Lupta dintre RO şi MD pe paginile oficiale de internet

În sfârşit, după aproape o lună de dezbatere în presă despre „limba moldovenească” pe paginile oficiale de internet ale principalelor autorităţi publice şi instituţii centrale de stat, site-ul guvernului ne anunţă că are versiunea în limba română (vezi aici: http://www.gov.md/). Ce-i drept, guvernul Filat a decis înlocuirea butonului MD cu butonul RO cu oareşicare întârziere faţă de mai multe site-uri ale separatiştilor din Transnistria (vezi cazul agenţiei „Lenta PMR” de la Tiraspol: http://www.tiras.ru/ro/). În afară de guvern, nici o altă instituţie centrală de stat sau autoritate publică nu a riscat săptămâna trecută să substituie pictograma MD cu RO.

PRESA RUSĂ: „AIE este obligată moral să investigheze învinuirile aduse de Pasat lui Voronin”

Noile autorităţi din Moldova sunt obligate să investigheze învinuirile aduse de fostul director SIS, Valeriu Pasat, la adresa lui Vladimir Voronin, susţine expertul Victor Josu, citat de agenţia rusă REGNUM.

„Este o chestiune de onoare pentru noua guvernare să dea dovadă de voinţă politică şi să însărcineze Procuratura Generală cu cercetarea acţiunilor săvârşite de către Voronin”, consideră Josu.

Prezidenţiabilul AIE şi autoidentificarea etnică

Întrebat la Chişinău, în cadrul unui conferinţe de presă din 24 noiembrie 2009, dacă anul acesta va sărbători Ziua Unirii (1 decembrie), Marian Lupu, candidat al Alianţei pentru Integrare Europeană (Mihai Ghimpu, Marian Lupu, Vladimir Filat, Serafim Urechean) pentru funcţia de preşedinte, a răspuns:

„Скажу очень четко – нет. Şi vă spun de ce, dragii mei. Давайте, так. Помните, я когда-то вам говорил, что нормы демократии, на мой взгляд, вообще-то относятся, в том числе и к вопросам самоидентификации. Есть ряд людей в нашем обществе, которые идентифицируют себя как румыны. У них на это есть свое право. Соответственно то, что являются определенными ценностями, в том числе историческими, они также на это имеют право. Я и раньше говорил, и сейчас говорю, что я себя идентифицирую как молдаванин. У меня тоже на это есть свое право. Я ратую за Республику Молдова как за суверенное независимое государство, которое мы должны укреплять именно в этом ключе. При этом давая право людям, гражданам нашей страны на свободу – свободу и вероисповедания, свободу принципа самоидентификации. Но я лично в этом участвовать не буду, потому что это, скажем так, это праздник другого государства.”

Antiiredentismul, boala AIE

În joia de 26 noiembrie Marian Lupu, candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană (Vladimir Filat, Mihai Ghimpu, Marian Lupu, Serafim Urechean) i-a prezentat oficial Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (Vladimir Voronin) un Dodecalog pentru votarea sa ca şef al statului. Lista celor 12 principii ale prezidenţiabilului AIE, de altfel foarte diluate, propuse spre îmbrăţişare PRCM-ului, se încheie cu unul formulat în premieră absolută la răsărit de Prut după 1940: “Promovarea politicilor îndreptate spre consolidarea statalităţii Republicii Moldova (până aici nimic de obiectat, dar, atenţie la ce urmează!), COMBATEREA FENOMENELOR IREDENTISTE ce pot submina suveranitatea ţării”.

REGNUM: „AIE este obligată moral să investigheze învinuirile aduse de Pasat lui Voronin”

Noile autorităţi din Moldova sunt obligate să investigheze învinuirile aduse de fostul director SIS, Valeriu Pasat, la adresa lui Vladimir Voronin, susţine expertul Victor Josu, citat de agenţia rusă REGNUM.

„Ne vom apăra pământul prin orişice mijloace”

Interviu cu doamna Larisa Voloh, primar al satului Palanca, raionul Ştefan Vodă

– Doamnă primar, care este situaţia la Palanca în acest moment? Ce atitudine au locuitorii comunei faţă de recentele declaraţii privind posibila cedare către Ucraina a 7,77 km de traseu automobilistic şi a celor 18 hectare din teritoriul nostru naţional?

– Ce să vă spun? Am expediat chiar astăzi şi domnului Ghimpu, şi domnului Filat câte încă un apel. Lumea cere să facem şi declaraţii. Am convocat o şedinţă a consiliului local la care ne-am reconfirmat intenţia de a nu ceda nimic. Toată lumea este, în mod clar, împotriva cedării. Am creat şi un grup de iniţiativă pentru colectarea de semnături de la locuitorii din sat, dar şi de la pălăncenii din Chişinău, care ne susţin şi ne încurajează să luptăm ca pământul să rămână la noi, să nu fie transmis Ucrainei. Noi ne-am adresat de zeci de ori şi am arătat că există posibilitatea de a schimba câte ceva, de a revizui partea juridică a Tratatului, partea juridică a Acordului. Căci noi nu le creăm incomodităţi ucrainenilor, ei au acces liber la traseu. Pentru ce ar mai fi nevoie să le mai transmitem şi pământul? Ni se spune că trebuie respectat Acordul. Bine, Acordul este semnat în 1999. Există acolo un articol care prevede posibilitatea modificării Acordului. De ce nu s-ar putea modifica Acordul? Sau ni se mai spune despre pământul de la Giurgiuleşti. Nu ştiu pe cât de globală este problema cu Giurgiuleştiul, dar noi nu înţelegem de ce ar trebui să cedăm ceva aici pentru a obţine ceva acolo, dacă se obţine totuşi ceva.

PPCD: Moldova riscă să piardă un teritoriu de 54 de ori mai mare decât Insula Şerpilor

Partidul Popular Creştin Democrat cere Guvernului să nu atenteze la norma constituţională şi la interesul naţional al Republicii Moldova şi să nu cedeze către Ucraina teritoriul pe care trece şoseaua Odesa-Reni în regiunea satului Palanca, Ştefan Vodă. Creştin-democraţii declară că, dacă va ceda această porţiune de teren, Republica Moldova se va autosepara de un teritoriu al său de 926 de hectare, „teritoriu care depăşeşte de 54 de ori suprafaţa Insulei Şerpilor”, şi-şi va crea astfel două exclave pe care nu le va putea controla (Exclava este partea unui stat sau entităţi administrativ-teritoriale care nu are legătură pe uscat cu teritoriul de bază al acestuia, fără a fi o insulă. Exemple de exclave sunt regiunea Kaliningrad în Rusia, Republica Autonomă Nahicevan din Azerbaidjan, zona Dubrovnik din Croaţia, statul Alaska în SUA, zona Campione de Italia din Elveţia, exclava rusă Suvorov din Elveţia ş.a. – nota noastră).

Valeriu Pasat, aliatul sau patronul AIE?

Modul în care presa proguvernamentală şi cea guvernamentală au relatat de la conferinţa de presă a ex-securistului nr. 1 Valeriu Pasat, cel care a trădat ruşilor agenţii SIS care lucrau sub acoperire în Transnistria şi Federaţia Rusă, cel care a vândut fraudulos şi la preţuri de nimic MIG-urile şi sistemele Uragan din patrimoniul Armatei Naţionale, demonstrează să acest agent rus este prietenul cel mai bun al guvernanţilor de la Chişinău. Mai mult, nu există nici o diferenţă între modul în care a încercat să-l albească pe Pasat presa liberal-democraţilor şi cea controlată de Moscova. Pasat este elementul ce trădează cârdăşia AIE cu Moscova.

Ajuns la libertate şi revenit în Republica Moldova, nu pentru că instanţa l-ar fi găsit nevinovat, ci pentru că avocatul lui Alexandru Tănase, vicepreşedinte PLDM, a ajuns ministru al Justiţiei, Valeriu Pasat încearcă astăzi să-şi schimbe imaginea din agent rus şi trădător de ţară în cea de victimă a regimului dictatorial al lui Voronin. Şi presa lui Filat îi acordă tot concursul. Şi o fac cu atâta servilitate, încât îţi vine greu să te dumereşti dacă Pasat este aliatul AIE sau chiar patronul ei.

Jurnaliştii care au relatat de la conferinţa de presă de luni a ex-securistului nr. 1 nu s-au trudit măcar să amintească (aproape toţi jurnaliştii, excepţiile au fost puţine) pentru care crime şi infracţiuni Pasat a fost cercetat şi apoi băgat la zdup. Iată ce de am găsit oportun să reproduc pe blog-ul meu o declaraţie de-a liderului creştin-democrat Iurie Roşca din februarie 2006, atunci când preşedintele PPCD deţinea şi funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului. Declaraţia lui Iurie Roşca conţine un şir de elemente şi de constatări care ne pot ajuta să definim, fie şi cu o oarecare aproximaţie, rolul care i-a fost rezervat lui Pasat în guvernarea democrat-liberalilor. Lectura acestui text este foarte interesantă şi foarte, foarte utilă pentru cei care au ambiţia să nu se lase prostiţi de demagogia imperialistă a Moscovei şi de cea a presei liberale de la Chişinău. Lectură plăcută.

PUNCT ŞI DE LA CAPĂT

Dialog politic cu Ştefan Secăreanu

Sergiu Praporşcic: – Domnule Ştefan Secăreanu, ce ziceţi, cum e viaţa politică de azi? Cum vă place ce se dă pe sticlă din Parlament, de la Guvern, de pe aiurea?

Ştefan Secăreanu: – Cum să zic? Sarabanda de evenimente, care s-a succedat după alegeri, este de-a dreptul impresionantă. Sperăm să fie şi una cu urmări benefice pentru societate. Multă lume nouă, dar şi veche, şi învechită în rele prin fauna politică de la vârfuri. Aşteptări majore din partea publicului de la noua putere, care, dacă nu se descurcă, va provoca deziluzii la fel de mari. Eu aş dori ca actuala putere să se descurce, dincolo de interesele de partid mă gândesc la urgenţele care s-au acumulat, iar acestea sunt de ordin economic, dar reformele politice şi instituţionale trebuie promovate hotărât şi rapid. Altfel tranziţia devine o adevărată mlaştină unde riscăm să staţionăm mult şi bine.

VLAD CUBREACOV: Apropo de DA şi NU

Vals în doi. Cine-i la pupitrul orchestrei?

Trebuie să recunosc că de multă vreme nu mai citesc ziare ca „Timpul”. Ieri însă, cineva dintre prieteni mi-a atras atenţia că în numărul din 19 octombrie al gazetei respective, Gheorghe Budeanu comite un atac la persoana mea. Simpla curiozitate m-a făcut să-i citesc scriitura, adevărat cam lăbărţată şi – cum altfel? –  plină de venin.