai să rămânem la guvernare, numai să ajustăm toată legislaţia şi toate instituţiile la mofturile noastre politice

Deci, faptul că cei 4 lideri, în mod solidar, au expus un punct de vedere contrar Constituţiei şi contrar legislaţiei în vigoare mi se pare extrem de grav. Vinovăţia lor este egală în faţa Constituţiei Republicii Moldova şi în faţa cetăţenilor acestei ţări. Nu contează cine şi câte propoziţii a silabisit ieri, (9 martie 2010 – n.n.) în cadrul acelei tardive conferinţe de presă. Contează că se merge pe aceeaşi linie: călcăm totul în picioare, numai să rămânem la guvernare, numai să ajustăm toată legislaţia şi toate instituţiile la mofturile noastre politice.

În legătură cu acestea, vreau să formulez, în mod clar şi explicit, revendicarea Partidului Popular Creştin Democrat către actuala Putere:
Cerem demisia imediată şi necondiţionată a întregii echipe de conducere a alianţei de guvernământ şi convocare alegerilor anticipate care, în opinia noastră reprezintă singura soluţie de depăşire a crizei politice care se aprofundează pe zi ce trece în Republica Moldova

Sindromul învingătorului este extrem de periculos

De asemenea, vreau să vă anunţ şi pe această cale că PPCD va continua să informeze în detalii şi cu regularitate toţi partenerii internaţionali ai ţării noastre pentru a le aduce la cunoştinţă toate disfuncţiile legale şi toate abuzurile pe care le comite actuala putere împotriva propriului popor.

Sindromul învingătorului este extrem de periculos pentru orice om. Pentru cei care au învins în alegeri, într-un fel sau altul, este şi mai periculos.

De ce Procuratura Generală evită să invite pe domnul Vladimir Filat în legătură cu evenimentele din 7 aprilie 2009?

Vreau, de asemenea, să vă atrag atenţia asupra unui aspect foarte şi foarte grav care se desfăşoară sub ochii noştri şi care ţine de trista aniversare de 7 aprilie. La ora actuală, aflăm din presa periodică despre faptul că o serie de conducători ai Ministerului Afacerilor Interne deja sunt puşi sub acuzare şi aşteaptă să fie deferiţi justiţiei. Eu nu sunt în drept să judec vinovăţia sau nevinovăţia cuiva dintre foştii conducători ai MAI. Dar pot să afirm cu certitudine faptul că este incorect şi distorsionat felul în care Procuratura Generală îşi face datoria. Unde sunt organizatorii acelor proteste, văzuţi şi nevăzuţi? De ce Procuratura Generală evită să invite pe domnul Vladimir Filat să-l întrebe ce răspundere trebuie să poarte domnia sa pentru faptul că depus o înştiinţare în scris în ajunul zilei de 7 aprilie, unde a indicat şi două nume concrete care urmau să poarte răspundere pentru menţinerea caracterului paşnic şi democratic al acelor proteste? Unde sunt acele persoane din aşa-zisa coaliţie pentru alegeri democratice, în frunte cu domnişoara respectivă (Natalia Morari – n.n.), care au depus şi ei o înştiinţare?

Aceştia sunt organizatorii cunoscuţi ai protestelor de atunci. S-a afirmat că în spatele acţiunilor violente au stat tot felul de provocatori ş.a.m.d. Unde sunt acei provocatori? Partidul Popular Creştin Democrat a fost nominalizat personal de actualul prim-ministru ca fiind organizator al distrugerilor, incendierilor şi dezastrului din clădirea Parlamentului şi Preşedinţiei. Noua Generaţie, organizaţia noastră de tineret a fost şi ea învinuită. Unde sunt probele? Ce face Procuratura Generală? De ce nu identifică făptaşii?

Dacă sunt traşi la răspundere unii poliţişti, şi putem accepta că unii dintre ei şi-au depăşit mandatul, întrebăm de ce nu sunt traşi la răspundere organizatorii? Pentru că faptele poliţiştilor reprezintă o consecinţă, o urmare, fie şi abuzivă într-un caz sau altul. Dar cauzele le-au provocat alţii.

Toată lumea înţelege de ce se pune la cale condamnarea fostei conduceri a MAI, în frunte cu fostul ministru Papuc. Nu vreau să-l dezvinovăţesc, nu sunt în drept să dau aprecieri cât de corect a gestionat treburile Ministerului, în general, şi în acele zile, în particular. Situaţia este foarte simplă. Până când aceşti oameni sunt în libertate, actuala guvernare nu se poate pretinde a fi una eroică, democratică şi legală. Imediat ce cineva ajunge în puşcărie, actuala guvernare poate să depună flori la propriul piedestal.

Asta este foarte important să înţelegem. Au trecut douăzeci şi ceva de ani de la Revoluţia română din 1989. Până astăzi, presa din România caută teroriştii: „Cine a tras în noi, pe data de 22 decembrie?”. Mă tem că şi în Republica Moldova, dacă nu vom face ordine cu buna funcţionare a instituţiilor statului de drept, şi peste 20 de ani vom căuta să aflăm cine a organizat dezastrul de la 7 aprilie.

Aceste lucruri sunt extrem de importante, fundamentale şi ţin de buna funcţionare a statului nostru care tinde să devină membru de prestigiu al Uniunii Europene.

Noi vom face proteste paşnice, democratice şi legale

În concluzie, vreau să afirm cu toată fermitatea: Partidul Popular Creştin Democrat nu va tolera nici un fel de tentative de uzurpare a puterii de stat în Republica Moldova. Noi vom face proteste paşnice, democratice şi legale. Momentul declanşării acestor proteste va fi anunţat suplimentar. Avem şi un avantaj extraordinar în raport cu anul 2002: de această dată, nu mai trebuie să-i cerem voie lui Serafim Urechean să facem sa nu acţiuni de protest. Slavă Domnului, legea cu privire la întruniri este una euroconformă, e suficientă o înştiinţare depusă la Primărie pentru a avea dreptul şi libertatea de a organiza aceste proteste. Ar fi nedrept să nu pomenesc şi faptul că Republica Moldova se află într-o stare de profundă criză politică şi din cauza iresponsabilităţii guvernării legată de intenţia de a ceda o parte din teritoriul naţional în favoarea statului ucrainean. Regret şi cu această ocazie deteriorarea relaţiilor noastre cu un partener strategic cum este Ucraina, din cauza lipsei de responsabilitate a conducătorilor ţării noastre. Constituţia interzice şi sancţionează orice intenţie de înstrăinare a teritoriului naţional. Nici un fel de reacţie şi nici un fel de intenţie de a dialoga cu societatea pe acest subiect nu există. Iată încă un temei care determină revolta noastră şi intenţia de a protesta împotriva actualei guvernări, pentru că alte căi de apărare a libertăţilor democratice în Republica Moldova nu există.

Şi o ultimă remarcă pentru cei care consumă în continuare contrastul de acum un an: comunişti răi versus democraţi buni. Indiferent de preferinţele noastre electorale, indiferent de convingerile noastre politice, indiferent de titulaturile partidelor, fiecare dintre noi este obligat să respecte normele, legile, procedurile, rânduielile democratice, buchia şi spiritul legii. Cred că este un moment extrem de important pentru Republica Moldova. Suntem în drept să aşteptăm reacţii şi din partea prietenilor noştri occidentali şi din partea instituţiilor europene care monitorizează procesul politic din Republica Moldova.

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: